Bani publici

Municipiul Chişinău a pierdut în ultimii cinci ani peste un miliard de lei din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public

Foto: bloguvern.md
Autor: Cornelia Cozonac
03/06/2014 2924

Un raport elaborat de Centrul Expert-Grup arată că din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public – privatizare defectuoasă, fraudarea licitaţiilor, subestimarea valorii bunurilor etc., municipiul Chişinău pierde anual sute de milioane de lei. Experţii au constatat că preţurile normative la privatizarea suprafeţelor nelocuibile sunt de zece ori mai mici decât cele de piaţă.

Schemele de înstrăinat averea municipală merg ca pe roate în Chişinău

Numai în urma privatizării unor astfel de încăperi, în ultimii cinci ani, pierderile bugetului municipal au fost estimate la cel puţin 300 de milioane de lei. Specialiştii Expert-Grup au depistat schema păguboasă prin care imobilele din patrimoniul municipal ajung în proprietate privată.

Şmecherii cu terenuri şi încăperi

Economista Tatiana Savva

Astfel, cei care pun ochiul pe anumite încăperi mai întâi perfectează un contract de arendă sau de locaţiune. Apoi, la scurt timp, depun pachetul de documente pentru privatizarea încăperii sau a terenului luat în arendă. Decizia se ia prin votul majorităţii simple a membrilor Comisiei de privatizare a încăperilor nelocuibile. Fără nicio licitaţie. Şi asta deoarece contractul de locaţiune exclude procedura de licitaţie. Întrucât regulamentul comisiei de privatizare nu prevede o perioadă minimă a contractului de locaţiune anterior privatizării, 95% din suprafeţele închiriate au fost privatizate la nici trei luni de la expirarea contractului de arendă. Majoritatea suprafeţelor privatizate în acest mod se află în zona centrală a oraşului, în perimetrul străzilor Ismail, Columna, Lazo, Kogălniceanu sau în zonele rezidenţiale populare din sectoarele Botanica, Râşcani sau Telecentru. „Acest lucru nu ar trebui să fie posibil. În mod normal, privatizarea nu trebuie să fie legată de arendă şi locaţiune. Totul trebuie să se facă prin licitaţie publică, iar preţul la privatizare nu trebuie să fie mai mic decât cel de piaţă“, susţine economista Tatiana Savva. Potrivit ei, cetăţenii nici nu au cum să monitorizeze procesul de privatizare, întrucât informaţia despre rezultatele acestuia nu este făcută publică. Unele persoane juridice care închiriază la preţuri derizorii spaţii nelocuibile de la autorităţile municipale şi-au făcut un soi de business, dând în subarendă aceste încăperi, dar la preţuri de opt ori mai mari. Mulţi agenţi economici nici nu indică preţul oficial al sublocaţiunii, pentru a ascunde veniturile reale.

Patrimoniul municipal, preluat de Guvern

O altă problemă constatată de Expert-Grup este că Guvernul, prin intermediul Agenţiei de Stat Cadastru, ar prelua abuziv terenuri din proprietatea autorităţii locale. Se întâmplă deoarece la înregistrarea primară a terenurilor din proprietatea municipală din intravilanul Chişinăului, în majoritatea cazurilor, în dreptul proprietarului terenului a fost trecută eronat înscrierea „Republica Moldova“ în loc de „municipiul Chişinău“. Experţii au constatat că multe din terenurile municipalităţii trecute la Cadastru ca fiind proprietate a Republicii Moldova sunt privatizate sau sunt utilizate de către instituţiile administraţiei centrale în scopuri comerciale. Autorii studiului afirmă că toate acestea au loc din cauza că nu este asigurată la nivelul necesar înregistrarea integrală a dreptului de proprietate la organul cadastral, fapt ce duce la pierderea acestui drept, ca urmare a înstrăinării ilegale a proprietăţii publice. Unul din cele mai recente cazuri este transmiterea fostelor posturi ale Poliţiei Rutiere în proprietatea Ministerului Afacerilor Interne, cu tot cu terenurile aferente, care, de fapt, aparţineau municipiului. De exemplu, la transmiterea postului din Calea Orheiului au fost înregistrate 0,095 hectare, inclusiv 0,066 hectare din zona de parc, care, conform legii, nu poate fi transmisă în folosinţă sau privatizată.

Grădiniţele, lăsate fără terenuri

Tot din cauza sistemului de evidenţă cadastrală, terenurile aferente grădiniţelor, şcolilor şi altor instituţii publice sunt trecute ca proprietate de stat, fapt ce a condus la ocuparea abuzivă a unor terenuri. Experţii au constatat că în ultimii ani au fost ocupate ilegal 30 de hectare din contul terenurilor de sport ale grădiniţelor, şcolilor şi altor instituţii municipale. Probleme similare au fost constatate în anii precedenţi şi de către Curtea de Conturi, care, în urma auditului pentru anii 2010-2011, a raportat că evidenţa patrimoniului public, cadastrarea şi înregistrarea bunurilor nu sunt reflectate corespunzător în evidenţa contabilă. Curtea a mai stabilit că autorităţile municipale nu dispun de un mecanism de evidenţă privind bunurile privatizate. Studiul realizat de Expet-Grup constată că situaţia descrisă rămâne neschimbată de mai mulţi ani, în pofida faptului că auditorii Curţii de Conturi au făcut mai multe recomandări privind înlăturarea unor încălcări de natură sistemică.

Autorităţile, obligate să accepte schema

O altă modalitate de a intra în posesia unor terenuri este ocuparea lor abuzivă şi construcţiile ilegale, legalizate ulterior prin procese de judecată. Schemele sunt arhicunoscute: iniţial, terenul este ocupat abuziv, uneori se încep construcţii, alteori sunt amplasate lespezi de beton, apoi se depune cerere la Consiliul Municipal Chişinău să vândă acest teren la preţ normativ, după care, la expirarea termenului de prescripţie de trei luni, solicitantul se adresează în judecată, iar instanţa obligă municipalitatea să vândă terenul la preţ normativ. „Este ocupat terenul, expiră termenul de prescriptie de trei luni, judecătorul nu mai acceptă cererile în judecată din partea municipiului Chişinău şi aceste terenuri sunt pierdute. Cel care a ocupat ilegal terenul dă în judecată Primăria pentru că nu vrea să vânda acest teren ocupat ilegal şi astfel autorităţile sunt obligate să-l vândă la un preţ de zece ori mai mic decât valoarea de piaţă“, precizează economista Tatiana Savva.

Problemă cu barbă

Deşi despre această problemă se ştie de mulţi ani, proprietatea publică este hăcuită în continuare. În anii 2011-2014, peste 120 de loturi de teren cu o supărafaţă de peste 320 de hectare au fost ocupate ilegal, îngrădite sau edificate construcţii ilegale sau uşor demontabile. Prejudiciul adus Chişinăului în ultimii patru ani este de cel puţin 50 de milioane de lei, dacă aceste terenuri ar fi fost privatizate la preţ normativ. Dacă ar fi fost vândute la preţul real, conform celor de piaţă, în bugetul muncipal ar fi intrat cel puţin 750 de milioane de lei, afirmă autorii studiului. Multe probleme sunt cauzate de netransparenţă şi lipsa informaţiei despre înregistrarea terenurilor, determinarea destinaţiei şi schimbarea destinaţiei, e de părere expertul Igor Guţan: „Lipseşte registrul terenurilor în care să fie informaţia despre câte terenuri avem şi caracteristicile acestora, amplasarea zonală, câte dintre ele pot fi privatizate, care sunt cele deja privatizate şi care sunt cele arendate“. Experţii au mai stabilit că licitaţiile publice nu sunt suficient de transparente, iar în cadrul acestora cel mai des participă unii şi aceiaşi agenţi economici. Şi Curtea de Conturi a constatat anterior că circa 20% din contractele de achiziţii verificate au avut contracte adiţionale, cu majorarea sumelor.

Licitaţii netransparente

Experţii au mai stabilit că licitaţiile publice  nu sunt suficient de transparente, iar în cadrul acestora cel mai des participă unii şi aceaşi agenţi economici. Un alt autor al studiului Denis Cenuşă spune că informaţia despre licitaţii şi procesul de privatizare în capitală este una incompletă, iar rapoartele comisiilor de specialitate lipsesc în totalitate de pe pagina web a primariei. Mai mult, autorităţile au refuzat să pună la dispoziţia experţilor informaţia şi documentele pe anumite cazuri de privatizare, pe motiv că intervine legea cu privire la datele persoanale. Iată ce spune Denis Cenuşă: “Când ne referim la privatizarea valorilor mobiliare şi imobiliare aici observăm o opacitate foarte mare. Adică rezultatele activităţii comisiilor implicate în acest proces nu este cunoscută. De fapt, nici procesele verbale elaborate în urma activităţii comisiilor nu sunt disponibile şi, totodată, nici regulamentele acestora nu prevăd nici o clauză cu privire la transparenţă.  Motivul invocat de către autorităţi a fost Legea cu privire la datele cu caracter personal, ceea ce în mod automat ne privează de posibilitatea de a cere mai multă informaţie cu privire la procesul de privatizare”.

Fără explicaţii şi fără soluţii

Reprezentanţii autorităţilor municipale prezenţi la lansarea studiului au ridicat din umeri şi au dat vina pe legislaţia imperfectă. Unii consilieri muncipali au aruncat pietrele în grădina primarului general cu care opoziţia din consiliu ar fi în relaţii ostile. Consilierul municipal Igor Călin recunoaşte că se comit abuzuri la darea în locaţiune şi la privatizarea încăperilor, dar afirmă că legea îi dă dreptul locatarului să privatizeze încăperea pe care a arendat-o. Solutia, în opinia lui, ar fi amendarea cadrului legal, ca „să temperăm procesul, căci într-adevăr nu va ramâne nimic din domeniul public“. Nici şefa Direcţiei management financiar din cadrul Primăriei Chişinău, Eugenia Ciumac, n-a putut da multe explicaţii. Ea a recunoscut doar că „din cauza că lipseşte un plan urbanistic de infrastructură, nu este claritate în ceea ce priveşte partea industrială a oraşului şi cea în care urbea trebuie să se dezvolte, de aceea investitorii nu sunt suficient de bine informaţii despre perspectivele pentru investiţii“.

„Nivelul transparenţei bugetare este insuficient, incomparabil cu practicile internaţionale, iar calitatea documentelor de buget nu corespunde nici măcar prevederilor cadrului legal autohton. Procesul de achiziţii publice este închis, cu grave încălcări, iar practicile actuale de gestiune a patrimoniului public comportă un risc înalt de înstrăinare a acestuia“, concluzionează studiul Expert-Grup.

Materialul a fost realizat în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea fondurilor publice“.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii