Bani publici

CANTINELE DE LUX ALE PUTERII

meniu complet până la 100 de lei și subvenții de milioane

Colaj CIJM
Autor: Viorica Mija
28/03/2023 17471

Un prânz cald în cantinele Parlamentului, Guvernului sau Băncii Naționale vine cu un bonus plăcut și responsabil direct de starea de sațietate a creierului – prețul! Cu banii pe care îi achită un ales sau un funcționar al poporului pentru un meniu complet, muritorii de rând își pot pune pe tavă doar jumătate de porție. „Masa bogaților” este subvenționată din bugetele instituțiilor cu sume deloc neglijabile. Principala instituție financiară din țară, de exemplu, deja a pus deoparte, pentru anul 2023, aproape 1 milion 500 de mii de lei pentru achiziționarea produselor alimentare, dar și alte peste 570 de mii pentru „înnobilarea” spațiilor cantinei. Aici, un angajat plătește de la 60 la 100 de lei pentru un prânz „cu de toate”, un mărunțiș raportat la salariul consistent și la prețurile afișate de unitățile publice de alimentație. De altă parte, BNM declară că „nu acordă angajaților beneficii sub formă de hrană organizată gratuită sau tichete de masă, iar prețurile la produsele fabricate și comercializate în cantină urmăresc recuperarea costurilor efective directe de materie primă și a proporției costurilor de producere și regie (costurile indirecte)”.

 

Banca Națională, milioane pentru masa cea de toate zilele

Cantina Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este renumită pentru bucătăria ei pusă la punct, dar nu orice aventurier-gurmand are șansa să guste din bucatele cu care se delectează angajații. Nici solicitarea Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM) de a face o ”prospecțiune” și o degustare în local nu a fost acceptată. Surse Anticoruptie.md au declarat însă că, de-a lungul timpului, chiar guvernatorii nu treceau nepăsători pe lângă bunătățile servite de bucătari. Ce-i drept, mâncarea li se aducea direct în birou. Leonid Talmaci, de exemplu, lua masa aproape în fiecare zi la serviciu, iar tava se întoarcea în cantină aproape goală.

Conform informațiilor furnizate de Serviciul de presă al BNM, aflăm că „capacitatea ospătăriei este de 64 de locuri, fiind utilizat sistemul de autoservire în front liniar. Astfel, pentru a fluidiza accesul angajaților (cca 500) și a nu periclita programul de lucru, pauzele de masă ale subdiviziunilor sunt stabilite la intervale succesive, cu o durată de cel mult 45 de minute”.

Meniul, chiar dacă nu este unul foarte variat, e de-a dreptul irezistibil dacă luăm ca punct de pornire a îngurgitării prețul, unul modic, nemaivăzut și nemaiîntâlnit în capitală. Începem cu salata, după canoanele genului. Angajații pot alege din cele cinci feluri, prețul cărora variază între 10 lei și 39 de bani, pentru salata de conopidă coaptă, și 16 lei și 68 de bani pentru 150 de grame de salată Olivie. După prețul operat de cantina BNM, 250 de mililitri de supă fac 10 lei și 76 de bani pentru supa Kharcho și 11 lei și 49 de bani pentru o „soleanca”.

Vine la rând felul doi, care propune trei tipuri de preparate din carne sau produse de băcănie, porționate a câte 80-150 grame, la un preț prietenos de 16 lei 60 de bani pentru un bitoc ca la Chișinău,  drob de ficat de pui -19 lei și 33 de bani,  budincă din carne cu legume –17 lei și 80 de bani, ruladă cu ceapă și ou  - 23 lei și 81 bani, bătută „Milano” – 26 de lei și 86 de bani, cel mai scump preparat fiind antrecotul de vită – 38 de lei și 29 de bani.

În anul 2022, BNM a încheiat 16 contracte pentru achiziționarea produselor alimentare, în sumă totală de 616 mii de lei. Au fost procurate lactate și înghețată, în special de la JLC SA, carne și produse de carne de la VILLA PRODOTTI SRL , LIDERVIT SRL și ONIX CRIS SRL, pește de la VIOCRIS-IMPEX SRL și Blue Shark SRL și produse de panificație de la FRANZELUȚA.  

Tot anul trecut, BNM a accesat și servicii de catering. Un contract încheiat cu RINASTOR GROUP SRL a prevăzut servicii de organizare a evenimentului dedicat prezentării Raportului anual al BNM pentru anul 2021 și a costat  74 mii 502 de lei. Al doilea contract, încheiat cu TORENT PLUS SRL, a prevăzut servicii de asigurare a pauzelor de masă și de cafea pentru instruirea internă la Casa de odihnă „La Nistru”, care au costat instituția bancară 108 mii lei.

Bugetul pentru procurarea produselor alimentare pentru cantina BNM în 2023 este de un milion și aproape 477 mii de lei, în creștere cu peste 800 de mii față de anul trecut. Tot pentru anul curent sunt prevăzute resurse pentru procurarea unui sistem de ventilare în cantină – 225 de mii de lei, a meselor de inox – peste 66 de mii de lei, dar și a soluției informatice (soft și hard) pentru organizarea activității cantinei - 291 mii 666 lei. Vor fi, de semenea, accesate sevicii de deservire tehnică a frigiderelor, în sumă totală de 2500 de lei. 

Cantina Parlamentului, un loc care-i „reține” pe deputați

La cantina din sediul Parlamentului, vitrina cu preparatele pregătite pentru a bucura papilele gustative ale aleșilor poporului, povestește despre… statutul lor. Bucatele arată apetisant în containerele de inox strălucitoare, meniul este unul variat și poate fi combinat după bunul plac și... gust. Dar cel mai important e că și prețurile se înscriu în această „idilă gastronomică”. Pentru a-și „întări” puterile, un parlamentar plătește pentru un prânz complet în jur de 120 de lei, depinde de cât de înfometat este în pauzele dintre ședințe, dar și de bucatele pe care le alege.  

Pentru felul întâi, se propun 11 varietăți de supe, aproape în fiecare zi diferite,  începând cu cele de post, care se vând cu 20 de lei și 35 de bani pentru o porție întreagă, de 270 de mililitri. Ceva mai mult îi costă pe deputați o supă de ciuperci, perișoare sau o zeamă de găină, diferența fiind de 1-2 lei. „Everestul” prețului este însă supa Kharcho, pentru care aleșii poporului plătesc 25 de lei.

Deputații mai înfometați trec la felul al doilea care se vinde deja la suta de grame. Sunt puși însă în dificultatea de a alege din 23 de feluri, începând cu ciupercile în sos, care se vând cu 18 lei și 59 de bani pentru o sută de grame, trecând prin diferite bătute, pârjoale și papanași și, finalizând gastronomica provocare/quest cu somonul, cel mai scump preparat, pentru care se plătește pe măsură – 53 de lei și 90 de bani pentru fiecare sută de grame de Omega 3.

Vin la rând garniturile, 24 la număr, care pornesc de la 9 lei și 35 de bani pentru mămăliga tradițională și diversele terciuri de grâu sau ovăz, se mai abat printre colțunași și sarmale și se opresc la 18 lei și 15 bani pentru cartofii împluți cu carne. Asemenea delicii se dau la suta de grame. În meniul cantinei se regăsesc doar băuturi nealcoolice, iar o bucată de pâine de casă costă  2 lei și 25 de bani.

Un meniu de foame, nu de fudulie, îl va costa pe un parlamentar în jur de 125 de lei, dacă ar cuprinde un borș sau o supă – 20 de lei 35 de bani, 200 de grame de fripturică - 43 de lei și 70 de bani, 200 de grame de mămăliguță - 18 lei și 70 de bani, un pic de salată de varză murată  că se potrivește - 9 lei și 35 de bani și un ceai cald de 10 lei.

Un calcul simplu arată că banii cheltuiți de parlamentari pentru prânzurile din cele 22 de zile de muncă reprezintă o parte infimă din câștigurile acestora, reieșind din faptul că salariile deputaților s-au dublat în ultimii 5 ani, de la circa 10 000 de lei la aproximativ 20 000 de lei. Aleșii poporului primesc lunar și o compensație pentru „cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cheltuieli protocolare și de promovare”, plafonul de sus fiind de 13 000 de lei.

Retribuția crește și grație indemnizațiilor pentru transport, în valoare de 6 500 de lei, pentru apartament de serviciu, dacă e cazul, de la 3 300 la 6 600 de lei, și o compensație anuală, în mărime de un salariu lunar, pentru cheltuieli de tratament. Adaosurile pot sălta suma totală care ajunge în buzunarul unui ales al poporului la aproximativ 40 000 lei.

În Planul de achiziții pentru anul 2023, Secretariatul Parlamentului a rezervat suma de 40 de mii de lei pentru serviciie de catering, dar și 1 milion 300 de mii pentru o instalație frigorifică. Masa cea de toate zilele pentru deputați este  asigurată de compania PEMA-FAMILIA, cu sediul în satul Lozova, Strășeni. Compania a fost înființată în anul 2005 de Petru Grosu, care însă nu are afilieri cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Compania și-a început activitatea de la confecționarea ambalajelor din carton, dar s-a reprofilat și pe conținut, oferind un spectru larg de servicii în domeniul industriei alimentare. Pe parcursul anului 2021, de exemplu, a înregistrat cifre de afaceri bune într-un an hăituit de crize.

Pe parcursul anului însă, Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova accesează și alte servicii de catering. Conform Raportului privind achizițiile pentru anul 2022, au fost încheiate două contracte: unul cu ,,Muzcafe Plus” SRL și altul cu ,,Provitus Grup” SRL, pentru deservirea evenimentelor protocolare. Un meniu ”a la fourchette” aprobat pentru o persoană costă în jur de 265 de lei, cu TVA. Acesta include ceai, cafea, dar și o varietate largă de plăcințele, brioșe și biscuiți. 

Guvernul - meniu sărăcuț, dar la preț drăguț

Spre deosebire de parlamentari, membrii Guvernului nu se bucură de niciun fel de indemnizații, iar unii dintre locatarii executivului chiar nu o duc prea bine cu banii.  Legea bugetului de stat pentru anul 2023 prevede creșteri salariale pentru miniștri, de la 19 520 până la 27 790 de lei, însă marea majoritate a angajaților se vor mulțumi cu adaosul fix de 1300 de lei. Anume ultimii sunt clienții fideli ai cantinei Guvernului, pentru că prezența vreunui ministru sau secretar de stat este o raritate (ca să nu scriem anomalie). Aceștia preferă să ia prânzul în restaurantele și cafenelele din adiacentul executivului, unde deseori au și fost surprinși.

Dacă în cazul Parlamentului se pune accent pe serviciile de catering, la Guvern se merge pe scenariul clasic al unei cantine, cu mirosul ei specific, care se impregnează în haine, cu un meniu nu chiar atât de variat și cu un anturaj desprins parcă din realitățile anilor sovietici. Ceea ce bucură este… prețul, astfel că un prânz cu tot ce trebuie pe tavă se ridică tot la aproximativ 120-150 de lei.

Angajații Guvernului sunt ospătați de aceeași firmă, ca și în cazul lucrătorilor legislativului – PEMA-FAMILIA, respectiv și meniul este similar. Unica diferență este faptul că în cantina executivului felul întâi se dă la suta de grame. Respectiv, mărimea bonului de plată depinde de alegerea pe care-o fac cei care vin să mănânce aici. În planul de achiziții pentru anul 2023, Cancelaria de Stat a planificat procurarea produselor alimentare în sumă de 200 mii lei pentru perioada ianuarie-iunie. Documentul a fost aprobat la începutul lunii ianuarie de către fostul secretar general al Guvernului, Igor Talmazan.

Totuși, nu e huzurul de altădată la Guvern. Angajații cu care am discutat ne-au spus că nu renunță la caserolele cu mâncare de acasă, pentru că prețurile au crescut, iar salariul nu le permite să mănânce în toată ziua la cantină. 

Cu un an-doi în urmă, cantina Guvernului era cea mai ieftină din zonă, concurență făcându-i doar cea a Federației Naționale a SIndicatelor, din subsolul Palatului Național „Nicolae Sulac”. De când s-au operat scumpiri, meniul acestor două localuri nu pare atât de atractiv, mai ales că nici nu este unul foarte variat. Angajații au peregrinat spre atracțiile gastronomice din vecinătate unde au din ce alege și prețul este aproximativ același. Astfel că, mulți funcționari, în pauzele binemeritate, pot fi văzuți în cafenelele din zonă, una dintre care Gălbenuș, acolo unde amiaza este timpul business-lunch-urilor, care uneori pot fi chiar mai rentabile decât un prânz la cantina executivului. 

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Jurnalism de investigație pentru transparență și bună guvernare”,  desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova.  Conținutul investigației este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu corespunde neapărat cu punctul de vedere al Ambasadei SUA în Moldova.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii