Economic

ANALIZĂ Lichidarea băncilor fraudate va influența cursul leului și va crește datoriile Guvernului

Autor: Cornelia Cozonac
12/08/2015 5123

Lihidarea celor trei banci devalizate fraudulos la sfârșitul anului 2014, Banca de Economii,  Banca Socială și  Unibank,  anunțată de autoritățile de la Chișinău săptămâna trecută  înseamnă, între altele, migrarea forţată, către alte bănci, a peste 2 milioane de conturi și disponibilizarea a peste trei mii de angajați ai băncilor. Chiar dacă Guvernul a dat asigurări că va garanta depunerile bănești, anunțul a generat o stare de îngrijorare la limită cu panica. Tot mai mulți cetățeni încearcă să-și recupereze banii depuși, iar agenții economici – să-și lichideze conturile. 

Am încercat să aflu de la experți în domeniul bancar care pot fi  riscurile și consecințele lichidării Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibanc, dar și ce lecții trebuie să învețe cetățenii, ca să-și țină în siguranță economiile. Părerile experților sunt împărțite.

Adrian Lupușor, Expert Grup

Expertul Adrian Lupușor de la Centrul Expert Grup  susține că la moment nu ar trebui să existe motive pentru panică, deoarece sistemul bancar nu este unul falimentar.

«Atunci când se lichidează o bancă, cei mai expuși sunt creditorii, adică deponenții, riscul fiind în incapacitatea băncii de a întoarce depozitele. În cazul celor trei

bănci, acest risc pare a fi exclus, dar, totuși, deponenții trebuie să acționeze promt, să meargă la bancă, fie să-și  lichideze conturile, fie să le transfere la alte bănci”.

Agitația legată de lichidarea băncilor fraudate va influența cursul leului, iar,  întrucât procesul de lichidare este unul de durată, o parte din depunerile banesti ale cetățenilor se vor devaloriza, susține analistul economic, Ion Prească. Printre riscurile lichidarii băncilor problematice, analistul menționează și faptul că statul, în calitatea sa de creditor principal, ar putea să nu-și recupereze toate creanțele, asta însemnând din nou o povară pentru rezervele statului.

Ion Preașcă

”Nu se știe cum se va reflecta această datorie în structura datoriei de stat pentru că este împrumut de la BNM, iar dacă BNM nu are rezerve și statul nu întoarce datoria, rămâne o problemă cu rezervele”, precizează Ion Preașcă.

Fostul președinte al Comisiei parlamentare pentru buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, susține că procesul  lichidării celor trei bănci devalizate comportă mai multe riscuri, între care faptul că  ”activele băncilor ar putea fi vândute pe nimic sau date gratuit altor bănci, cum ar fi  clienții băncilor, care reprezintă active nemateriale, valoarea cărora este de sute de milioane de lei”. Pentru că urmare a lichidării celor trei bănci, mii de oameni își vor pierde locurile de muncă , expertul sugerează o soluție: ”Sediile băncilor problematice să fie vândute altor bănci, cu tot cu clienți și astfel   angajații își vor păstra locul de muncă”.  Expertul s-a arătat îngrijorat mai ales de faptul că   ”lichidarea proastă ar putea duce la sume nejustificat de mari de datorii ale statului, iar jaful banilor și-n bănci riscă să se transforme  în datorie a Guvernului, ceea ce este o crimă”.

Și fostul premier Ion Sturza este sceptic cu privire la procesul de lichidare a celor trei bănci. Iată ce ne-a declarat expertul:  ”Este prea târziu să se mai actioneze!

Veaceslav Ionita

Trebuie să se urmeze indicațiile autorităților, care se ocupă de lichidare. Deponenții nu  au nici un drept decât să pretindă să-și recupereze ceva din fondul de garantare a depozitelor. În rest, relația formală client – bancă este pe cont și risc propriu. Cred că se poate  recupera foarte puțin din sumele mai mari decât fondul de garantare».

Experții sunt de aceași părere că riscuri există pe întreg sistemul bancar din Republica Moldova și recomandă cetățenilor să fie vigilenți și să studieze atent banca în care vor  să-și mute economiile. Pentru aceasta, ei  recomandă studierea rapoartelor băncii, indicatorii privind suficiența capitalului  și structura acționariatului. ”O bancă care are printre acționari SRL-uri, firme dubioase și mai cu seamă companii înregistrate în zone off-shore sau este mai puțin transparentă în luarea deciziilor, trebuie să ne pună în gardă, întrucât această bancă ar putea să aibă probleme ”, spune Adrian Lupușor.

Ex-premierul Ion Stuza

Cetățenii care au economii întro bancă sau alta sunt  în drept să solicite orice informație cu privire la activitatea instituției, dacă această informație nu se regăseste pe pagina web a băncii. Deasemenea , angajatii diferitor structuri au dreptul să-și aleagă banca  la care își pot deschide conturi salariale, chiar dacă patronul le indică o anumită bancă.

Săptămâna aceasta, Ministerul Finanţelor şi Poşta Moldovei au demarat acțiuni privind licitaţiile pentru transferul conturilor trezoreale şi ale plăţilor sociale de la băncile în proces de lichidare către alte bănci. Doritorii să primească pensia sau alocaţiile sociale la o altă bancă decât Banca de Economii vor trebui să depună o cerere la instituţia aleasă, inclusiv online. Conturile celor care nu vor face această operațiune vor fi transferate la Poşta Moldovei, dar şi după asta cetățenii vor putea alege instituția bancară la care vor să-şi primească pensia sau ajutorul social. Potrivit datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, până la 10 august, circa 7.000 de persoane au depus cereri pentru a-şi ridica pensia sau alte tipuri de ajutoare sociale de la alte instituții bancare. Aceste cereri reprezintă aproximativ 1% din totalul de beneficiari.

Banca de Economii a ajuns într-o situație critică, după ce timp de mai mulți ani a fost devalizată prin scheme frauduloase de creditare, inclusiv prin acordarea creditelor neperformante. În noiembrie 2014, Banca Națională a Moldovei  a instituit administrare specială la Banca de Economii, după ce, timp de un an, pachetul de control de acţiuni a aparţinut unor investitori privaţi.

Fondul Monetar Internaţional a condiționat reluarea discuţiilor cu Guvernul R.Moldova de lichidarea celor trei banci cu probleme.

Scandalurile din ultimii ani legate de fraudarea mai multor bănci stimulează  neîncrederea populației în sistemul bancar. Tot mai puțini oameni decid să-și păstreze economiile în banci, iar dacă și o fac, optează pentru depozite în valută străină și nicidecum în lei moldovenești.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii