ANTICORUPTIE.MD

Autor: Tudor Iaşcenco

02/08/2019 14327

Peste 30 de milioane de dolari au fost investiţi, în anii 2011-2018, în instalarea sistemelor de încălzire cu biomasă în peste 230 de instituții publice din R.Moldova, în cea mai mare parte școli și grădinițe. Sistemele de încălzire au fost furnizate gratuit în cadrul Proiectului Energie şi biomasă în Republica Moldova, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de PNUD. Comunităţile participante au contribuit la realizarea acestui proiect cu aproape 28,3 mln de lei. Alte 24 centrale termice pe biomasă, în valoare de 5,96 mln de lei au fost instalate în instituții publice în perioada 2014-2015, cu contribuția Guvernului Japoniei, prin proiectul 2KR. Pentru a asigura centralele termice cu biomasă, au fost cooperaţi 30 de întreprinzători, care au obţinut echipament de producere a brichetelor și peleţilor. Cu toate acestea, un număr mare de centrale termice, în prezent, nu funcționează. În raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, din cele 21 de stații termice pe bază de biomasă, instalate în cadrul celor două proiecte, în prezent nu funcționează circa jumătate.

Rentabilitatea staţiei depinde de… stăpânul instituţiei?

Patru instituţii publice din raionul Orhei, cinci din raionul Rezina şi câte șase din raioanele Şoldăneşti şi Teleneşti și-au instalat gratuit staţii termice pe biomasă graţie Proiectului Energie şi Biomasă în Republica Moldova. Echipa ziarului Cuvântul a radiografiat în parte fiecare caz, încercând să înțeleagă de unde se trag problemele.

La festivitatea dedicată punerii în funcţiune a staţiilor termice pe biomasă în comuna
Ţareuca, Rezina au participat reprezentanţi ai Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău,
Proiectului Energie şi Biomasă în Republica Moldova, autorităţilor raionale şi locale.

În prima fază a proiectului Energie şi Biomasă în Republica Moldova au beneficiat de staţii termice patru şcoli şi o grădiniţă de copii din raionul Rezina. Trei dintre acestea au ajuns la două gimnazii şi o grădiniţă de copii din comuna Ţareuca. În aprilie 2013, la Gimnaziul Ţareuca a avut loc o festivitate dedicată punerii în funcţiune a acestor staţii, cu participarea reprezentanţilor Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova, autorităţilor raionale şi locale. Atât oaspeţii, cât şi demnitarii locali au apreciat investiţia de 450 de mii de dolari făcută de Uniunea Europeană şi contribuţia de 1,2 milioane de lei a autorităţilor locale drept o soluţie foarte avantajoasă şi durabilă pentru asigurarea activităţii celor trei instituţii. Mihail Olari, primarul de Ţareuca, a remarcat că testarea staţiilor a demonstrat eficienţa lor. „Trecerea de la gaze naturale la biomasă se va solda pentru bugetul comunei cu economii de sute de mii de lei, dar şi cu noi locuri de muncă, dezvoltarea businessului local, venituri suplimentare pentru oamenii de afaceri şi bugetul public”.

Peste patru ani, Mihail Olari constata cu regret că la început staţiile funcţionau normal, cheltuielile pentru combustibil erau mai moderate comparativ cu cele pentru gaze. „Dar în 2014, după ce şcolile au trecut în subordinea Consiliului Raional, administraţiile acestora au renunţat la biocombustibil, motivând că acesta nu mai este rentabil. La grădiniţa de copii însă noi continuăm să utilizăm biomasa, staţia funcţionează normal şi eficient”, spunea primarul.

Silvia Dolişinschi, directoarea gimnaziului Ţareuca, era de altă părere: „Când o tonă de peleţi costa până la 2800 de lei, staţia termică pe biomasă era mai rentabilă decât cea pe gaze, eficienţa ei fiind cam de 5000 de lei pe lună. Dar când preţul tonei de peleţi a ajuns la 3200-3400 lei, cheltuielile s-au egalat cu cele pentru gaze.

Deservirea staţiei pe gaze necesită mai puţine eforturi umane. Peleţii trebuie căutaţi, transportaţi, păstraţi, păziţi, căraţi, iar gazele vin pe ţeavă şi operatorul doar apasă butonul”, spunea dna Dolişinschi.

Simţindu-se oarecum vinovată în faţa investitorilor din UE, administraţia comunei Ţareuca a încercat de câteva ori să influenţeze repunerea în funcţiune a celor două staţii termice. Fără rezultat. Atunci Consiliul comunal s-a adresat la PNUD cu propunerea ca staţiile termice de la gimnaziile Ţareuca şi Ţahnăuţi (în 2017 activitatea ultimei instituţii a fost suspendată din lipsă de elevi) să fie retrase. „Decât să stea aici degeaba, mai bine cineva să se folosească de ele. Dar deocamdată nu a urmat nicio reacţie”, a spus Olari.

La gimnaziile Echimăuţi şi Sârcova staţiile termice au funcţionat doar o perioadă scurtă, în regim de testare. „Am renunţat la biomasă pentru că peleţii erau necalitativi, produceau multă cenuşă şi fum şi puţină căldură”, motiva Ecaterina Cuzuioc, contabilă la Gimnaziul Echimăuţi.

Iar Nadejda Cioban, primara comunei Sârcova, ne-a relatat că aproximativ din aceleaşi cauze în toamna a. 2018 staţia termică de la Gimnaziul Sârcova a fost demontată şi luată de o firmă din partea donatorilor.

Alţi gospodari – altă situaţie

Proiectul Energie şi Biomasă în Republica Moldova a ajutat şase instituţii de educaţie din raionul Şoldăneşti să soluţioneze problema încălzirii încăperilor cu energie termică din surse regenerabile, donându-le staţii moderne pe biomasă. Astăzi, potrivit şefului Direcţiei Învăţământ Şoldăneşti, Nicolae Mândru, trei dintre acestea, de la grădiniţele din Şestaci şi Parcani, Gimnaziul Dumitru Matcovschi din c. Vadul Raşcov, funcţionează pe biomasă, altele două – pe lemne. „Reprofilarea staţiilor a fost motivată de preţurile mari la peleţi şi brichete, afirmă Nicolae Mândru.

Dacă la început o tonă de bri-chete din coji de floarea soarelui costa 800 de lei, acum producătorii cer de patru ori mai mult. Brichetele din rumeguş de lemn de la 1000-1200 de lei au ajuns să coste 3800 de lei pentru o tonă. Direcţia Gimnaziului Gr. Eftodiev din Şestaci a calculat necesităţile de combustibil şi cheltuielile respective pentru sezonul rece 2018-2019 şi a constatat: încălzirea cu lemne pe întreg sezonul va costa instituţia 42.250 de lei; cu gaze naturale - 118.800 de lei, cu brichete – 131.250 de lei. Desigur, au preferat prima variantă”, spune dl Mândru.

În acelaşi context, Rita Negru-Vodă, directoarea Gimnaziului Dumitru Matcovschi din Vadul Raşcov a adăugat: „Satul nostru încă nu dispune de gaze naturale. În 2013, graţie proiectului implementat de PNUD, la gimnaziu a fost instalată o staţie termică pe biomasă (lemne, brichete, peleţi). Un timp a fost foarte bine. Dar după modificarea sistemei de încălzire, în urma cărui fapt volumul de apă din sistemă s-a dublat, eficienţa staţiei s-a redus. Plus la asta, trebuie să cheltuim mai mult combustibil, costul căruia creşte de la an la an. Drept că în ultimul timp avem mai multe oferte de biomasă şi sperăm că pe calea negocierilor vom reuşi să reducem cheltuielile pentru combustibil”, notează dna Negru-vodă.

Raionul Orhei, care după teritoriu şi numărul populaţiei e mai mare decât raioanele Rezina şi Şoldăneşti luate împreună, a beneficiat din partea PNUD de 4 staţii termice pe biomasă. Două au fost instalate în şcoli, una – la grădiniţă, cealaltă – la un centru de sănătate. Potrivit lui Iurie Voinov, responsabil la Direcţia Educaţie Orhei, toate funcţionează, utilizând brichete, peleţi sau lemne. „Deşi în condiţiile anului 2018 mai rentabile au fost gazele naturale, pentru că acestea au fost relativ ieftine, iar la biomasă preţurile s-au majorat considerabil”, ne-a spus dl Voinov.

În raionul Teleneşti funcţionează 4 din cele 6 staţii termice pe biomasă. Cea de la Chiștelnița, instalată acum 8 ani, foloseşte drept combustibil ruloane de paie procurate de la un producător local. Întrucât proiectul a fost implementat reuşit, donatorii au oferit primăriei şi un tractor MTZ-82, cu ajutorul căruia paiele sunt transportate la şcoală. Celelalte trei staţii - de la Grădinița Teleneşti, Centrul de Sănătate Căzăneşti și Centrul de creație Verejeni utilizează peleţi, alimentarea efectuându-se în regim automat. Rentabilitatea staţiilor, după cum ne-au încredinţat managerii instituţiilor, este de circa 30 la sută față de combustibilii tradiționali.

Staţii de milioane, care zac fără folos

Şi Guvernul Japoniei a dorit să ajute R.Moldova să pună în practică Strategia energetică prin pro-iectul Utilizarea Eficientă a Combustibilului Solid din Biomasă (UECSB) şi astfel să reducă necesităţile de gaze naturale – un mijloc permanent de presiune şi şantaj politic şi economic asupra R. Moldova din partea Federaţiei Ruse.

Dan Prisăcaru, specialist coordonator cu instituțiile donatoare în cadrul Unităţii de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii Producţiei Alimentare (UECSB), susține că în perioada de elaborare a proiectului, o misiune compusă din experți japonezi a vizi-tat 138 de localități din R. Moldova, unde au fost evaluate clădiri propuse pentru proiect, în special şcoli şi grădiniţe, centre de sănătate, centre de cultură, biblioteci, scoli muzicale şi sportive. Pentru prima etapă de implementare au fost selectate instituţii din 24 de localităţi din centrul republicii, cu autorităţile cărora au fost încheiate Acorduri de cooperare. Astfel, în 2014, partea niponă a adus în localitățile respective staţiile promise.

Cinci dintre aceste staţii au ajuns la instituţii de educaţie din raionul Orhei, trei – la şcoli din raionul Rezina. Acum, dintre acestea, în raionul Orhei funcţionează două - cele de la Furceni şi Brăneşti, în raionul Rezina – doar parţial, din anul trecut, cea de la Mateuţi.

Fiecare dintre cele trei staţii japoneze repartizate în a. 2014 primăriilor Ignăţei, Cuizăuca şi Mateuţi din raionul Rezina costă peste 3 milioane de lei. Din bugetul raionului au mai fost alocaţi pentru fiecare din aceste primării peste 280 mii de lei pentru construcţia platformelor pe care staţiile urmau să fie instalate şi conectarea lor la sistemele de încălzire ale şcolilor. Dar numai staţia de la Mateuţi a început să producă energie termică abia peste trei ani de la instalare şi nu pentru gimnaziu, ci pentru grădiniţa de copii redeschisă după circa două decenii.

„Capacitatea staţiei din Mateuţi este folosită doar parţial, pentru a încălzi grădiniţa, spune primara Angela Ursachi. Gimnaziul, care este în subordinea administraţiei raionului, continuă să se încălzească cu energie produsă din gaze”, concretizează dumneaei.

La rândul său, ex-primarul de Mateuţi, Mihai Mârzencu, spune că în 2014 administraţia raionului a dat bani pentru construcţia fundamentului staţiei şi conectarea ei la sistema de încălzire a şcolii. „Dar cei 284 de mii de lei au fost preconizaţi numai pentru construcţia platformei şi a gardului în jurul ei, iar pentru lucrările de conectare trebuia să mai căutăm finanţe. Între timp am intrat în campania electorală pentru alegerile locale din 2015, eu nu am mai candidat la funcţia de primar”, ne-a spus dl Mârzencu.

Centrala pe biomasă din Ignăței nici nu a fost conectată

Şi staţia pe biocombustibil de la LT Ioan Sârbu din Ignăţei nu a fost conectată la sistemul de încălzire al instituţiei. Galina Platon, directoarea liceului, spunea: „Staţia a fost adusă și instalată de fostul primar, cu o firmă de la Chişinău, dar nu s-a făcut și conectarea ei la sistemul de încălzire. Pe urmă, după ce şcolile au fost trecute în subordinea administraţiei raionului, noi am fost impuși s-o luăm la balanța liceului. Pentru conectare trebuie bani, dar eu de unde să-i iau?”, își argumenta poziția directoarea.

Prin decizia nr. 2/3 din 24 aprilie 2014, Consiliul Raional Rezina a alocat Primăriei Ignăţei „pentru instalarea staţiei termice pe peleţi la Liceul Teoretic 281.583 lei”. Consiliul local Ignăţei a achitat firmei Inteb Hand SRL din Chişinău „pentru lucrări de construcţie la centrala termică pe biomasă pentru termoficarea liceului 319.668 lei”. În realitate toate „lucrările” s-au redus la construcţia unei platforme-suport din beton armat şi a gardului din jur.

Directorul LT Ion Creangă din Cuizăuca, Sergiu Apostol, nu a dorit să discute la această temă, dar până la urmă a declarat că „staţia pe biomasă nu funcţionează pentru că nu a fost conectată la clădirea liceului”.

Primarul de Cuizăuca, Ion Ţurcan, însă spunea că primăria a făcut tot ce se cerea privitor la construcţia fundaţiei şi instalarea staţiei, dar lucrările de conectare la sursele de energie electrică şi apă, de ajustare a echipamentului trebuia să le efectueze beneficiarul, adică administraţia liceului, care se află în subordinea Direcţiei Raionale Învăţământ, Tineret şi Sport.

La Orhei am constatat o altă situaţie. Primarul de Ivancea, Oleg Gaşper, ne-a spus că este foarte mulţumit de cele două staţii japoneze care au ajuns în satele din comună şi şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Guvernul şi poporul nipon pentru această donaţie.

„La Furceni staţia asigură cu energie termică gimnaziul, grădiniţa şi Centrul de cultură, utilizăm biomasă pe care o procurăm la licitaţii. Preţurile-s normale. La noi ambele staţii sunt foarte rentabile”, a concretizat primarul.

Staţiile donate gimnaziilor Jora de Mijloc, Chiperceni şi Trebujeni însă stau capital mort. Primele două instituţii continuă să se încălzească cu gaze naturale. Directoarea interimară a Gimnaziului Jora de Mijloc, Eugenia Andrieş, ne-a spus că staţia pe biomasă cum a fost adusă, aşa şi stă, iar instituţia se încălzeşte cu gaze şi că acest tip de combustibil îi aranjează.

În acelaşi timp, primarul de Trebujeni, Tudor Moraru, susține că staţia niponă ar putea fi pusă în funcţiune în toamna anului curent.

Ce zic donatorii

Întrebat ce va fi cu centralele pe biocombustibil din raionul Rezina care nu sunt utilizate, Victor Cotruţă, managerul Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova, ne-a spus că instituţiile beneficiare şi-au asumat angajamentul de a gestiona eficient aceste centrale, în caz contrar staţiile vor fi retrase şi reinstalate la alte instituţii publice, care au aplicat la acest Proiect.

Vizavi de condiţiile şi obligaţiunile părţilor prevăzute în Acordul de Grant din partea Guvernului Japoniei am solicitat opinia lui Dan Prisăcaru, specialist coordonator în cadrul UECSB. Responsabilul a accentuat că partea niponă și-a exercitat obligațiunile așa cum o cere contractul.

Beneficiarii din Moldova trebuiau să asigure instalarea țevilor dintre cazangerie și clădirile selectate, rețele termice exterioare tur-retur, existența și funcționarea sursei de energie electrică, să amenajeze încăperea pentru depozitarea combustibilului solid (peleţilor) și încăperea temporară pentru păstrarea cenușii; să întreprindă măsurile necesare pentru protecția împotriva focului și să asigure păstrarea echipamentului de securitate antiincendii, să asigure instalarea, până la darea în exploatare a centralei termice, a gardului în jurul cazangeriei (modulului) și întreținerea acestuia.

„Motivele invocate de responsabilii din raionul Rezina privitor la ineficienţa acestor staţii, care nici nu au fost puse în funcţiune, nu cred că pot fi luate în serios”, a mai adăugat Prisăcaru.

Biomasă este, n-are cine şi cu ce o procesa

Unul din scopurile pro-iectelor Energie şi Biomasă în Republica Moldova și Utilizarea Eficientă a Combustibilului Solid din Biomasă (UECSB) a fost crearea unui sistem sigur şi durabil de producere în Republica Moldova a energiei regenerabile şi a unei pieţe funcţionale de procesare a biomasei, utilizarea ei pentru încălzirea instituţiilor publice şi gospodăriilor casnice din zonele rurale şi ca urmare - reducerea efectului de seră şi de poluare a mediului.

Gospodăria agricolă Pohoarna Agro SRL din raionul Şoldăneşti a fost unul dintre primii agenţi economici care s-au implicat în Proiectul Energie şi Biomasă pe segmentul producerii biocombustibilului din paie. Dar echipamentul procurat în Italia şi Ucraina de mai mult timp staţionează. Gheorghe Strelciuc, directorul gospodăriei, spune că linia şi producţia s-au dovedit a fi foarte nerentabile.

„Ca să fie convenabili, brichetele şi peleţii trebuie să fie produşi din lemn tare şi să corespundă standardelor ca mărime şi calitate pentru a putea fi utilizate în cazanele cu sisteme automate de alimentare şi să asigure un randament înalt de căldură. Dar paiele-s paie, ele dau doar multă cenuşă”, spunea dl Strelciuc.

În raioanele Orhei, Rezina şi Şoldăneşti sunt teritorii cu multe păduri, fâşii forestiere, livezi şi alte resurse de biomasă regenerabilă, mai mulţi întreprinzători au încercat afacerea cu biocombustibil. Acum doi ani, pe terenurile de producere de la Cucuruzeni ale Şcolii profesionale Orhei, în baza unui proiect finanţat tot de PNUD, a fost înfiinţată o plantaţie de salcie destinată pentru producerea biomasei. Piața de producere a bioenergiei este în plină dezvoltare în Moldova, toate componentele necesare unei bune funcționări fiind create sau în curs de constituire. Conform statisticilor Agenției pentru Eficiență Energetică, la începutul anului 2016, în jur de 120 de companii produceau combustibil din biomasă solidă, având o capacitate totală de 120 mii tone. Dintre acestea, peste 86 mii tone reprezintă brichete și 33,6 mii tone – peleţi. Aceste cantități acoperă aproape 5% din consumul intern de gaze naturale sau 42% din cel de cărbune.

Totuși, piața are încă posibilităţi enorme de dezvoltare or, potențialul de biomasă al Republicii Moldova, care se ridică la peste 515 mii de tone echivalent petrol (tep), este utilizată în prezent doar în proporție de 8%.

În lista producătorilor de brichete și peleţi înregistrați în cadrul Proiectului Energie și Biomasă în Republica Moldova figurează patru întreprinderi din aceste raioane, deşi acest tip de business l-au încercat mai mulţi întreprinzători. La ora actuală însă activează permanent doar Bioresurse SRL din satul Cinişeuţi, raionul Rezina şi periodic Biobrichet Grup SRL din satul Isacova, raionul Orhei.

Potrivit lui Anatolie Volcu, administratorul Vogoenerg SRL, dar şi managerilor celorlalte întreprinderi din domeniu, cea mai mare problemă cu care se confruntă acestea este deficitul braţelor de muncă de calificarea necesară.

„La majoritatea întreprinderilor de profil echipamentul a fost instalat de către specialişti necalificaţi, fiind deservit în continuare de lucrători întâmplători, fapt care a condus la probleme serioase de exploatare. Materie primă este, dar ea diferă de la caz la caz, iar întreprinderile nu dispun de echipamentul auxiliar necesar pentru mărunţirea şi transportarea materiei prime la baza de producere, de încăperi pentru stocarea şi pregătirea ei pentru prelucrare.

Victor Dolghi, singurul producător de biocombustibil
din raionul Rezina

Mai adăugaţi preţurile mari la resursele energetice şi ajungem la preţurile uneori necompetitive ale peleţilor şi brichetelor noastre”, a precizat Victor Dolgi, admi-nistratorul Bioresurse SRL.

Apropo, Victor Dolgi a iniţiat această afacere după câţiva ani de muncă în Canada. Înainte de a deschide întreprinderea, a analizat minuţios esenţa afacerii, s-a documentat vizitând mai multe întreprinderi de profil din Ucraina şi la început era convins că producerea biocombustibilului va deveni în Republica Moldova o afacere de succes. Întreprinderea dumnealui produce brichete şi peleţi din lemn, pe care, pe cont propriu, îi transportă beneficiarilor. Rentabilitatea întreprinderii este aproape de zero. Adică, practic nu există posibilităţi de mo-dernizare a echipamentului, dezvoltare a producţiei. L-am găsit dezamăgit și descurajat.

„Eu mai am încă puţină răbdare, dar tot mai des îmi vine să scuip pe tot ce am creat şi să plec undeva fără să mă uit în urmă. Am obosit să mă lupt cu morile de vânt şi tâmpeniile din țara asta”, spune cu tristețe omul de afaceri.

Investigația jurnalistică a fost realizată cu sprijinul Biroului Regional pentru Europa de Sud-Est al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate (Sofia, Bulgaria), cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, în cadrul proiectului Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în țările Parteneriatului Estic și Rusia. Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, dar și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, nu sunt responsabile pentru conținutul materialului jurnalistic. Părerile și constatările exprimate în această investigație sunt exclusiv ale autorilor.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

/VIDEO/ Proiect pe bani europeni, lăsat de izbeliște

2,5 milioane de euro. Atât a investit Uniunea Europeană în acest Parc logistic agro-industrial din raionul Sîngerei, dotat cu depozit frigorific și hale de sortare și ambalare. Proiectul transfrontalier urma să creeze o rețea agricolă între fermierii din Republica Moldova, Ucraina și România. În plin sezon agricol, însă, parcul este pustiu, nu vedem nicio activitate și are lacătul pus la intrare. Care e cauza, vă spunem în ancheta ce urmează. La mai puțin de 2 km de orașul Bălți, pe traseul care duce spre Chișinău, pe o suprafață de 12 hectare, se întinde Parcul logistic agro-industrial Sîngerei. Dispune de mai
/VIDEO/ Generozitate din interes? De ce agenții economici donează bani Primăriei Bălți

Primăria Bălți a adunat, anul trecut, din donații circa 1,7 milioane de lei, dintre care puțin peste un milion au fost oferiți pentru organizarea Hramului Orașului. Banii au fost transferați de mai multe companii din oraș, dar și din Capitală, iar sumele donate variază între o mie și jumătate de milion de lei. Este o practică care se repetă an de an. Cine sunt agenții economici care virează în buzunarul autorităților locale bani și cum explică aceștia această generozitate, vă spunem în ancheta ce urmează. 22 mai 2023. Ziua în care locuitorii Bălțului sărbătoresc Hramul Orașului. Piața Vasile Alecsandri e
MILIONARII DIN CONSILIUL DE SUPRAVEGHERE AL BNM

La sfârșitul lunii iulie curent expiră mandatul de șapte ani al celor patru membri ai Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale (BNM), numiți de Parlament în anul 2016. Învestiți cu funcția de „paznici ai sistemului bancar” de un legislativ condus de democrați, aceștia au reușit să adune indemnizații cu șase zero-uri în timpul activității în principala instituție bancară a țării. Retribuțiile acestora, care sunt stabilite în „interiorul familiei” cu o majoritate simplă de voturi, întrec scandaloasele salarii ale conducerii agențiilor de stat, totodată fiind de câteva ori mai mari decât cele ale primelor persoane în stat, respectiv și agitația în jurul
CANTINELE DE LUX ALE PUTERII

Un prânz cald în cantinele Parlamentului, Guvernului sau Băncii Naționale vine cu un bonus plăcut și responsabil direct de starea de sațietate a creierului – prețul! Cu banii pe care îi achită un ales sau un funcționar al poporului pentru un meniu complet, muritorii de rând își pot pune pe tavă doar jumătate de porție. „Masa bogaților” este subvenționată din bugetele instituțiilor cu sume deloc neglijabile. Principala instituție financiară din țară, de exemplu, deja a pus deoparte, pentru anul 2023, aproape 1 milion 500 de mii de lei pentru achiziționarea produselor alimentare, dar și alte peste 570 de mii
TERENUL-FANTOMĂ DE LA BAZINUL „DINAMO”

Statul își adjudecă în instanță dreptul asupra terenului de peste un hectar de pe teritoriul bazinului Dinamo care, în urma unui contract de locațiune cusut cu ață albă, ar putea ajunge pe un termen nelimitat în buzunarul companiei „Prosport Invest”. Deși reprezentanții firmei își declară nobila intenție de a dezvolta sportul, mai multe instituții de control vorbesc despre un potențial risc de înstrăinare a bunului public, care ar aduce un prejudiciu de 58 de milioane de lei vistieriei statului. Terenul în litigiu ar putea repeta soarta altor proprietăți funciare care, prin aplicarea schemelor dubioase, au încăput pe mâna unor
GĂURILE NEGRE DIN „FONDUL VERDE” AL STATULUI

Anual, sute de milioane de lei sunt alocate de către stat pentru implementarea proiectelor ecologice. Aproximativ 90 la sută din această „mană bugetară” ajunge la autoritățile publice locale, pentru dezvoltarea infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare. Spuma care rămâne, până la 10 procente din total, este disputată aprig de asociații neguvernamentale și agenți economici, iar tendința să-și facă drum cu coatele și ocolind legea nu este o raritate. Timp de 29 de ani din momentul în care a fost creat, Fondul Ecologic Național a împărțit miliarde de lei, dar statisticile oficiale arată că în 2022 moldovenii trăiesc tot
Pe urmele „miliardului”: 30 de milioane de la Banca de Economii, „înecate" pe malul unui iaz de lângă Nisporeni

Credite în sumă de peste 30 de milioane lei, luate de la Banca de Economii printr-o schemă dubioasă pentru un gaj care nu acoperă nici a zecea parte din sumă, şi-au pierdut urma la Nisporeni. Banca a reuşit să recupereze puţin sub jumătate de milion din imensul împrumut, după ce a vândut gajul pentru cele 30 de milioane. În schemă apare numele unuia din cei mai prosperi oameni de afaceri din raionul Nisporeni, Dorin Cibotaru, fiul fostului preşedinte al raionului şi actualului consilier, Gheorghe Cibotaru, şi ginerele judecătorului de la Curtea de Apel Chişinău, Ghenadie Morozan, cumnat cu fostul preşedinte al
Firma de securitate a poliţiştilor lui Igor Dodon

Întreprinderea de Pază şi Securitate Premium Security Grup, al cărei beneficiar efectiv este fostul ministru de Interne din perioada aflării la guvernare a Partidului Socialiştilor, Pavel Voicu, a reuşit să câştige câteva contracte bănoase cu instituţiile statului, licitaţiile fiind desfăşurate după ce Parlamentul a votat în a doua lectură amendamentele la legislaţie, prin care a fost interzisă prestarea serviciilor de pază pentru instituţiile statului de către firmele private. PSG este singura companie privată care a „pus mâna” pe contracte cu instituţiile statului, printre acestea fiind şi cele cinci sedii ale Judecătoriei din Chişinău. Vulnerabilitatea situaţiei a ieşit la suprafaţă în
Sheriff: Platforma germană

● După pretinsul proces de privatizare în Transnistria, Victor Gușan și Ilya Kazmaly și-au deschis firme în Germania unde apar ei înșiși ca acționari ● Firmele nemțești ale celor doi oligarhi sunt prezentate actualmente drept investitori germani în Transnistria ● Victor Gușan și Ilya Kazmaly reprezintă, direct și prin interpuși, clientela anturajului Kremlinului De la echipamente de comunicații și televiziune până la imobiliare, caviar și textile, micul imperiu transnistrean Sheriff este legat ombilical de țări din Europa. Afacerile patronilor transnistreni Viktor Gușan și Ilya Kazmaly în Germania, Cipru și Rusia, sunt administrate de o serie de angajați, prieteni și parteneri. Deși rapoartele independente
Diabeticii din Moldova, la cheremul fostei firme a Ruxandei Glavan

Fosta firmă a Ruxandei Glavan, Polisano Prim SRL, este acuzată, din nou, că ar fi favorizată la procedura de achiziții de consumabile și glocumentre pentru diabetici. În cazul atribuirii contractului, Polisano Prim, ar câștiga cu 30–40% mai mult decât ceilalți operatori economici. Administrația firmei nu vrea să comenteze situația, sugerând că toate întrebările trebuie puse Centrului de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), iar fosta ministră a Sănătății și actuala deputată Ruxanda Glavan respinge orice asociere cu firma respectivă. După ce nu a mai efectuat achiziții de consumabile și dispozitive medicale pentru diabetici din 2018, CAPCS intenționează să procure, pentru
Complex sportiv gigantic început și abandonat la Rezina, după o investiție de cca 13 milioane de lei

Un obiect lansat cu fast în anul 2015 în orașul Rezina, care urma să devină un complex sportiv modern și prezentat inițial ca un grandios proiect al guvernării democrate, a fost abandonat după ce în el s-au investit aproape 13 milioane de lei, bani publici. De trei ani acolo nu se mai fac lucrări. Fosta președintă a raionului Rezina, care a fost unul dintre inițiatorii proiectului, spune acum că ce s-a făcut este doar prima etapă. Pentru o a doua etapă ar fi nevoie, potrivit ei, de 54 de milioane de lei. Eleonora Graur, devenită între timp deputată, afirmă
Bani europeni, destinați unei grădinițe din Ungheni, au dispărut în conturile unui ONG

Grădinița „Licurici” din orașul Ungheni ar fi ajuns astăzi una dintre cele mai moderne și bine amenajate instituții preșcolare din țară, dacă banii oferiți în anul 2014 de Uniunea Europeană ar fi fost folosiți conform destinației. Pentru că banii au început să dispară cu miile chiar la începutul implementării proiectului, Delegația Uniunii Europene a oprit finanțarea. După cinci ani, banii așa și nu au fost restituiți și nimeni nu a fost tras la răspundere. Început promițător În anii 2011-2012, cațiva experți autohtoni au elaborat mai multe proiecte cu impact asupra mediului și de imbunătăţire a condiţiilor de trai ale cetăţenilor, pentru a
REFORMA UNIVERSITARĂ: între necesitate și riscuri

Din an în an tot mai puțini tineri aleg să învețe la universitățile din Moldova. Dacă în 2009 în sistemul universitar își făceau studiile 110 mii de studenți, pe parcursul a zece ani numărul lor s-a înjumătățit, ajungând, în 2019, la 52 de mii. Învățământul superior în Moldova devine neatractiv, spun cei care aleg să-și facă studiile în universități din afara țării. Calitatea modestă a învățământului superior din Moldova se răsfrânge asupra calității democrației și dezvoltării economice. Experți în domeniu afirmă că întreg sistemul universitar trebuie reformat și adus la standardele internaționle. O reformă a învățământului superior a fost
Abuzuri și fraude de zeci de milioane la Rezina, „protejate” de organele de drept

Organele de drept din Republica Moldova au lansat linii telefoninice dedicate, numite linii verzi sau de încredere, și îi îndeamnă pe cetățeni să comunice cazuri de corupție, să dezvăluie abuzurile și practicile ilegale admise de funcționarii public, aleșii locali sau demnitarii de la conducerea entităților publice. La nivel oficial, autoritățile afirmă că mizează și pe rolul mass-media în acest sens, realitatea arată însă că anchetele jurnaliștilor de investigație despre schemele de corupție, abuzuri, cheltuirea frauduloasă a banilor publici sunt trecute cu vedere de cei care sunt obligați să întreprindă măsuri. Bunăoară, la Rezina, jurnaliștii de investigație rămân singuri în lupta cu cei care încalcă legea,
Pricopseală pe timp de pandemie

Firma vicepreședintelui raionului Criuleni, Oleg Ogor, s-a căpătuit cu 170 de mii de lei din fondul de rezervă al raionului în perioada stării de urgență din primăvară. Banii au fost alocați întreprinderii Olcriscom pentru cazarea și hrana personalului medical din Criuleni, antrenat în tratarea pacienților infectați cu Covid-19. Oleg Ogor face parte din consiliul de administrare al Spitalului Raional Criuleni, iar în perioada stării de urgență a fost membru al Comisiei Raionale pentru Situații Excepționale. Suma ajunsă în contul firmei lui Ogor depășește resursele alocate din fondul de rezervă al raionului Criuleni pentru procurarea echipamentelor de protecție și a dezinfectanților în perioada respectivă. Medicii cazați la tabăra lui
Afacerea „preoțească” cu terenuri la Trușeni

Un teren public cu suprafața de aproape 800 de ari din centrul comunei Trușeni, suburbie a Capitalei, a ajuns gratuit în posesia unui om de afaceri, în urma unei scheme în care este implicată biserica și reprezentanți ai autorității publice. Terenul a fost împărțit în loturi mai mici, destinate construcțiilor, iar în prezent acestea sunt vândute cu circa 2.000 de euro pentru un ar. Noul proprietar ar urma să se căpătuiască cu cca 1,6 milioane de euro, bani care ar fi putut să ajungă în bugetul local, dacă se organiza o licitație publică, așa cum prevede legea. Cazul a fost investigat
Șantierul - monstru de la Rezina care înghite milioane din banii publici

Construcţia Complexului sportiv din Rezina, proiect estimat iniţial la 72 milioane de lei, ulterior la 100 mln de lei, a fost prezentat ca o mare realizare a președintei raionului, Eleonora Graur, tot ea şi vicepreşedintă a Partidului Democrat. Vorbim, de fapt, de o cifră ireală pentru bugetul raionului Rezina, care, fusese aprobat la venituri şi cheltuieli, de aproape 105 mln lei. Locuitorii din Rezina cred că noul Complex sportiv este încă un obiect de spălare și deturnare a banilor publici în scopuri personale și de grup. Pentru comparație, pentru construcția unui asemenea Complex sportiv, în alte localități din țară, au fost cheltuite până la 5 milioane de lei. Un proiect cu multe
Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădinițele din Capitală sunt lăsate la mila părinților

De mai mulți ani, grădinițele din Capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii statului

Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordați în noiembrie 2014 și martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) și Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenții celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari și 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordați în baza deciziilor unei comisii speciale, creată de Guvern, a cărei componență este ținută în mare secret. Centrul de Investigații Jurnalistice a reușit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcții publice
Politicieni și afaceriști controversați se bat pe banii românești din grădinițele moldovenești

Peste 17 milioane de euro a investit statul român în Republica Moldova pentru ca aproape 800 de grădinițe să fie renovate și, astfel, redate circuitului educațional. Printre cele două sute de firme de construcții care au primit lucrări, însă, se regăsesc și profitori politici, dar și oameni de afaceri care au probleme legale sau de integritate. Licitațiile s-au făcut la țară În 2010, România și Republica Moldova au încheiat un acord de asistență financiară nerambursabilă prin care statul din dreapta Prutului acorda vecinului său o sută de milioane de euro pentru a investi în domenii ca infrastructra, educația, energia sau mediul.
„Reforma Filip” și nașul de la CRIS Registru

Mai multe entități publice din cadrul Guvernului ar putea să fie lichidate prin absorbție de către ÎS Centrul de Resurse Informaționale de Stat Registru. În componența întreprinderii ar putea ajunge Serviciul Stare Civilă (SSC), ÎS Camera Înregistrării de Stat (CIS) și Camera de Licențiere (CL). Proiectul vine de la Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC), fondator al CRIS Registru, în contextul reformei anunțate în vara anului trecut de premierul Pavel Filip de optimizare a structurii Guvernului. Experții consideră proiectul periculos, dat fiind faptul că statul nu poate delega unei întreprinderi astfel de atribuții, iar Inspecția Financiară și Curtea de
Scenarii // Ar putea fi fraudate alegerile prezidențiale?

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie s-a lansat cu suspiciuni grave din partea societății că scrutinul ar putea fi fraudat. Numărul mare de alegători anunțat de CEC, cu aproape 54.000 mai mulți decât la parlamentarele din 2014 și cu peste 200.000 față de cele din 2010, dar și diferența de peste 320.000 de persoane așteptate la urne, față de numărul total de cetățeni moldoveni numărați la ultimul recensământ al populației, au creat derută și au dat naștere mai multor speculații. În presă au apărut investigații despre morții din liste, dar și despre posibile cazuri de votare multiplă. CEC dă
VIDEO // Istorie ruinată de interesele unor firme

Zeci de edificii din patrimoniul național al Republicii Moldova, care cândva cucereau prin eleganță și bun-gust, au ajuns astăzi sălașul șobolanilor și al câinilor fără stăpân. Multe dintre acestea au fost abandonate pentru că nu s-au mai găsit bani pentru restaurarea lor. Mai mult, monumentele de importanță națională au degradat și din vina așa-numitor specialiști, care din conac sau castel vor să facă o clădire modernă. Unul dintre aceste monumente este casa boierului Balioz din satul Ivancea, raionul Orhei. Complexul architectural datează din secolul XIX și este luat sub protecția statului doar că… pe hârtie. La fel, orașul medieval care datează
Fondul „democrat” pentru eficiență energetică

Fondat în vara anului 2012 pentru a asigura eficientizarea cheltuielilor energetice, prin finanțarea unor proiecte locale de reducere a consumului de energie și de utilizare a energiei regenerabile, Fondul de Eficiență Energetică (FEE) a aprobat în ultimii trei ani finanțări în valoare de aproape jumătate de miliard de lei pentru izolarea termică, schimbarea geamurilor și a ușilor și pentru instalarea iluminatului public în diferite localități ale republicii. Cei mai mulți din acești bani au fost oferiți localităților conduse de primari democrați. FEE se subordonează Ministerului Economiei, condus de exponenți ai aceluiași partid. Politizarea Fondului nu este însă singura problemă,
Tranzacții dubioase cu imobile și terenuri publice la Rezina care găuresc bugetul local

De-a lungul anilor, autorităţile din orașul Rezina au permis tranzacții cu terenuri sau spații nelocative publice și au autorizat mai multe construcții în mod dubios. Aceste „afaceri” au adus pagube bugetului local. Deși Poliția și Procuratura au fost sesizate în repetate rânduri, oamenii legii nu s-au grăbit să cerceteze penal cazurile, pe unele clasându-le pe motiv că funcționarii nu ar fi admis fraude sau încălcări în activitatea lor. În imagine: În locul unui "chioşc comercial vremelnic", care urma să fie înălţat pe 39 m.p., Fariman Godjaev a construit un centru comercial capital. Foto: Tudor Iaşcenco Afaceri la comandă Prin Decizia nr. 5/84 din 25 mai 2012 Consiliul Orăşenesc Rezina permite formarea unui bun imobil cu
VIDEO// Un proiect energetic împotmolește în datorii orașul Taraclia

Primăria din Taraclia este obligată să plătească un credit de aproape 2 milioane de dolari, după ce a încercat să modernizeze rețeaua de încălzire a șase clădiri de menire socială din oraș. Problemele au apărut când au trecut cei patru ani de grație pentru rambursarea împrumutului și primăria s-a pomenit fără banii necesari. Totodată, aceasta se arată nemulțumită de calitatea lucărilor. Firma contractată afirmă că a făcut totul conform planului și așa cum i-a cerut primăria. Fosta administrație, care a obținut cteditul în cadrul proiectului Energetic II, susține că proiectul ar fi fost eficient dacă sediile conectate la noile cazangerii ar fi fost mai întâi
Penitenciarele din regiunea transnistreană – milioane din bugetul public pentru condiții degradante

Penitenciarele din regiunea transnistreană scurg din bugetul public de la Chișinău milioane de lei anual. Deși cu acești bani ar putea fi asigurate condiții mai bune pentru deținuți, în prezent acestea rămân aspre și nu au fost îmbunătățite, în pofida recomandărilor experților europeni. În același timp, administrația regiunii motivează lipsa acțiunilor pe acest segment tocmai prin lipsa mijloacelor financiare. De partea cealaltă, în locurile de detenție din stânga Nistrului ajung preponderent oamenii incomozi, condamnaţi pentru... extremism, trădare de patrie şi spionaj. În închisoare sunt torturaţi, iar dacă protestează, sunt bătuți cu bestialitate. În orașul Bender sunt două penitenciare administrate de
Cum a ajuns un iaz al statului în proprietate privată

Orașul Taraclia rămâne fără iazul care îl protejează de inundații. Lacul a ajuns pe mâini străine și este scos la vânzare, în timp ce Primăria orașului încearcă să-și recupereze bunul pierdut. Statul a investit 3.5 milioane de lei - bani publici - pentru a repara o parte din baraj, chiar dacă în anul 2011, Judecătoria Economică a decis că lacul aparține cooperativei „Rodina Nova”. Procurorii se chinuie de cinci ani să descopere cum a ajuns iazul pe mâini străine, însă așa și nu au reușit. Reporterii noștri au deconspirat întreaga schemă, după ce s-au dat drept cumpărători și au filmat
Cum au fost cheltuiţi banii publici pentru un drum până la casa unei consiliere liberale

La sfârşitul anului trecut, Primăria Chişinău a dispus amenajarea cu criblură a circa 1.000 de metri de drum într-un sector de vile de pe lângă comuna Tohatin, o suburbie a Capitalei. Edilul Dorin Chirtoacă a alocat 300.000 de lei din bugetul municipalităţii. Indignate de decizia primarului, autorităţile locale din Tohatin susţin că drumul a fost făcut anume acolo pentru că în acel sector locuieşte Mariana Lungu, consilieră PL în Consiliul Municipal Chişinău, drumul ducând până-n poarta liberalei. Oficialii din Tohatin mai spun că în apropiere oamenii înnoată în noroi, iar din puţinul care le este acordat pentru reparaţia drumurilor, abia de le ajunge pentru astupatul gropilor. Sectorul de vile din Întovărăşirea pomicolă "Izvoraşul vesel",
Foto // Case în pădure, scoase la vânzare cu sute de mii de euro

Unii proprietari care și-au ridicat case în codri la limita legii le scot de vânzare. Bunăoară, mai multe agenții imobiliare anunță că la Durlești se vinde o vilă de lux dosită în pădure pentru care stăpânul cere peste jumătate de milion de euro. Anunțurile o propun cu tot cu 35 de ari de pădure. Bărbatul, fost angajat al Ministerului de Interne, susține că are toate actele în regulă. O altă casă se vinde la Dănceni, Ialoveni. În acest caz, agenții imobiliari o propun cu 100 de ari de pădure. Între timp, Ministerul Mediului a început să revizuiască toate contractele încheiate între
Afaceri subterane cu Primăria Chișinău pun în pericol activitatea Staţiei seismice

Construcția unui bloc de locuit cu 16 etaje pe un teren de doar cinci ari din preajma Stației seismice centrale din Chișinău pune în pericol activitatea acestei instituții. Savanții bat alarma și spun că procesul de construcție va perturba activitatea seismologilor. De cealaltă parte, Primăria Chișinău, care a autorizat construcția, se spală pe mâini și spune că nu poate încălca dreptul la proprietate privată. Proiectul imobiliar controversat aparține companiei Lucet - Comerț SRL, o firmă "de-a casei", beneficiara celor mai mari contracte pe bani publici cu muncipalitatea. Cum a ajuns o parte din parcul Academiei de Ştiinţe în proprietatea Lucet - Comerţ Terenul pe care vrea să construiască SRL
Extragerile ilegale de nisip din Nistru și Prut: unii adună averi, iar țara pierde

Republica Moldova are două căi navigabile interne de importanţă internaţională: Nistru şi Prut. Reprezentanţii flotelor de pe aceste două râuri insistă că trebuie să curețe în permanență căile navigabile, doar că sub acest pretext, în fiecare an, sunt extrase ilegal sute de tone de nisip, prundiș, pietriș și pietre. Materialele sunt vândute la negru, fără ca cineva să ducă o evidență. De cele mai multe ori, lucrările sunt făcute în locuri unde, de fapt, navele nu navighează, afirmă angajați ai Ministerului Mediului. Mai mult, extragerea de nisip din râuri nu este o activitate comercială prevăzută de Camera de Licențiere, iar asta înseamnă că cei care o desfășoară
„Spargeri” în sistemul judecătoresc

Chiar dacă Inspecția Judiciară nu a depistat încălcări în modul de distribuire a dosarelor, datele din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor indică asupra existenței mai multor probleme. Programul de repartizare aleatorie a dosarelor funcționează perfect, susține Inspecția Judiciară (IJ) care a verificat mai bine de nouă luni modul în care au fost înregistrate și distribuite dosarele în instanțele de judecată moldovenești, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD). Constatarea Inspecției vine la câteva săptămâni după ce Procuratura Generală a anunțat că a expediat în judecată un dosar penal care îl vizează pe judecătorul Iurie Țurcan de la Judecătoria
Dezmățul rudelor de la Moldatsa

Salarii grase, sporuri, prime pentru activități incluse în atribuțiile de serviciu și împrumuturi de zeci și sute de mii de lei, fără dobândă. De toate acestea au beneficiat, în ultimii doi ani, angajații Întreprinderii de Stat „Moldatsa”, mulți dintre care sunt rude ale unor persoane cu funcții de decizie în stat. Asta în condițiile în care, în 2014, venitul total obţinut de întreprindere s-a diminuat cu 68,7 milioane de lei în raport cu 2013. La început de septembrie 2015, Veaceslav Frunze, cel care a condus ÎS „Moldatsa” din august 2014, a fost demis. La scurt timp, Iurie Chirinciuc, ministrul Transporturilor
Bani publici semănaţi în vânt. 120 mii de lei pentru iarba care nu a mai răsărit

Primăria Rezina a alocat, în mai curent, 120 mii de lei unui agent economic pentru reamenajarea gazonului de pe ambele părţi ale străzii centrale din urbe. Gazonul afânat nu a mai înverzit, pentru că iarba, semănată înainte de alegerile locale, nu a mai răsărit. De vină ar fi seceta, se îndreptățește agentul economic care a câștigat licitația. Întâmplător sau nu, directorul companiei care a câștigat licitația a făcut donații generoase partidului din care făcea parte primarul orașului Rezina. În luna mai curent, locuitorii orașului Rezina au constatat că pe lateralul străzii 27 August au început lucrări de afânare a solului. Gazonul, altă dată verde,
Cum câștigă finanțatorii partidelor licitații pe timp de criză

Firmele de construcții care au finanțat partidele la alegerile locale din acest an se bucură de succes la licitații în perioada în care procesul de achiziții publice este blocat. În plin sezon de austeritate, după ce Ministerul Finanțelor a anunțat categoric că sistează finanțarea tuturor achizițiilor publice, cu excepția celor de primă necesitate, mai multe instituții ale statului au ignorat interdicția și au cheltuit peste o sută de milioane de lei pentru lucrări de reparație și construcție a drumurilor naționale și locale. Întâmplător sau nu, câștigătoare ale mai multor astfel de licitații au devenit firme apropiate partidelor de la guvernare sau
Fondul Ecologic Național, pentru presa apropiată partidelor aflate la guvernare?

Creat acum două decenii pentru a susține inițiative privind protecția mediului ambiant, Fondul Ecologic Național (FEN) a devenit în ultimii ani o sursă de finanțare a unor proiecte media apropiate unor partide și a unor acțiuni de lustruire a imaginii șefilor de la Mediu. În lipsa unui mecanism transparent de alocare a banilor, aceștia sunt împărțiți la discreția câtorva funcționari din Ministerul Mediului, în baza unei evaluări formale. Bani pentru asociația consilierului lui Andrian Candu În ultimii cinci ani, peste 7,7 milioane de lei din bugetul Fondului Ecologic Naţional (FEN) au fost alocate pentru proiecte de informare şi educaţie
Negoț cu terenuri publice

Agenții economici din Republica Moldova au găsit o modalitate prin care pot acapara terenurile publice contra unor sume de bani de câteva ori mai mici decât prețul de piață al pământului. Schema este simplă: arendează de la autoritățile locale terenurile pe care au pus ochii, construiesc pe ele imobile cu destinație economică, iar ulterior solicită să cumpere pământul la preț normativ ca fiind aferent construcțiilor private. Curtea de Conturi dă alarma de ani de zile, atenționând că această practică reduce drastic veniturile bugetare și poate fi calificată drept „risc de producere a fraudei”, însă nimeni nu ia atitudine. Cele mai
Opt milioane de lei din Fondul Ecologic pentru „manuale” din care n-are cine învăța

O jumătate de milion de cărți pentru disciplina opțională „Educația ecologică” au fost editate în 2015, în timp ce doar 22.000 de elevi au ales să studieze acest obiect. Astfel, unui elev îi revin circa 30 de cărţi. Autoritățile speră că numărul celor care vor să studieze ecologia va crește, directorii de școli spun însă că există riscul ca aceste cărți să fie stocate cu anii în bibilioteci fără ca cineva să le răsfoiască vreodată, mai ales că autorii le-au elaborat în baza vechiului curriculum. Setul de materiale didactice (suport pentru elevi și ghid pentru profesori) pentru disciplina opțională „Educația
Cum a pierdut CFM vagoane de milioane

Calea Ferată din Moldova (CFM), ajunsă anul acesta în incapacitatea de a plăti salariile angajaților, a ratat în anii precedenți venituri de peste 50 de milioane de lei de la darea în arendă a vagoanelor. Banii nu au ajuns în conturile întreprinderii de stat, ci în cele ale unor companii dubioase. Procurorii bănuiesc că patronii acestor firme au lucrat mână în mână cu șefii de la CFM. Intermediarii de milioane În perioada 2005-2007, CFM a transmis în arenda a trei companii private din Republica Moldova 800 de vagoane. Companiile, două dintre care fuseseră fondate cu doar jumătate de an înainte, au
Banii statului, „îngropați” într-un parc ce nu există

Primăria comunei Suruceni din raionul Ialoveni ar putea fi obligată să restituie Ministerului Mediului 216.000 de lei, bani alocați din Fondul Ecologic Naţional pentru amenajarea unui parc public. Parc ce n-a mai fost amenajat. În plus, s-a constatat că terenul forestier pentru care fusese solicitat grantul era dat în arendă de un an unei societăți comerciale, pe un termen de 39 de ani. Într-o scrisoare din 9 septembrie 2015 adresată consilierilor locali din Suruceni, ministrul Mediului, Valeriu Munteanu (PL), avertizează că va întreprinde acţiunile necesare pentru recuperarea celor 216.000 de lei, care „nu au fost utilizaţi conform destinaţiei”. Potrivit lui
Cum „otkat-urile” din achizițiile publice ajung în bugetele partidelor politice în campaniile electorale

Campania electorală a partidelor politice în scrutinul local din iunie curent a fost finanțată din greu, la fel ca și în alegerile parlamentare din noiembrie trecut, de angajați ai firmelor, care au câștigat contracte grase cu statul în ultimii ani. Analiza rapoartelor financiare depuse de formațiunile politice la Comisia Electorală Centrală (CEC) în scrutinul din 14 iunie 2015 a scos la iveală faptul că fondatorii, administratorii și simplii angajați ai unor firme care au încheiat contracte de achiziție cu diferite instituții ale statului se numără printre sponsorii generoși ai partidelor. Unele dintre aceste companii au obținut contracte grase chiar
Casa Presei fără presă

La Casa Presei îşi au sediile companii ce prestează servicii care mai de care - de la avocatură şi notariat și consultanţă în afaceri până la turism, comerț și alimentație publică. Există chiar și un cabinet stomatologic. Instituţia poate fi numită, mai degrabă, centru de business decât o casă a presei libere. În Casa Presei, întreprindere aflată în gestiunea Cancelariei de Stat a Guvernului din anul 1994, îşi au sediul (în spații închiriate) 171 de entităţi juridice. Doar 27% sunt firme din domeniul mass-media - 44 de publicaţii periodice şi două agenţii de știri. Printre instituțiile de presă care închiriază
800.000 de lei și declarații de avere ce nu-s la vedere

La patru luni de la expirarea termenului prevăzut pentru depunerea declarațiilor pe venit, acestea nu sunt publicate încă pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate, așa că opinia publică nu poate afla ce averi au acumulat funcționarii anul trecut. Mai mult, declarațiile nici n-au fost scanate deocamdată pentru a fi plasate online. În același timp, cheltuielile pentru scanare și publicare s-au triplat față de 2014. Astfel, firma care va presta acest serviciu, selectată în urma licitații ce a avut loc cu mare întârziere, abia cu două săptămâni în urmă, va încasa aproape 800.000 de lei. Comisia Naţională de Integritate (CNI) este
Banii publici, „slăbiciunea” noilor miniştri

Guvernul Gaburici are 11 miniştri noi. Mulţi dintre aceştia au activat şi până acum în funcţii publice, fapt ce le-a permis să aibă acces facilitar la fonduri de stat. Astfel, mulţi dintre noii miniştri, prin intermediul firmelor administrate de familiile lor, au manifestat „slăbiciune” pentru banii publici, beneficiind în ultimii ani de contracte cu statul de zeci de milioane de lei. Alţi miniştri, prin intermediul unor membri ai familiilor lor, administrează afaceri în domeniile pe care le vor conduce, astfel nefiind excluse eventuale conflicte de interese pe parcursul desfăşurării activităţii. Stephen Bride, vicepremierul şi ministrul Economiei, s-a născut la Dakar,
Bani publici tocaţi în „secret” pe-un sistem de vot mort în Parlament

Sistemul de vot electronic, instalat în clădirea renovată a Parlamentului acum un an, rămâne obiect de decor şi în cadrul şedinţelor plenare ale noilor legislatori. Aceştia nu-şi fac griji că echipamentul, pentru care s-au cheltuit bani publici şi care e menit să le facă mai transparentă şi mai uşoară activitatea, este nefuncţional. Deputaţii se acuză reciproc şi spun că habar nu au cât a costat sistemul. În acelaşi timp, autorităţile responsabile de instalarea şi buna funcţionare a tehnicii, precum şi şefii de la compania care a executat lucrările refuză să ofere informaţii privind costurile, invocând „secretul de stat”. Acum un
Chișinău: școli-fantomă cu bugete de sute de mii de lei

Autorităţile din Chişinău risipesc anual sute de mii de lei pentru două gimnazii din sectorul Botanica în care nu se mai fac lecții din 2012. Cei mai mulţi bani sunt cheltuiţi pentru salarizarea celor două directoare și a câtorva paznici, care supraveghează clădirile lăsate să se năruie. Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a Primăriei Chișinău a propus de opt ori aleşilor locali să lichideze de jure instituţiile, pentru ca spaţiile să poată fi oferite unor şcoli ce se înghesuie în grădiniţe. Consilierii comunişti se opun însă, pe motiv că elevii n-ar avea condiții mai bune dacă s-ar muta. De
Angajați ai firmelor abonate la bani publici, sponsori ai partidelor în campania electorală

Printre donatorii generoși ai partidelor în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 sunt fondatori și angajați ai mai multor companii care fac afaceri cu statul. Analiza rapoartelor financiare depuse la CEC de formațiunile politice intrate în Parlament au scos în vileag faptul că patronii, managerii sau angajații de rând ai unor firme câștigătoare a unor licitații publice bănoase se numără printre sponsorii darnici ai partidelor. Unele dintre aceste companii au semnat contracte de achiziții publice importante chiar în toiul campaniei electorale. Legătura dintre donatori, partide şi licitaţii câştigate, la prima vedere, nu este una directă, dar, întâmplător sau
Cum se pierd terenurile publice din Chișinău: afacerea „Terenuri pentru familii nou-create”

În ultimii trei ani, zeci de terenuri situate în zonele centrale ale Capitalei au ajuns, prin anumite scheme dubioase, în mâini private. Fără licitaţie, dar nu fără concursul unor funcţionari din cadrul Primăriei Chișinău, a unor judecători, avocaţi şi executori judiciari. Fiecare teren pierdut valorează zeci de mii de euro. Reprezentanţi ai primăriei şi membri ai Consiliului Municipal se învinuiesc reciproc sau dau vina pe legislaţia imperfectă şi pe judecători, care s-ar „substitui ilegal administraţiei publice locale”. Problemele sunt cu barbă, schemele sunt cunoscute de ani buni, iar pierderile de pe urma înstrăinării ilegale a patrimoniului public sunt de miliarde,
Analiză // Care sunt legile şi deciziile controversate adoptate în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului

Mai multe proiecte legislative adoptate în ultimele luni trezesc suspiciuni privind calitatea, iar unele nu au trecut expertiza anticorupţie şi favorizează anumite companii sau grupuri de interese, susţin experţi, care nu exclud că aceste legi şi hotărâri ar putea fi contestate şi anulate ulterior, aşa cum s-a întâmplat şi cu altele adoptate în sesiunile precedente ale Parlamentului. Veaceslav Ioniță Acuzaţiile aduse de către preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, precum că majoritatea legilor pentru care Guvernul Leancă şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului conţin scheme de delapidare a banilor publici şi că prejudiciile ar fi de peste un
Soţia primarului din Ungheni, „abonată” la banii primăriei

Firma soției primarului orașului Ungheni a făcut vânzări de sute de mii de lei în ultimii ani datorită contractelor de achiziții încheiate cu Primăria. Firma, din care Alexandru Ambros a ieșit când a obținut mandatul de primar, cedând soției partea sa din afacere, a livrat administrației locale achiziții de birou și alte mărfuri. Astăzi primarul Ambros susţine că relaţia trainică dintre firma soţiei sale, „Aledex-Info”, şi bugetul primăriei pe care îl administrează a devenit o povară din cauză că banii ajung târziu în conturile familiei. Mai mult, primarul susţine că în unele cazuri i-a interzis soţiei să mai participe la licitaţiile Primăriei
Mafia terenurilor din Capitală

Mai multe scheme de acaparare a terenurilor municipale funcționează de ani buni în Chişinău, aducând prejudicii de milioane bugetului local. Terenurile ajung în proprietate privată fără să fie scoase vreodată la licitație, iar ilegalitățile sunt trecute cu vederea de autorități şi organele de drept. În septembrie anul trecut, şeful Direcţiei Sănătate a Primăriei Chişinău, Mihai Moldovanu, anunţa o megareformă a reţelei spitaliceşti din Capitală. Între altele, urmau să fie comasate Maternitatea nr. 2, Spitalul nr.4 şi Spitalul „Sfântul Arhanghel Mihail“. Mihai Moldovanu dădea asigurări că totul se face spre binele sistemului municipal de sănătate, în timp ce managerii spitalelor vizate
Municipiul Chişinău a pierdut în ultimii cinci ani peste un miliard de lei din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public

Un raport elaborat de Centrul Expert-Grup arată că din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public – privatizare defectuoasă, fraudarea licitaţiilor, subestimarea valorii bunurilor etc., municipiul Chişinău pierde anual sute de milioane de lei. Experţii au constatat că preţurile normative la privatizarea suprafeţelor nelocuibile sunt de zece ori mai mici decât cele de piaţă. Schemele de înstrăinat averea municipală merg ca pe roate în Chişinău Numai în urma privatizării unor astfel de încăperi, în ultimii cinci ani, pierderile bugetului municipal au fost estimate la cel puţin 300 de milioane de lei. Specialiştii Expert-Grup au depistat schema păguboasă prin care imobilele din patrimoniul
Unde s-au dus banii pentru sistemul de încălzire a Centrului pentru copii „Artico”?

Din 2008, de când a fost inaugurat cu mult fast Centrul Republican pentru Copii şi Tineret „Artico”, fără să fie însă finalizate lucrările, somptuoasa clădire din centrul capitalei nu este încălzită pe timp de iarnă. Renovarea „Artico” a costat buzunarul public peste 97,4 milioane de lei, iar firma de construcţie solicită alte 8 milioane pentru finalizarea lucrărilor. Reporterii Centrului de Investigaţie Jurnalistice au intrat în posesia unor facturi fiscale, care arată unde s-au dus de fapt banii pentru căldură. Cuţite, farfurii, ceşti şi tacâmuri, tigăi, dar şi electrocasnice extrem de costisitoare, frigidere, plasme şi mobilier de lux. Sunt doar câteva
„Cadou” din bugetul de stat pentru firma unui deputat

Anul trecut, ex-preşedintele raionului Basarabeasca, Ilie Cernăuţan, şi fostul vicepreşedinte al aceluiaşi raion, Ion Achiruş, au fost eliberaţi din funcţiile pe care le ocupau şi au fost puşi sub învinuire penală pentru luare de mită. La sfârşitul lui 2012, a izbucnit aici un nou scandal legat de încercarea de a transfera câteva milioane de lei din bugetul de stat în contul unei firme private. Aceasta se numeşte Societatea cu răspundere limitată „Carpeni” şi care-i aparține lui Ivan Ionaş, deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, Ivan Ionaş deține 70% din acțiunile firmei, restul, de 30% fiind înregistrate

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii

Investiţii mâncate de rugina nepăsării şi a ignoranţei