Bani publici

Bani publici tocaţi în „secret” pe-un sistem de vot mort în Parlament

Deputaţii au oferit vot de încredere Guvernului ridicând mâinile. Foto: Serviciul de Presă al Parlamentului
Autor: Anastasia Nani
20/02/2015 3475

Sistemul de vot electronic, instalat în clădirea renovată a Parlamentului acum un an, rămâne obiect de decor şi în cadrul şedinţelor plenare ale noilor legislatori. Aceştia nu-şi fac griji că echipamentul, pentru care s-au cheltuit bani publici şi care e menit să le facă mai transparentă şi mai uşoară activitatea, este nefuncţional. Deputaţii se acuză reciproc şi spun că habar nu au cât a costat sistemul. În acelaşi timp, autorităţile responsabile de instalarea şi buna funcţionare a tehnicii, precum şi şefii de la compania care a executat lucrările refuză să ofere informaţii privind costurile, invocând „secretul de stat”.

Acum un an, deputaţii s-au mutat în sediul renovat al Parlamentului, unde a fost instalat un sistem electronic performant de vot şi de înregistrare la şedinţe. După aproape o oră în care au încercat să înveţe să folosească noua tehnică, aleşii au renunţat la ea şi au continuat să voteze ridicând mâinile. Atunci deputaţii s-au acuzat, pe de o parte, de sabotarea sistemului, iar pe de alta – de faptul că echipamentul ar fi utilizat pentru fraudarea votului.

Deputaţii se fac că plouă

Din februarie 2014, cel puţin public, puţini legiuitori s-au întrebat de ce nu este folosită tehnica nouă. „Credeţi că eu mă ocup de chestiunile tehnice din Parlament? Gândiţi-vă cui adresaţi aceste întrebări!”, ne-a reproşat socialista Zinaida Greceanîi. „Cred că cineva are un interes în asta, dacă până acum nu funcţionează. Acest sistem este important şi necesar pentru că asigură o transparenţă mai mare la numărarea voturilor”, a comentat comunista Maria Postoico.

Deputatul liberal Valeriu Munteanu dă vina pe colegii democraţi şi liberal-democraţi: „Sisteme de acest fel există peste tot în Europa, ba chiar şi în unele ţări din Africa. La noi însă, deşi lucrează perfect, nu a fost pus în practică din cauza PD şi PLDM, care au încercat să trişeze”.

„O mai mare aberaţie n-am auzit. Este o minciună. Sistemul nu funcţionează, de fapt, din cauza că opoziţia comunistă l-a sabotat. Ar fi funcţionat dacă factorul uman nu l-ar fi folosit cu rea-credinţă. O ţară întreagă a văzut cum comuniştii au apăsat intenţionat pe mai multe butoane. Astfel sistemul a căzut”, a replicat democratul Sergiu Sârbu.

Parlamentarul liberal-democrat Valeriu Streleţ are însă o altă explicaţie. El afirmă că sistemul nu poate fi folosit pentru că cei care au făcut comanda de echipament nu au solicitat ca tehnica să fie funcţională în conformitate cu regulamentul Parlamentului de la Chişinău. „Nu este inclusă schema grafică a sălii. De exemplu, cei care votează «pro» trebuie să fie marcaţi cu o culoare, cei care votează «împotrivă» – cu altă culoare. Nu ştiu cât costă, dar după campanie vom face o verificare riguroasă să vedem cum au fost cheltuiţi banii”, a promis deputatul acum câteva săptămâni.

Bat pasul pe loc de luni bune

Cu trei luni în urmă, Serghei Popovici, directorul Centrului de telecomunicaţii speciale, ne-a explicat că subalternii săi lucrează la o analiză tehnică a sistemului. „Solicitarea a venit acum câteva luni. Întocmim un caiet de sarcini ca să ajustăm acest sistem, să-l facem mai performant şi mai comod pentru deputaţi. Va trebui să discutăm cu parlamentarii şi să vedem cum e mai bine pentru ei. Sunt multe nuanţe şi vrem să facem cum e mai bine. Pentru asta e nevoie de timp”, a spus şeful instituţiei, fără să precizeze de ce perioadă va fi nevoie ca acest sistem să fie pus în aplicare.

Recent, Serghei Popovici ne-a spus că încă mai analizează situaţia. „E devreme să discutăm. Nu sunt decât un executor. Nu decid eu dacă vom avea sau nu un sistem de vot electronic în Parlament. La fel, nu ştiu dacă vor fi necesare cheltuieli suplimentare pentru adaptarea tehnicii. Totul depinde de cerinţele ce ne vor fi înaintate”, a menţionat de această dată directorul Centrului de telecomunicaţii speciale.

Pentru că niciunul dintre deputaţii cu care am discutat nu ştie cât a costat echipamentul, am încercat, oficial, să aflăm care a fost preţul tehnicii.

„Nu Parlamentul a fost responsabil de reparaţie şi de instalarea acestui sistem. Reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor ar trebui să ofere un răspuns. Aşteptăm şi noi răspunsuri la mai multe întrebări”, ne-a declarat Ala Popescu, secretar general al Parlamentului, după ce am expediat o solicitare de informaţie la care angajaţii Legislativului nu au răspuns.

Fostul ministru: „Dacă aş şti, v-aş spune fără să fac fiţe”

Nici responsabilii de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor nu ne-au putut răspunde la întrebare. „Informația referitoare la costurile sistemului de vot electronic instalat în Parlament o puteți obține de la antreprenorul general Consfirmgrup (compania care se ocupă de reparaţia clădirii Parlamentului şi a sediului Preşedinţiei, devastate în timpul violenţelor din aprilie 2009 – n.r.), de la directorul Alexandru Guțu. Echipamentul a fost instalat de Media Security SRL, subantreprenor al Consfirmgrup”, ne-au scris angajaţii ministerului.

„Eu nu-s decât executor. Beneficiarul (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor – n.r.) ştie toată informaţia. Vă mulţumesc de înţelegere”, s-a scuzat Alexandru Guţu.

Nici Victor Găină, directorul şi singurul fondator al firmei Media Security SRL, nu ne-a spus cât a costat sistemul şi instalarea acestuia. „Proiectul este clasificat drept secret de stat, pentru că ţine de IT şi sisteme de securitate. Până la urmă, nu este vorba de un simplu sistem de încălzire. Noi am executat proiectul şi acum este perfect funcţional. Au fost efectuate foarte multe controale, aşa că totul este în regulă”, ne-a asigurat şeful companiei.

„Într-adevăr, am semnat documente că e secret. Clauzele contractului sunt secrete, aşa că nu voi divulga această informaţie”, şi-a amintit ulterior Alexandru Guţu, şeful Consfirmgrup.

„Dacă reprezentanţii Media Security spun că e secret, înseamnă că, da, e secret!”, a fost una dintre explicaţiile pe care ni le-au dat responsabilii de la minister, refuzând să formuleze acest răspuns şi în scris. „Dacă aş fi cunoscut detalii, v-aş fi spus fără să fac fiţe”, a spus în context Marcel Răducan, încă pe când era degrevat din funcţia de ministru.

Activităţi cu iz de corupţie?

Experţi anticorupţie şi în legislaţia mass-media susţin că informaţia despre acest echipament trebuie făcută publică pentru că tehnica a fost plătită din bani publici. „E regretabilă această atitudine. În momentul în care există un sistem de vot electronic acesta ar trebui să fie aplicat. Ca cetăţean aş fi interesat să văd cum a votat fiecare deputat. Care e rostul să cheltuieşti banii publici dacă tehnica nu este folosită? Sunt curioasă să văd motivaţia de ce preţul e secret”, a menţionat Galina Bostan, directorul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.

„Contractele de achiziţii publice nu pot constitui secrete comerciale pentru că au fost utilizaţi bani publici. Refuzul de a prezenta copia contractului şi a anexelor acestuia este o încălcare a Legii privind accesul la informaţie. În acest caz avem temeiul să bănuim că se încearcă ascunderea unei activităţi corupţionale”, a comentat juristul Eugen Rîbca, expert în legislaţia privind accesul la informaţie.

Fost şef IT în Parlament: „Sistemul, de facto, nu există”

Potrivit răspunsului oferit de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, licitaţia privind procurarea unui sistem de vot electronic pentru deputaţi a avut loc încă în 2009, fiind prezentate oferte de către companiile Philips și Siemens din Germania, Bosch din Olanda, AIG, General Electric și Apollo din SUA. „A fost desemnată câștigătoare compania Bosch din Olanda, care a prezentat oferta pentru un sistem integrat și mai complex”, se arată în acelaşi răspuns.

Dan Toma, fostul şef al Secţiei Tehnologii Informaţionale a Parlamentului, demis acum câteva luni, susţine că sistemul de votare nu funcţionează pentru că, de facto, acesta nu există! „În spatele butoanelor și microfoanelor fancy (de lux – n.r.) de pe mesele deputaților nu există un sistem informatic ce ar gestiona apăsările de butoane, protocolarea și afișarea proceselor și rezultatelor online”, ne-a explicat Dan Toma. Specialistul mai spune că eroarea a fost admisă încă la etapa definirii cerințelor față de sistem şi descrierii produsului final.

„Astfel, pe parcurs a fost implementat ceva vag și puțin definit. Implicarea insuficientă sau chiar neimplicarea conducerii Secretariatului Parlamentului a dus în final la instalarea în sala de ședințe plenare a unei grămezi de butoane, microfoane, dispozitive de citire a cardurilor și a altor echipamente ce nu produc vreun efect util la utilizarea lor”, a adăugat fostul şef al Secţiei Tehnologii Informaţionale.

Am încercat, printr-o altă solicitare adresată responsabililor de la minister, să aflăm cât a costat întreaga dotare tehnică a Parlamentului. „A fost încheiat contractul pentru executarea integrală de către Consfirmgrup SRL a lucrărilor de reparaţie capitală a clădirii Parlamentului. Media Security SRL activează ca subantreprenor la Consfirmgrup SRL şi execută lucrări de instalare a sistemului de securitate şi curenţi slabi în clădire”, se spune în răspunsul semnat de viceministrul Anatolie Zolotcov. 

În acelaşi răspuns se mai arată că până în prezent pentru renovarea clădirii Parlamentului au fost cheltuiţi peste 308 milioane de lei. Totuşi, reparaţia nu a fost încă finisată. „Au fost efectuate majoritatea lucrărilor la obiect. A rămas de executat lucrările la subsol, etajele 1, 2 şi 3, sala de şedinţe «Europa», montarea sistemelor de ventilaţie, condiţionare şi a sistemelor de securitate împotriva incendiilor, dispetcerizare”, se mai arată în scrisoarea primită de CIN.

De-a lungul anilor, autorităţile au desemnat firma Media Security SRL câştigătoare în cadrul mai multor licitaţii publice. Bunăoară, potrivit site-ului Agenţiei Achiziţii Publice, în iulie 2014 compania s-a angajat să efectueze lucrări de modernizare a camerei de servere şi a infrastructurii tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor la Comisia Electorală Centrală. Valoarea contractului a constituit 1.744.969 de lei. Tot în 2014, în martie şi aprilie, prin două contracte diferite în valoare totală de aproape 90.000 de lei, Centrul Naţional Anticorupţie a contractat compania să-i livreze dictafoane. În aceeaşi perioadă, şi Procuratura Generală a dat firmei aproape 8.000 de lei pentru servicii de reparaţii şi întreţinere a echipamentului video.

Totuşi, lucrările la clădirea Parlamentului şi la cea a Preşedinţiei, ambele devastate după evenimentele din aprilie 2009, sunt printre cele mai importante proiecte de care s-au ocupat angajaţii acestei firme, potrivit site-ului întreprinderiiDe altfel, în februarie 2012, Victor Găină, directorul Media Security, a făcut parte din delegaţia de miniştri şi şefi de companii care l-au însoţit pe liberal-democratul Vladimir Filat, premierul de atunci, într-o vizită la Kiev, Ucraina.

Potrivit datelor furnizate de Camera Înregistrării de Stat, în ultimul raport financiar al Media Security SRL, cel din 2012, se arată că întreprinderea ar fi obţinut din vânzări un venit de 13.229.100 de lei. Printre obiectivele de activitate declarate ale firmei se numără serviciile de detectiv şi de pază. La fel, angajaţii întreprinderii montează şi reglează sistemele automate de semnalizare şi de stingere a incendiilor, precum şi cele de protecţie a clădirilor împotriva fumului şi de înştiinţare în caz de incendiu. Salariaţii Media Security mai execută şi lucrări de instalare a sistemelor electrice şi de montare a armaturii electrice. Totodată, desfăşoară activităţi de investigaţie şi de protecţie a bunurilor şi persoanelor.

Au asigurat paza Parlamentului

Angajaţii Media Security au păzit clădirea Parlamentului în perioada lucrărilor de reparaţie. Sursa: media-security.eu

Şefii Consfirmgrup au contractat Media Security pentru a asigura şi paza clădirii Parlamentului în perioada efectuării lucrărilor de renovare. Responsabilii de la Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor nu ne-au răspuns nici la întrebarea cât a costat acest serviciu. „Pe parcursul executării lucrărilor de reparaţie capitală paza a fost asigurată de către antreprenorul general SC Consfirmgrup SRL. Cheltuielile au fost suportate de antreprenorul general. Actualmente, pentru blocul «Г» care se află în exploatare şi unde este amplasată sala de şedinţe plenare şi alte încăperi, paza se asigură de către Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat”, se arată în scrisoarea semnată de Anatolie Zolotcov.

„Timp de aproape şase ani am plătit lunar câte 30.000 de lei pentru că au păzit şantierul (peste două milioane de lei – n.r.). Preţul propus de Media Security a fost cel mai mic. Pe lângă asta, aceeaşi firmă s-a ocupat de instalarea sistemelor antiincendiare şi a celor de sonorizare, a reţelelor de televiziune, dar şi de multe alte lucruri”, a adăugat Alexandru Guţu de la Consfirmgrup.

Acum şase ani, după ce Consfirmgrup a fost desemnată să se ocupe de reparaţia clădirilor Parlamentului şi a Preşedinţiei, jurnaliştii Asociaţiei Presei Independente scriau că până în aprilie 2009 firma a fost deţinută în proporţie de 80% de Vladimir Baldovici, fost ministru al Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului în perioada guvernării PCRM. Fostul ministru a cedat pachetul cu doar câteva zile înainte de desfăşurarea licitaţiei. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, în prezent, întreprinderea este deţinută de Alexandru Guţu (40%), Andrei Roşca (40 %) şi Lilia Druţă (20%). În ultimul raport financiar al Consfirmgrup, cel din 2012, se arată că întreprinderea ar fi obţinut din vânzări un venit de 70.820.100 de lei.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei ”Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea banilor publici”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova.

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii