Bani publici

GĂURILE NEGRE DIN „FONDUL VERDE” AL STATULUI

Grafică: CIJM
Autor: Viorica Mija
22/10/2022 11581

Anual, sute de milioane de lei sunt alocate de către stat pentru implementarea proiectelor ecologice. Aproximativ 90 la sută din această „mană bugetară” ajunge la autoritățile publice locale, pentru dezvoltarea infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare. Spuma care rămâne, până la 10 procente din total, este disputată aprig de asociații neguvernamentale și agenți economici, iar tendința să-și facă drum cu coatele și ocolind legea nu este o raritate. Timp de 29 de ani din momentul în care a fost creat, Fondul Ecologic Național a împărțit miliarde de lei, dar statisticile oficiale arată că în 2022 moldovenii trăiesc tot în evul mediu -  doar 3 din 100 de locuitori din spațiul rural au toalete în interiorul locuințelor.

PLUS O PANGLICĂ ROȘIE, MINUS 14 MILIOANE

7 iunie 2022. Într-o atmosferă festivă, ex-ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, taie simbolic panglica roșie, lansând astfel un proiect finanțat de Fondul Ecologic Național, prin care se dorește „crearea soluțiilor durabile pentru reciclarea cioburilor de sticlă”. Un scop aproape nobil, pentru realizarea căruia au fost alocate 14 milioane de lei din bugetul public, cu mâna și din voința membrilor Consiliului de administrare al Fondului Ecologic Național.  

„Proiectul este o realizare enormă pentru fiecare dintre noi. Reciclarea trebuie să fie privită ca o responsabilitate colectivă, pentru a ne asigura un viitor durabil”, a declarat Cantaragiu, care atunci când a fost aprobată finanțarea nu ocupa fotoliul de ministru.

În fotografia din dreapta, în compania ex-ministrei îl suprindem pe Serghei Balica (primul din stânga), unul dintre cei doi fondatori ai SRL „ABS”, societate comercială cu un background consistent în ceea ce privește gestionarea deșeurilor și o activitate în domeniu de 18 ani. Anume ABS este compania care a livrat echipamentul pentru reciclarea cioburilor de sticlă asociației obștești „Reciclare”, după ce ultima a câștigat banii de la Fondul Ecologic Național, în anul 2021. La prima vedere, tabloul pare unul perfect, iar ideea chiar una imperioasă și vitală pentru mediu. Totuși, un audit al Curții de Conturi a identificat mai multe nereguli în procesul de atribuire a contractului, dar și la achiziția utilajului.

„CIOBURI” DINTR-UN PROIECT DE MILIOANE

În anul 2021, Fondul Ecologic Național a distribuit în total peste 500 de milioane de lei, de două ori mai mult decât suma alocată pentru anul curent. Partea leului, aproximativ 97 la sută din bani, a revenit autorităților publice locale pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură, iar 3 la sută reprezintă „bucata de tort” care a ajuns în sectorul asociativ.

Printre beneficiarii proiectelor regăsim doar două asociații neguvernamentale: AO „Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor”, care a primit aproape 152 de mii de lei pentru tipărirea și distribuirea unei reviste, și AO „Reciclare”, care i-a convins pe membrii Consiliului FEN să-i acorde 14 milioane de lei pentru a „crea soluții durabile pentru reciclarea cioburilor de sticlă”.

Asociația Obștească „Reciclare” a fost înființată în anul 2013 și are sediul în sectorul Botanica al capitalei, pe strada Grădina Botanică, 9.  Conform datelor de pe www.b2bhint.com, în conturile sale, în 2021, au fost înregistrate active de  24,499,800 lei, o sumă consistentă pentru o organizație din sectorul asociativ. 14 milioane de lei ar reprezenta valoarea grantului obținut prin intermediul Fondului Ecologic Național pentru procurarea utilajului pentru curățarea și sortarea cioburilor de sticlă, a 200 de containere/tomberoane pentru colectare selectivă a sticlei și a 2 autovehicule pentru colectarea selectivă a deșeurilor de sticlă. Auditorii Curții de Conturi cred însă că proiectul a fost atribuit cu anumite încălcări, din momentul în care asociația nu deținea o autorizație de mediu pentru gestionarea deșeurilor, fapt trecut cu vederea de către Consiliul de Administrație al FEN la momentul aprobării finanțării. Mai mult, auditorii Curții de Conturi au constatat că bunurile au fost procurate de către asociația obștească de la unicul agent economic participant la procedurile de licitație – SRL „ABS”, la un preț mult mai mare decât cel de procurare achitat de agentul economic anterior. Legătura între AO „Reciclare” și SRL „ABS” ar fi una mult mai strânsă decât pare la prima vedere: adresele juridice ale acestor două entități sunt identice, iar Serghei Balica este unul din fondatorii asociației, prin intermediul căreia banii au fost câștigați de la FEN, după care au ajuns tot la srl.

  SURSA: OPENMONEY.MD

 

„FRĂȚIE” PENTRU ECOLOGIE: ADRESĂ COMUNĂ, „LEGĂTURI PRIMEJDIOASE” ȘI BANI MUTAȚI DINTR-UN BUZUNAR ÎN ALTUL

Serghei Balica este unul dintre fondatorii Asociației „Reciclare”, tot el fiind și beneficiarul final al bunurilor, deja ca fondator al srl-ului, spun auditorii. „Analiza procesului de organizare a licitației de către contractant relevă că acesta nu a asigurat transparența procesului de achiziție, nepublicând anunțul de participare în Buletinul achizițiilor publice și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ceea ce a determinat participarea la procedura de achiziție doar a unui singur agent economic, care, de fapt, reprezenta cofinanțatorul proiectului în cadrul unui contract de colaborare cu AO”, arată raportul Curții de Conturi.

În condițiile lipsei unei concurențe, furnizorul, fiind unicul participant la licitație, a livrat către AO bunuri în sumă de 13,98 milioane lei. Bunurile procurate de către AO au fost procurate de către furnizor în anii precedenți, pentru acestea fiind calculată uzura în valoare totală de 3,66 milioane de lei. Astfel, valoarea contabilă rămasă a lor la momentul vânzării către AO a constituit 4,2 milioane de lei. Prin urmare, prețul de vânzare a bunurilor folosite anterior a fost majorat de către furnizor cu 9,78 milioane de lei sau de peste 2 ori decât valoarea rămasă contabilizată, și cu 6,1 milioane lei sau de 1,7 ori mai mare decât prețul de procurare al acestora efectuat de către furnizor în anii precedenți. Totodată, în raport se subliniază că atât utilajul pentru curățarea și sortarea cioburilor de sticlă, cât și autospecialele de colectare a deșeurilor sunt utilizate de către SRL, acesta fiind titular al autorizație de mediu de gestionare a deșeurilor de sticlă, care a fost eliberată pe 25 mai 2022, pentru o perioadă de cinci ani, cu trei luni înainte de anunțarea procedurii de achiziție.

SRL „ABS” a fost înființată la un an de la crearea AO „Reciclare”, dar a început să fie un actor important în domeniul gestionării deșeurilor din anul 2006. „Prima direcție abordată a fost reciclarea deșeurilor de ambalaje PET. Din lipsa unui sistem de colectare selectiv și din restricțiile legislative privind importul deșeurilor din mase plastice, compania s-a confruntat cu o criză majoră de materie primă. În acel moment au fost planificate activitățile următoare: crearea propriului sistem selectiv de colectare și costrucția unei fabrici de sortare a deșeurilor menajere mixte”, se menționează pe site-ul oficial al companiei.

Anul 2021 au fost înregistrate vânzări nete de peste 84,073,300 lei  și un profit net de 4,591,800 lei, conform www.b2bhint.com. Cifra pare să nu corespundă realității, deoarece cel puțin 10 milioane MDL, prima tranșă transferată prin FEN, au intrat pe conturile srl-ului, în urma procedurii de achiziție. Anunțul privind lansarea procedurii de achiziții a fost publicat în data de 12 august 2021, iar perioada de clarificare a fost stabilită până pe 25 august.

 

 

Potențialii ofertanți au avut la dispoziție un timp restrâns pentru a depune dosarele. În cele 9 zile programate, doar SRL ”ABS” și-a pus pe masă oferta, care corespundea sută la sută cu criteriile de selectare impuse pentru achiziție. Trezește curiozitate faptul că prețul acestor bunuri (utilajul pentru curățarea și sortarea cioburilor de sticlă, containere/tomberoane pentru colectare selectivă a sticlei și două autovehicole pentru colectarea selectivă a deșeurilor de sticlă) a fost estimat la exact 13,981,100.00 de lei, sumă similară, bănuț în bănuț, cu cea din anunțul de participare plasat de AO „Reciclare”. Oferta a fost depusă pe 3 septembrie, iar pe 7 septembrie contractul a fost deja atribuit. Documentul de atribuire este semnat de președintele comisiei, Vadim Axentii, tot el administrator al asociației obștești „Reciclare”. Altfel spus, banii au fost pur și simplu mutați dintr-un buzunar în altul.

Adresa srl-ului „ABS”, trecută și în contractul de atribuire, este strada Grădina Botanică, 9. Aceeași adresa juridică o are și Asociația Obștească „Reciclare”, iar această proximitate este încă un argument că între cele două entități există o colaborare strânsă. 

Am vorbit cu Serghei Balica, omul care nu este un anonim în domeniul gestionării deșeurilor, dar poate chiar un pionier. Acesta spune că activitatea de sortare și reciclare a deșeurilor e, de fapt, o muncă ingrată care, pe lângă satisfacția că aplici soluții durabile pentru protejarea mediului, nu aduce venituri. În schimb, criticile nu sunt o raritate. În ceea ce privește concluziile Curții de Conturi, Balica spune că nu ar corespunde realității și că ar fi eronate.

Vădit  răvășit, bărbatul declară că oferă tot suportul Procuraturii Anticorupție pentru ca lucrurile să fie clarificate, după ce Curtea de Conturi a sesizat oamenii legii.

„Eu am onoarea mea și activități care mă recomandă. Dacă cei de la Curtea de Conturi au văzut în mine un criminal, n-au decât. Eu nu voi reacționa în niciun fel și nu voi contesta observațiile lor. Pe mine mă recomandă proiectele ecologice, care au efect. Eu am dezvoltat prioiecte care mi-au adus profit „zero”, dar au un impact pozitiv major, inestimabil asupra mediului”, spune managerul ABS.

Serghei Balica mai povestește că, din momentul în care a înființat societatea, a activat mai mult în pierdere, pentru ideea de salvare a naturii, prin implementarea soluțiilor durabile.

Am solicitat un comentariu privind prețul de vânzare a bunurilor folosite anterior, despre care auditorii au menționat că ar fost majorat de către furnizor, „SRL ABS”, „cu 9,78 milioane de lei sau de peste 2 ori decât valoarea rămasă contabilizată, și cu 6,1 milioane lei sau de 1,7 ori mai mare decât prețul de procurare al acestora efectuat de către furnizor în anii precedenți”.

Serghei Balica a declarat că aceste calcule nu ar corespunde realității. Dimpotrivă, experiența sa de peste douăzeci de ani, dar și echipamentele specifice de reciclare pe care le are societatea în dotare, îi permit să propună soluții optime cost-eficiență. De multe ori, utilajele sunt readaptate.

„Soluția, linia pe care am propus-o noi este mult mai ieftină decât utilajele similare de peste hotare. În loc de 14 milioane de lei ar fi costat  3 milioane de euro! Sunt prostii ceea ce se afirmă. Eu am o imagine în societate: eu nu o să lupt cu nimeni, eu lupt pentru natură. Dacă este ceva în aceasta criminal, atunci nu știu. A fost tăiată panglica, linia funcționează, deja 1500 de tone de cioburi de sticlă au fost reciclate. E ceva palpabil, cu mare utilitate pentru mediu. Dar dacă e nevoie de probleme, se găsesc pe loc gol. Principalul e că acest utilaj deja face un serviciu imens naturii”, a mai spus Balica. 

Am discutat și cu Vladilena Toia, șefa Direcției Fonduri de mediu despre perspectivele proiectului și continuitatea sa. Toia ne-a declarat că, deocamdată, nu s-a luat o decizie în acest sens.

„Atunci când a fost publicat Raportul Curții de Conturi, am reevaluat dosarul și nu am depistat încălcări la etapa atribuirii proiectului AO „Reciclare”. În cazul de față, prezentarea autorizației de mediu nu era obligatorie, iar toate deciziile și documentele corespund cerințelor FEN și sunt conforme. Probabil, e vorba de probleme la alte etape. Am oferit angajaților Procuraturii Anticorupție copiile de pe toate actele aprobate. Am solicitat și o opinie despre măsurile care ar urma să fie luate. Ni s-a comunicat că, deocamdată, până la finalizarea cercetării, nu trebuie să întreprindem nimic”, a explicat funcționara.

Totodată, Vladilena Toia a menționat că adoptarea noului Regulamet de funcționare a Fondului Ecologic Național, aprobat de Executiv, va aduce mai multă transparență și reguli mai clare de activitate a fondului, care se va numi de acum încolo Fondul Ecologic de Mediu.

FONDUL CU „OCHII ÎNCHIȘI” ȘI SPERANȚELE PENTRU „SCHIMBAREA LA FAȚĂ”

Fondul Ecologic Național (FEN) este unul cu o reputație pătată, iar la diferite etape instituțiile de control au raportat deficiențe serioase și decizii abuzive în activitatea sa. Încă în anul 2018, Centrul Național Anticorupție și Curtea de Conturi  au luat la ochi FEN, pentru că împărțea anual zeci și sute de mii de lei nu tocmai pe principii ortodoxe. Și reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au deconspirat mai multe scheme prin care banii publici erau „spălați” pentru proiecte păguboase sau erau distribuiți după principiul „pentru ai noștri”. Anchetele jurnaliștilor au scos la suprafață abuzuri și au demonstrat prin cazuri concrete lipsa de bună credință a Consiliului de Andministrare al FEN. Totodată, banii statului erau cheltuiți pe proiecte media apropiate unor partide și a unor acțiuni de lustruire a imaginii șefilor de la Mediu.

Lucrurile însă s-au desfășurat după principiul „câinii latră, caravana trece”, pentru că fondul a rămas la fel de opac și în anul 2022. Unica sursă de informație despre activitatea acestuia este o rubrică pe site-ul ministerului de resort, neactualizată și săracă în date, care nu oferă niciun instrument real/util pentru a urmări drumul banilor publici. Respectiv, nu sunt publicate deciziile Consiliului de Administrare, bugetele disponibile, dar nici lista celor care au fost desemnați să împartă banii publici și să selecteze cele mai bune proiecte de mediu.

 

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

Pe 8 octombrie 2021, deja ex-ministra Iuliana Cantaragiu a schimbat componența nominală a Consiliului de administrare a FEN, dar de atunci nu a fost organizată nicio ședință.

Totodată, s-au făcut încercări de a restructura activitatea Consiliului de Administrare a FEN. Noul Regulament ar urma să aducă transparența multrâvnită, de lipsa căreia a fost permanent învinuit fondul.

Documentul, unul care oferă mecanisme noi de funcționare a întregului Minister al Mediului, prevede modificarea denumirii Instituţiei Publice „Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul mediului" în Instituţia Publică „Oficiul Naţional de implementare a proiectelor în domeniul mediului", modificarea componenței Comitetului de supraveghere și modului de activitate al acestuia. Regulamentul a trecut  „purgatoriul” CNA și a fost aprobat de Cabinetul de miniștri în ședința din 19 octombrie. 

Noul Regulament stabilește modul de administrare a Fondului Național pentru Mediu, inclusiv constituirea, organizarea, funcționarea și gestionarea mijloacelor financiare. De asemenea, Regulamentul prevede modul de identificare, evaluare, selectare, aprobare, contractare și monitorizare a implementării proiectelor în domeniul protecției mediului, precum și de evaluare post-implementare.

Pentru a evita situațiile echivoce și abuzurile, sunt propuse 6 trepte ale managementului proiectelor finanţate din cadrul Fondului. Prima explică etapa de identificare si colectare a propunerilor de proiecte, fiind stabilite două modalităţi de colectare a propunerilor de proiecte ce vor fi finanţate din Fond: aplicarea pentru finanţare în cadrul apelurilor de proiecte şi proiectele cu finanţare directă. În etapa a doua, solicitanţii completează o propunere de proiect. Urmează evaluarea fezabilităţii proiectului, de către un comitet de evaluare a proiectelor alcătuit din 3 experţi. În a  patra etapă se face publică decizia de aprobare a finanţării proiectului, după care sunt semnate contractele de finanţare. Al șaselea pas include implementarea, monitorizarea si raportarea implementării proiectului.

Cabinetul de miniștri promite că va monitoriza activitatea Fondului Național pentru Mediu, care de acum încolo va fi administrat de către comitetul de supraveghere al Instituției publice „Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului”. Executivul a aprobat deja și suma de 250 de milioane de lei care urmează să fie distribuită de FEM.

Principiile de finanțare a proiectelor din cadrul Fondului Național pentru Mediu ar urma să se sprijine pe patru piloni:

Eficiența - utilizarea resurselor financiare pentru finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului realizate în baza unor estimări cost-eficiență.

Egalitatea - accesul la resursele financiare ale FNM se asigură tuturor persoanelor juridice eligibile, iar modalitatea de finanțare a proiectelor în domeniul protecției mediului și criteriile de eligibilitate sunt aplicate în mod nediscriminatoriu față de toți solicitanții.

Durabilitatea - finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului se evaluează din perspectiva impactului social, economic și de mediu.

Transparența - activitatea de finanțare a programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului se realizează în cadrul unor procese transparente și participative, bazate pe proceduri aprobate și publicate. 

Noile prevederi vin cu miză mare, pentru că au ca scop eliminarea vechilor hibe, care constau în definirea neclară a priorităţilor în procesul de selectare a proiectelor pentru finanţare, alocarea resurselor cu încălcarea prevederilor de reglementare, utilizarea contrar destinaţiei, dar şi nerealizarea scopurilor proiectelor.

 

Investigația a fost realizată  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii