Bani publici

Chișinău: școli-fantomă cu bugete de sute de mii de lei

Foto: CIJM
Autor: Anastasia Nani, Natalia Cozma
10/02/2015 7142

Autorităţile din Chişinău risipesc anual sute de mii de lei pentru două gimnazii din sectorul Botanica în care nu se mai fac lecții din 2012. Cei mai mulţi bani sunt cheltuiţi pentru salarizarea celor două directoare și a câtorva paznici, care supraveghează clădirile lăsate să se năruie. Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a Primăriei Chișinău a propus de opt ori aleşilor locali să lichideze de jure instituţiile, pentru ca spaţiile să poată fi oferite unor şcoli ce se înghesuie în grădiniţe. Consilierii comunişti se opun însă, pe motiv că elevii n-ar avea condiții mai bune dacă s-ar muta.

De doi ani, în gimnaziile nr. 3 şi nr. 6 din sectorul Botanica al Capitalei nu mai sună clopoţelul. În septembrie 2012, autorităţile municipale au decis să-i treacă pe cei circa o sută de elevi din Gimnaziul nr. 3 în componenţa Liceului Teoretic „Mircea cel Bătrân”, iar pe cei câteva zeci de copii din Gimnaziul nr. 6 i-a transferat în Liceul Teoretic „Traian”. Oficialii și-au motivat decizia prin faptul că edificiile celor două gimnazii au o capacitate de câteva sute de locuri fiecare, iar în lipsa unui număr suficient de elevi statul nu face decât să irosească banii.

Un milion de lei pentru salarii

Acum cele două clădiri pustii au geamuri sparte, pereţi fisuraţi şi acoperişurile deteriorate. Paradoxal este însă faptul că din septembrie 2012 până în 2015 inclusiv întreţinerea acestor şcoli-fantomă a costat 1.435.000 de lei, dintre care aproape un milion a fost cheltuit pentru plata salariilor directoarelor și a câtorva paznici, iar restul – pentru mici reparații și servicii comunale.

„E adevărat că erau puţini copii, iar şcoala are o capacitate de 800 de locuri. Însă comasarea trebuia să se facă din timp, nu la jumătatea lunii septembrie. Din 2012 aproape nimănui nu i-a mai păsat de starea clădirii. Doar recent au fost schimbate ferestrele. Nu ştiu însă din ce bani au fost instalate termopanele. Da, acum continui să primesc salariu. Dar nimeni nu întreabă cât am suferit moral când s-a luat decizia!”, s-a plâns Elena Rebeja, care în acte este în continuare directoare a Gimnaziului nr. 3, dar în realitate administrează o clădire părăsită, iar singurii săi subalterni sunt patru paznici.

De opt ori pe ordinea de zi

După închiderea celor două şcoli, responsabilii de la Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a Primăriei Chişinău planificau să folosească edifiile eliberate pentru alte instituţii de învățământ. Astfel, din septembrie 2014, după reparații și adaptare, în Gimnaziul nr. 3 urmau să înveţe elevii Liceului „Pro Succes”, una dintre puţinele şcoli cu practici incluzive din ţară. În Gimnaziul nr. 6 ar fi trebuit să studieze tinerii din două licee cu program seral. Deocamdată, aceste instituţii îşi desfășoară activitatea în clădirile a trei grădiniţe – nr. 44, 35 şi 115. Situația va rămâne neschimbată până când consilierii municipali nu vor lua decizia formală de a lichida gimnaziile nr. 3 și nr.6. Subiectul a figurat deja de opt ori pe agenda ședinței CMC, dar a fost respins sau amânat. În lipsa unei soluţii, Primăria Chișinău va continua să scoată anual sute de mii de lei din hazna pentru întreţinerea unor clădiri lăsate să se năruiască.

Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, şefa Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport, pregăteşte actele pentru a veni cu aceeaşi propunere în faţa aleșilor locali pentru a noua oară. „Banii sunt cheltuiţi nejustificat pentru întreţinerea acestor şcoli. Consiliul Municipal este singura instituţie care poate lua decizia. Acum ar urma să vin a noua oară cu aceeaşi propunere. Să vedem care va fi soluţia. Aceste sedii nu s-ar distruge dacă am adapta şcolile pentru alţi copii”, a explicat Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb.

Consilier comunist: „Nu mi-aş da copiii să înveţe în acele condiţii”

Cei care se opun sunt consilierii din fracţiunea PCRM, cea mai mare din cadrul Consiliului Municipal Chişinău. „Nu înţeleg întrebarea. Sau vreţi să mă provocaţi la o discuţie sterilă? Când a fost propusă trecerea copiilor de la «Pro Succes» în şcoala nr. 3 am fost împotrivă, iar fracţiunea m-a ascultat. Eu nu mi-aş da copiii să înveţe în acele condiţii. Ca să faci condiţii bune, trebuie foarte mulţi bani. Noi, în general, am fost împotriva închiderii instituţiilor de învăţământ. Din momentul în care se lichidează o şcoală, aceasta inevitabil se transformă în ruină. Angajaţii direcţiei ar trebui să propună alte soluţii, dar ei aşteaptă să acceptăm trecerea unui liceu din condiţii bune în condiţii proaste. Nu vom accepta aşa ceva”, ne-a declarat Valentin Todercan, consilier din partea PCRM.

Dacă aleşii comuniști nu s-ar împotrivi, afirmă Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, trei grădiniţe şi-ar relua activitatea, iar banii municipalității ar fi cheltuiţi cu folos. „Este adevărat că trebuie să dăm bani ca să facem condiţii mai bune pentru Liceul «Pro Succes», în schimb, s-ar elibera sediul unei grădiniţe. Aşa s-ar întâmpla şi în cazul celor două licee profesionale, care la fel se află acum în sediile a două grădiniţe. Nu am mai irosi bani pentru nişte clădiri pustii”, a replicat şefa Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport.

Nadia Cristea, directoarea Liceului „Pro Succes”, confirmă că instituția are mare nevoie de un sediu mai spațios. Potrivit managerului, liceul are un număr mai mare de copii decât capacitatea clădirii în care este găzdui în prezent, grădinița nr. 44. „Am depăşit normativele spaţiului. Avem cu 40 de copii mai mulţi decât se permite. În total, în şcoala noastră învaţă 382 de elevi”, ne-a informat Nadia Cristea.

„Nu am putut face nimic. Singura soluţie în cazul acestor două şcoli este ca propunerea să fie votată de 26 de consilieri”, afirmă Ion Gabura, preşedintele fracţiunii PL.

Reforma care stagnează în Chişinău

Maia Sandu, ministra în exerciţiu a Educaţiei, a dat de înţeles că cei cărora le revine responsabilitatea să hotărască soarta acestor şcoli iau decizii populiste. „În acest caz, ca și în altele similare, este vorba despre iresponsabilitatea unor administrații publice locale, care iau decizii populiste. Aceste decizii duc la irosirea banilor publici, care ar putea fi realocați pentru îmbunătățirea condițiilor de studiu în alte școli. Ministerul Educației va propune spre discuție noului Guvern aceste cazuri, pentru a analiza dacă descentralizarea în Educație, în formula în care s-a realizat până acum, este cea mai  potrivită și eficientă soluție”, ne-a declarat Maia Sandu.

 

Foto: CIJM

Decizia privind trecerea elevilor din gimnaziile nr. 3 și nr. 6 în componenţa altor instituții de învățământ a fost luată în conformitate cu reforma structurală în Educaţie, demarată în anul 2007 şi care prevede asigurarea unei educaţii de calitate pentru toţi elevii. Argumentând prin faptul că şcolile cu puţini elevi nu asigură calitatea studiilor şi nici nu sunt competitive din punct de vedere economic, autorităţile din mai multe raioane au luat hotărâri privind închiderea instituţiilor de acest fel. Tot în cadrul reformei, de la 1 ianuarie 2013, toate instituțiile de învățământ primar și secundar general sunt finanţate conform unei metodologii noi, care se bazează pe principiul „banii urmează elevul”.

Potrivit responsabililor de la minister, municipiul Chișinău face parte din lista localităților unde reformă stagnează, iar resursele alocate școlilor sunt cheltuite în mod ineficient. Anul trecut, bunăoară, 120 de instituţii de învăţământ din cele 124 au înregistrat deficit bugetar, în valoare totală de aproape 88 de milioane de lei.

Expert: „Este o reformă neatractivă din punct de vedere politic”

„În Capitală, capacitatea școlilor este folosită doar în proporție de 70%, iar în unele instituții din sectoarele Râșcani, Buiucani și din unele comune doar 26–50% din spații sunt utilizate. Acest lucru generează cheltuieli mari pentru întreținere. Numai 29 de școli din Chișinău dețin în prezent dreptul de persoană juridică și își gestionează bugetele în mod autonom.Totodată, în municipiu există un număr mare de instituții cu un număr mic de elevi. De menționat că tocmai aceste instituții au demonstrat rezultate mediocre la Bacalaureat”, se arată într-un răspuns oficial trimis de Ministerul Educaţiei la solicitarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

„Este o reformă neatractivă din punct de vedere politic. Închiderea şcolilor înseamnă nemulţumirea cetăţenilor. S-a evitat realizarea acesteia până la alegerile din noiembrie 2014, acum se va evita până la viitoarele alegeri locale”, este de părere expertul Ghenadie Mocanu de la IDIS „Viitorul”.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei “Jurnalistii pentru transparenţă în gestionarea banilor publici, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii