Economic

Milioanele democraților (I)

Cum a adunat Partidul Democrat 42 de milioane de lei din donații în 2016

Congresul al VIII-lea al PDM. Foto: pdm.md
Autor: Mariana Colun, Victoria Dodon
12/12/2017 25989

​Au dat partidului și ce nu au avut. O parte din finanțatorii Partidului Democrat (PD) au donat formațiunii, în 2016, sume pe care, oficial, nu le-au câștigat, făcând donații mai mari decât veniturile lor legale. În total, PD a fost finanțat anul trecut cu 42 de milioane de lei, provenite de la 2.285 de persoane. Acest număr este de două ori mai mare decât totalul donatorilor altor nouă partide din Moldova luate împreună. Centrul de Investigații Jurnalistice a analizat rapoartele privind gestiunea financiară depuse de democrați la Comisia Electorală Centrală (CEC) și a aflat că printre donatorii generoși se numără președinți de raioane, primari cu probleme de integritate, deputați sau oameni de afaceri abonați la banii statului. Despre finanțatorii celorlalte formațiuni politice citiți în articolul „Sponsorii partidelor”, care va fi publicat în următoarele zile.

Anul trecut, finanțatorii democraților au donat sume între 500 de lei și jumătate de milion, multe dintre donații fiind făcute în aceeași zi. De exemplu, 61 de persoane au depus banii pe data de 20 aprilie 2016, iar altele 360 – cu cinci zile mai târziu, pe 25 aprilie. Cele peste 42 de milioane de lei ale democraților au fost donate în 42 de zile din an, ceea ce înseamnă că partidul s-a îmbogățit cu câte un milion în fiecare zi.

Doar cinci deputați democrați au dat bani pentru partid

Pe listele donatorilor PDM se regăsesc doar cinci din cei 41 de deputați din actuala legislatură. Parlamentarii au adunat în total 140.000 de lei. Cei mai mulți bani, câte 50.000 de lei de la fiecare, au venit de la Nicolai Dudoglo și Serghei Chiseliov. Primul ocupă fotoliul în Parlament din decembrie 2014, fiind anterior primar al municipiului Comrat (între anii 2004 și 2014). În 2016, deputatul a declarat salariul său anual de peste 122.000 de lei și peste 75.000 de lei - veniturile soției, zece terenuri, două apartamente, două case și trei mașini. Dudoglo este co-fondator al firmei Drongo Ltd. din Ungaria (10%), iar soția acestuia deține Întreprinderea Individuală Dudoglo Tatiana. În anii precedenți, familia Dudoglo a contractat și două împrumuturi bancare, de 19.000 de euro și 170.000 de lei. Deputatul și-a susținut partidul și în cadrul alegerilor parlamentare din 2014, când a donat 50.000 de lei.

Serghei Chiseliov și Nicolai Dudoglo. Surse foto: sports.md / gagauzinfo.md

Serghei Chiseliov a devenit deputat pe listele Partidului Democrat pe 16 martie 2016. A fost patron al echipei de fotbal Olimpia Bălţi, implicat în mai multe scandaluri, fiind suspendat şi amendat de Federaţia Moldovenească de Fotbal. În ultima declarație de avere, Chiseliov a trecut două automobile, două terenuri, un apartament de 80 de metri pătraţi în oraşul Bălţi, care ar costa peste 200.000 de lei şi care i-ar fi fost donat în 1996, un spațiu comercial cu o suprafață de 45 de metri pătraţi şi două case la Bălţi, cu o suprafaţă totală de 170 de metri pătraţi. Potrivit Jurnal TV, de fapt, familia Chiseliov trăiește într-o casă luxoasă care nu a fost inclusă în declarația de avere a deputatului.  

Familia Chiseliov are în proprietate firma Telius-C.C.C., fondată de soția demnitarului, și care i-a adus jumătate de milion de lei sub formă de dividente în anul 2016. Prin intermediul acestei companii, cuplul deține mai multe localuri în or. Bălți. Chiseliov este și fondator al firmei Max Ball SRL, împreună cu Cristina Nichiforciuc, care ar fi soţia unui alt deputat PD, Eugeniu Nichiforciuc. Cei doi dețin un alt local la Bălți.

Un alt democrat, Oleg Sârbu, a contribuit cu 20.000 de lei la creșterea bugetului democraților. Acesta este deputat din 2010. Mai multe dintre firmele sale au fost favoritele licitațiilor publice, fapt despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a relatat anterior într-o anchetă.  Câte 10.000 de lei reprezintă aportul deputaților Artur Reșetnicov și Corneliu Dudnic. Fost director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Reșetnicov se numără printre cei 14 deputați transfugi, care, la sfârșitul anului 2015, au părăsit fracțiunea PCRM.

Potrivit declarației de avere, Reșetnicov a avut anul trecut un salariu de puțin peste 161.000 de lei, în timp ce soția sa a câștigat un milion de lei din servicii notariale. În 2016, familia Reşetnicov a vândut cota-parte din firma Cansur Com SRL, care gestiona o companie de turism, dar şi casa din or. Codru, pe care o deţinea, obţinând în schimb 720.000 de lei, bani care ar urma să intre în conturile soţilor Reşetnicov până în 2021. Deputatul şi soţia sa declară un apartament, dar locuiesc într-o casă din str. Drumul Viilor, pe care nu o regăsim în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2016, ea fiind înregistrată pe numele soacrei sale, potrivit Ziarului de Gardă. Ale­sul popo­ru­lui con­duce un Land Rover Disco­very Sport, care valo­rează aproape un milion de lei.

Deputatul democrat Corneliu Dudnic, sportiv de performanță, a venit în Parlament în iulie 2015, după ce Vlad Plahotniuc și-a depus mandatul. Este fondator și director al firmei Vancor-Trans SRL, care oferă servicii de transport de călători și de mărfuri. Și peste Prut a deținut o firmă specializată în transportul rutier de mărfuri, Nik Trade Company, înregistrată în anul 2008 și, potrivit portalului Moldova Curată, dăruită unei alte persoane în 2015. Soția sa deține firma Davicrim SRL cu activități de comerț a îmbrăcămintei și încălțămintei, de pe urma căreia a declarat un salariu anual de nici 6.000 de lei. În total, veniturile familiei Dudnic în anul 2016 au constituit aproape 129.000 de lei.

Businessmeni cu afaceri prospere și licitații de milioane de lei

Vladimir Maiduc. Foto: adevarul.md

Cel mai generos sponsor al democraților este Vladimir Maiduc, fost șef al Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al Ministerului de Interne (SPIA) în perioada decembrie 2012 - februarie 2014. Anul trecut acesta „a dăruit” partidului jumătate de milion de lei. Maiduc este fondator al trei companii: Trans-Crin SRL, care prestează servicii de curățare și întreținere a clădirilor, Securitas-Grup SRL, specializată în servicii de securitate, precum și Vistina SRL, care deține complexul de odihnă „Forest Club” din s. Cărbuna, Ialoveni. Toate trei firme au aceeași adresă juridică și au raportat în 2012 venituri totale de peste șapte milioane de lei. 

În 2013, ziarul „Adevărul” scria că „Forest Club” ar fi fost estimată la „nu mai puţin de un milion de euro”. La scurt timp, Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate, n.r.) s-a autosesizat, stabilind că Maiduc a încălcat legea continuând să-şi administreze afacerile după numirea în funcţia publică. Fostul funcționar a contestat actul în instanţă.

Atât magistrații Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, cât și cei ai Curții de Apel i-au dat dreptate. Recursul CNI a fost declarat inadmisibil de Curtea Supremă de Justiție, printr-o încheiere din iunie 2015. „Nu sunt membru de partid, sunt simpatizant. Nu am nicio funcție publică în prezent, mă ocup de afaceri”, ne-a spus Maiduc.

Iacob Palade, consilier local al PD în Sărătenii Vechi, raionul Telenești, a donat partidului 130.000 de lei. El este director al  Avicolei Sărătenii Vechi SRL, pe care o deține prin intermediul unei întreprinderi individuale fondate în 1997. În 2014, a livrat carne de pasăre la două instituții din Telenești, prin contracte de achiziție în sumă totală de 127.000 de lei. Omul de afaceri se regăsește în lista supleanților la funcția de deputat PD.

Gheorghe Cerven, un om de afaceri care a contribuit la bunăstarea partidului cu 90.000 de lei, este administrator principal al Zonei antreprenoriatului liber – Parcul de producţie „Valkaneş”, înființată în anul 1998 pe teritoriul subordonat Primăriei oraşului Vulcăneşti. El a fost numit în funcție în 2014 pe un termen de cinci ani. Împreună cu soția, deține compania CGL Prim SRL, prin care gestionează un complex etno-turistic în orașul Vulcănești, specializat în vinificație. Firma a beneficiat în trecut de granturi și consultanță pentru dezvoltarea afacerilor din partea UE și altor parteneri externi.

Omul de afaceri Victor Guțu. Captură: Agro TV Moldova

Printre donatorii cu afaceri prospere se numără și Victor Guțu, care a alocat partidului 55.000 de lei. El este consilier raional la Soroca și conducător al societății comerciale AMG-Kernel SRL, specializată în cultivarea şi comercializarea materialului săditor altoit. Firma are în proprietate cea mai mare livadă de nuci din Moldova după suprafață. Potrivit declarației de avere și interese, în 2016, Guțu a avut un salariu anual de circa 108.000 de lei. Patronul afacerii este Nicolae Ciornîi, care deține holdingul Agro Management Grоup, din care face parte și AMG-Kernel. Ciornîi este cunoscut opiniei publice mai ales drept fost vicepreședinte al companiei Lukoil, fiind și acționarul principal al Chateau Vartely și patronul clubului de fotbal FC Zimbru Chișinău. 

Alți doi businessmeni care au donat câte 50.000 de lei Partidului Democrat sunt Boris Susanu, consilier raional la Cahul și vicepreședinte al Organizației Teritoriale Cahul a PD, și Dumitru Susanu. Cei doi, alături de Gheorghe Dascaloi, sunt fondatorii firmei Sud-Invest Company SRL, care gestionează Parcul Industrial de la Cahul. La începutul anului 2015, firmei i-au fost transmise în comodat, absolut gratuit, aproape șase hectare de teren cu 12 construcții nefinalizate în orașul Cahul. 

Boris și Dumitru Susanu mai sunt fondatori ai companiei Eco-Logic-Sud, unde Gheorghe Dascaloi este administrator. Firma se ocupă cu captarea, epurarea și distribuția apei. Boris Susanu mai este cofondator, iar Dumitru Susanu - administrator, al companiei de construcții Gebhardt-Costruct SRL, care câștigă anual zeci de licitații publice la Cahul, în valoare de milioane de lei. În ultimii șase ani, compania a câștigat tendere în valoare totală de circa 37 de milioane de lei. De exemplu, în 2015, firma a câștigat 20 de licitații publice organizate în raionul Cahul. Valoarea totală a lucrărilor pe care compania democratului și-a asumat să le execute a fost de 3,2 milioane de lei. În 2016, firma a încheiat contracte în valoare de peste 6,2 milioane de lei din bani publici, iar în nouă luni ale anului curent - de 3,2 milioane lei. Potrivit datelor de pe tender.gov.md, la Liceul Teoretic „M. Eminescu” din Cahul, această firmă a făcut lucrări de reparație în fiecare an începând cu 2014. Ala Gaidar, directoarea instituției de învățământ, este și președintă a Organizației de Femei din Cahul a PD. 

În ultima declarație de avere, Boris Susanu a indicat venituri de aproape 54.000 de lei adunate din salariile de la firmele Gebhardt-Costruct SRL, Construct Univers SRL, SA PAT-8 Cahul (Parcul de autobuze și taximetrie din Cahul) și salariul de consilier raional. În total, el a trecut pe hârtie calitatea de fondator unic sau asociat în opt firme. Soția sa a avut un salariu de 50.400 de lei de la înteprinderea individuală Liusi-Susanu. Solicitat de reporterii CIJM, după ce ne-a întrebat de ce ne interesăm de donațiile pe care le-a făcut, alesul local a declarat că nu dorește să dea comentarii la acest subiect. La alegerile locale din 2015 omul de afaceri a donat democraților 90.000 de lei.

Un alt sponsor al PDM este Constantin Cernev, fratele lui Serghei Cernev, candidatul la postul de bașcan al Găgăuziei la alegerile din 2015. Suma pe care acesta a donat-o se ridică la 50.000 de lei. El este fondator și administrator al Palenta-Exim SRL, care activează pe piața schimburilor valutare din Moldova, precum și administrator al Arincos-Grup SRL, companie care se ocupă cu vânzarea produselor alimentare, băuturilor și produselor din tutun.

Alte 50.000 de lei au venit din partea lui Arcadie Ignatov, directorul firmei  Scarteh SRL din Chișinău, cu activități în construcții de clădiri și inginerești, precum și lucrări de finisare a construcțiilor. În 2016 și 2017, agentul economic a câștigat mai multe contracte de achiziții publice la primării din raioanele Ialoveni, Șoldănești, Cahul, în valoare totală de puțin peste cinci milioane de lei.

Urmăriți în schema de mai jos o parte din contractele obținute de firmele donatorilor PDM de la instituțiile gestionate de membri ai Partidului Democrat.

Printre oamenii de afaceri care au contribuit cu câte 50.000 de lei se numără Iurie Dascăl, agronom și director Tehagrodas SRL, care a figurat pe listele electorale ale PDM la alegerile parlamentare din 2010, și Iurie Cucută, fondator și director al companiei Constructorul SRL de la Edineț. Firma celui din urmă a câștigat licitații de peste 1,7 milioane de lei în 2016, pentru lucrări de reparație în mai multe instituții de stat din Edineț. În 2017 aceasta a semnat contracte în valoare de 3,6 milioane de lei cu instituții de stat din Edineț, Râșcani și Bălți. În același timp, omul de afaceri câștigă tendere publice și prin intermediul unei alte firme, Edinconstruct-Iuc SRL, al cărei fondator și administrator este. Doar în 2017 compania respectivă a înghițit peste un milion de lei din bugetul public al unor instituții de stat din Edineț și Râșcani.

Cu 50.000 de lei a contribuit la creșterea veniturilor partidului și Larisa Poianschi, directoarea bazei de transport auto nr. 29, Șoldănești. Femeia a apărut în vizorul presei în aprilie 2016 când au avut loc proteste antiguvernamentale, iar mai multe curse de transport public din raioane spre Capitală, inclusiv la Șoldănești, au fost sistate. 

În lista donatorilor de 50.000 de lei se regăsește și Vitalie Mansurov, administrator al Mavicom-Nord SRL, care desfășoară activitate de întreținere și reparație a autovehiculelor. În 2014, acesta a fost condamnat penal de Judecătoria Edineț pentru abuz în serviciu. Hotărârea a fost menținută de Curtea de Apel, care a adăugat o amendă de 50.000 de lei. Mansurov mai figurează ca administrator al firmei Pâine pe vatră SRL. Un alt donator de 50.000 de lei, Alexandru Mansurov, este președintele organizației neguvernamentale „Inima deschisă” de la Edineț.

Unul din trei primari democrați a făcut donații la partid

Fiecare al treilea primar democrat a cotizat în 2016 pentru prosperarea financiară a partidului care l-a adus la putere. În total, în raportul financiar prezentat la CEC de PDM se regăsesc 87 de primari, care au contribuit cu sume între 5.000 de lei și 132.000 de lei. În multe cazuri, veniturile pe care le-au obținut aceștia depășesc sau sunt aproape egale cu sumele donațiilor.

Nicolae Dorogan. Captură: Impuls TV

Cel mai darnic dintre primari a fost Mihail Popovici, care deține al doilea mandat  în satul Catranâc, Fălești. Acesta a depus pe conturile democraților 132.000 de lei, chiar dacă, potrivit declarației de avere, anul trecut a adunat împreună cu soția 187.000 de lei, din salarii și pensii. Mai mult, Popovici are contractat un împrumut de 150.000 de lei, cu rata dobânzii de 14%, scadent în 2022. Primarul deține jumătate din firma Comprimenergo SRL, cu activități în comerț, însă nu a trecut pe hârtie dividende de la aceasta. Potrivit datelor deschise, Comprimenergo SRL este fondator al companiei Mci & Co Construct, care a renovat sediul Curții de Apel Chișinău cu 82 de milioane de lei, fapt scos la iveală de Ziarul de Gardă. „Nu vă uitați la salariu. Am 65 de ani, am mai agonisit câte ceva la viața mea, am mai avut și afaceri. A fost o donație benevolă, așa cum scrie legea. Este un partid în care am încredere”, a comentat primarul la solicitarea reporterilor CIJM. Mihail Popovici a făcut donații partidului și în anii precedenți: 32.000 de lei în 2014 și 50.000 de lei în 2015.

Un alt primar generos cu partidul este Nicolae Dorogan din Cotiujenii Mari, Șoldănești. Acesta a donat PD-ului 130.000 de lei, o sumă care depășește veniturile familiei sale. Potrivit declarației oficiale, anul trecut el a reușit să adune doar 122.684 de lei din salarii și pensii. În 2014 acesta „a dăruit” democraților 98.000 de lei, iar în 2015 –  95.000 de lei, deși veniturile sale oficiale au constituit atunci doar 50.000 de lei. Înainte să adere la PD, Dorogan a fost consilier raional la Șoldănești din partea PCRM. „Am donat din salariile acumulate în anii precedenți și voi dona și în acest an. Și rudele mele vor dona, și prietenii. Îmi dau și viața pentru partid dacă trebuie”, ne-a declarat primarul. 

Alte 105.000 de lei au ajuns în contul democraților din partea lui Ion Borș, primar în satul Câșla, raionul Telenești. În 2016 el a declarat venituri oficiale de circa 126.000 de lei din salariu său și al soției, peste 190.000 de lei venituri din activitatea firmei Ionicon SRL, în care deține cota de 100%, și alte aproape 30.000 de lei subvenție din Fondul de Eficiență Energetică în cadrul unui proiect investițional. Tot anul trecut, familia Borș a achiziționat o mașină de marcă Toyota. Totodată, cuplul deține și două depozite bancare cu câte 100.000 de lei fiecare. Firma Ionicon SRL, care-i aparține primarului, se ocupă cu construcții inginerești civile. Începând cu 2011, circa 28,7 milioane de lei din banii publici au ajuns în conturile firmei de la autorități din raioanele Telenești, Orhei, Sângerei și Călărași. În 2014 și 2015, primarul a donat partidului alte 90.000 de lei în total.

Aici puteți vedea lista integrală a primarilor care au făcut donații și sumele de care s-au despărțit. Urmăriți în următorul infografic interactiv topul primarilor care au făcut donații mai mari de 50.000 de lei:

Alexandru Cojocari, primar în satul Ustia, Glodeni, a contribuit cu 100.000 de lei, în timp ce familia sa a avut venituri oficiale de 99.000 de lei în 2016. Acesta deține peste 16 hectare de terenuri agricole pe care le-a obținut între 2011 și 2016 și un automobil de marcă Toyota, care l-ar fi costat doar 10.000 de lei. O altă mașină, de 18.000 de lei, indicată în declarația pentru anul 2015, nu apare în cea de anul trecut. Primarul nu a putut să ne ofere detalii, motivând că a suferit o intervenție chirurgicală și este internat în spital. 

Petru Tarlev. Captură: Jurnal TV

Primarul Petru Tarlev, care deține al patrulea mandat la Bașcalia, Basarabeasca, „a sacrificat” pentru democrați 100.000 de lei, deși a câștigat anul trecut doar 78.000 de lei și mai are și un credit de aproape 230.000 de lei. „De ce nu? Cât am avut, atâta am dat”, comentează edilul. Petru Tarlev este fratele mai mic al lui Vasile Tarlev,  prim-ministru între anii 2001 și 2008. Potrivit portalului Moldova Curată, anul trecut membrii CNI (actuala ANI, n.r.) au constatat că primarul din Bașcalia nu a indicat în declarația sa de interese personale calitatea de fondator și administrator al firmei Demitan SRL, pe care a condus-o pe toată perioada aflării în funcția publică, inclusiv în mandatele anterioare. În același act de constatare, alesul local a fost suspectat că nu a indicat niciodată în declarațiile de interese personale calitatea sa de cofondator al firmei Griparlac Agro. Funcționarul a contestat actul CNI în instanță. Deși Judecătoria Basarabeasca i-a dat dreptate primarului, Curtea de Apel Chișinău a casat decizia, în aprilie 2017, iar cererea de chemare în judecată, depusă de Tarlev a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Pe 29 noiembrie, CSJ a emis o încheiere irevocabilă prin care recursul primarului a fost declarat inadmisibil. 

Tamara Verejan, primar la Scorțeni, Telenești, a donat partidului 90.000 de lei, adică aproape trei pătrimi din veniturile sale de anul trecut, de 132.000 de lei din salariul său, al soțului, care deține o carieră de nisip, și pensia de dizabilitate.  „Am susținut partidul, dar mai ales contribui la tot ceea ce se face pentru sat: concerte, ajutoare la bătrâni, alte evenimente, toate cu susținerea noastră. Soțul meu deține un SRL și contribuim cu bani de acolo. Și partidul mă susține, am făcut un teren de minifotbal în termen restrâns, ne-au donat pietriș pentru a reface o porțiune de drum. Pentru locuitorii din sat facem tot ce putem”, ne-a spus Verejan. 

Doi primari din r. Leova, Vasile Grosu, de la Filipeni, și Valeriu Boișteanu, de la Tomai, au donat câte 70.000 de lei, ceea ce ar însemna cam jumătate din veniturile totale acumulate de fiecare dintre familiile acestora în anul 2016. Grosu este și fondator al unei firme - Vigfilvas SRL. „Am donat banii la Leova, în baza cererii, și am primit bon fiscal. Avem și rude peste hotare, care ne mai ajută cu surse financiare. Dacă ajutăm, și noi suntem ajutați în schimb”, spune bărbatul. 

Grigore Repeșciuc. Foto: Mihaela Ilieș

Câte 50.000 de lei au alocat primarii orașelor Leova și Căușeni, Vitalie Gargaun și Grigore Repeșciuc. Ultimul a înregistrat venituri de 124.000 de lei, având și trei firme ce prestează servicii în domeniul asigurărilor, transport și parcare, de pe urma cărora nu a indicat dividende. Totodată, primarul are un credit de 100.000 de lei și o datorie de 14.000 de dolari pentru mașina luată în leasing, scandent în 2018. „Am donat din veniturile familiei nu doar al meu personal, deținem business, avem această posibilitate”, a comentat Repeșciuc. Cu aceeași sumă a contribuit și Ion Plămădeală din satul Izbiște, raionul Criuleni. Asta chiar dacă, în același an, el a contractat un credit de 65.000 de lei, scadent în 2021, iar veniturile anuale declarate se ridică la puțin peste jumătate din suma donată - 121.779 lei. Primarul a confirmat că a făcut donația, dar nu a vrut să ne ofere mai multe detalii. Anatolie Mereanu de la Iordanovca, raionul Basarabeasca, a donat 60.000 de lei, deși a declarat venituri de 76.534 de lei. „Nu-mi amintesc nimic”, ne-a spus primarul atunci când am încercat să îi luăm o reacție.  

Donații la limita legii 

O singură persoană din listele sponsorilor PDM a donat suma de 500.000 de lei prin transfer. Restul finanțatorilor ar fi oferit bani cash, chiar dacă în 2016, încasarea în numerar a sumelor mai mari decât salariul mediu pe economie era interzisă. Prevederea a fost anulată în septembrie a acestui an, când Partidul Popular a depus o cerere de chemare în judecată a Comisiei Electorale Centrale (CEC). Decizia a fost menținută până la Curtea Supremă de Justiție, devenind irevocabilă. Veaceslav Agrigoroae, secretarul CEC, spune că de atunci instituția nu mai are pârghii ca să reinstituie o prevedere similară. „Potrivit instanței, Comisia și-a extins atribuțiile introducând acea prevedere. A fost o intenție nobilă a CEC, dar care nu a avut succes. Mai mult, pentru această normă legea nu prevedea nicio sancțiune, adică chiar dacă cineva ar fi încălcat-o, donând sume mai mari, persoana oricum nu putea fi trasă la răspundere pentru că nu existau sancțiuni conform legii”, ne-a precizat Agrigoroae.

Pe de altă parte, potrivit legislației, toate încasările făcute în numerar la sediile partidelor politice trebuie să treacă prin mașini de casă și control, fiind eliberat bon fiscal, excepție făcând doar cotizațiile de membru. Asta înseamnă că fiecare dintre donatorii PD care au vărsat zeci de mii de lei cash ar fi trebuit să primească un bon fiscal din partea reprezentanților partidului. Am încercat să aflăm câte mașini de casă și control deține Partidul Democrat, precum și alte nouă cele mai active formațiuni din țară. Serviciul Fiscal de Stat a refuzat să ne furnizeze datele, invocând prevederile Codului Fiscal. „Organele cu atribuții de administrare fiscală sunt în drept să prezinte mijloacelor de informare în masă numai informația despre sumele de plăți achitate la bugetul public național și/sau încălcările fiscale dacă acest fapt nu este în detrimentul intereselor legale ale organelor de drept și judiciare. Prin urmare, informația despre numărul de mașini de casă și control pe care-l deține fiecare partid politic nu poate fi furnizată”, potrivit unui răspuns oficial.

Nici de la reprezentanții PD nu am reușit să obținem informațiile. Solicitat de reporterii CIJM, Vitalie Gamurari, purtătorul de cuvânt al formațiunii, a declarat că subiectul nu ține de competențele sale, iar un alt răspuns din partea colegilor săi nu ne-a fost furnizat. 

Expert: „Deși legale, donațiile ridică mari semne de întrebare”

Elena Prohnițchi, de la Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, precizează că, deși donațiile în numerar mai mari de un salariu mediu lunar pe economie sunt în prezent legale, „ridică mari semne de întrebare cu privire la sursa acestor donații faptul că multe dintre acestea au fost făcute de zeci de persoane în numerar, în aceeași zi și cu o valoarea aproape identică”. „Donațiile reprezintă o sursă importantă de finanțare a partidelor politice, care poate fi folosită și cu rea credință de partidele mai puțin scrupuloase. De aceea, plafonarea donațiilor este aplicată ca una din metodele pentru combaterea finanțării partidelor din surse obscure și prevenirea influenței  exagerate a unei persoane (fizice sau juridice) asupra partidului. Plafonul actual impus de legea privind partidele politice pentru donațiile făcute de către persoanele fizice și juridice într-un an bugetar este exagerat de înalt, contrar recomandărilor GRECO (Grupul Statelor Împotriva Corupției, n.r.) și ale Comisiei de la Veneția. În situația respectivă, limitarea impusă de regulamentul CEC privind finanțarea activității partidelor politice, de a interzice donațiile în numerar mai mari de un salariu mediu lunar pe economie stabilit pentru anul respectiv, venea să compenseze aceasta prevedere controversată. Decizia CSJ „a legalizat” toate donațiile mai mari decât salariul mediu lunar pe economie făcute în anul 2016, inclusiv către Partidul Democrat”, explică experta.

 

În articolul următor află cine sunt președinții de raioane, consilierii locali și raionali generoși cu Partidul Democrat, precum și funcționarii și angajații mai multor întreprinderi cu donații de zeci de mii de lei.

Investigația a fost realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, implementat de Asociația Promo-LEX. Opiniile și concluziile exprimate în investigație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Asociației Promo-LEX. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii