Achiziţii publice

Poșta Moldovei: monopol, achiziții secretizate și scheme dubioase

Autor: Natalia Cozma, Cornelia Cozonac
27/06/2019 13067

Întrepinderea de Stat Poșta Moldovei ține sub șapte lacăte informația despre achizițiile publice pe care le organizează. Instituția continuă să se ascundă sub paravanul secretului de stat și celui comercial atunci când refuză să ofere informații de interes public, chiar dacă, între timp, a pierdut un proces în fața jurnaliștilor. Deși pe pagina oficială a întreprinderii, la rubrica „Licitații”, sunt mai multe anunţuri privind concursul de licitaţii, atunci când soliciţi informația despre vreo achiziție în parte, conducerea Poştei Moldovei se face că plouă.

Una dintre achizițiile publice învăluite de mister ține de achiziționarea unui sistem electronic care să fluidizeze rândurile din oficiile poștale din țară. Achiziționarea sistemului electronic constituie secret comercial, așa au răspuns reprezentanții Poștei Moldovei (PM) la solicitarea de informație a Centrului de Investigații Jurnalistice. Și reprezentanții Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC, după comasare Ministerul Economiei și Infrastructurii, n.r.), în subordinea căruia se află Întreprinderea de Stat Poșta Moldovei, ne-au spus că ei nu pot divulga informația despre achizițiile din cadrul Poștei Moldovei, pe motiv că acestea ar constitui secret comercial.

În anul 2016, Poșta Moldovei a achiziționat sistemele pentru rândul electronic pentru cel puțin șase oficii poștale din țară. Anunțul a fost publicat pe site-ul întreprinderii, la rubrica „Licitaţii”. Concursul s-a desfășurat în baza unei cereri de oferte de prețuri, se arată într-un răspuns oficial adresat CIJM de către MTIC. La concurs și-au prezentat ofertele două firme, câștigătoare fiind desemnată SRL Meltax Grup, cu care a fost încheiat un contract pentru instalarea sistemului de gestionare a rândului electronic. Astfel de sisteme au fost instalate în oficiile poștale MD-2000 (strada Piața Gării 3), MD-2060 (bd. Dacia, 34), MD-3121 (str. Ștefan cel Mare, 60, în municipul Bălți), MD-2044 (bd. Mircea cel Bătrân, 3, Chișinău), MD-2068 (bd. Moscova, 14/1, mun. Chișinău). Reprezentanții ministerului au refuzat să ne comunice suma alocată în acest scop de întreprindere, dar și criteriile după care au fost selectate oficiile poștale în care au fost instalate sistemele de rând electronic. 

Într-un răspuns semnat de fostul viceministru Vitalie Ciolac se arăta că la încheierea contractului părțile și-au asumat obligația de confidențialitate și, drept urmare, „informațiile cu accesibilitate limitată nu pot fi divulgate”. 

Poșta Centrală din Chișinău în ultimele zile ale anului 2018. Foto: CIJM

Banii publici şi „secretul firmei”

Sunt învăluite de mister şi alte achiziţii făcute de întreprindere. Astfel, în 2015, Poșta Moldovei anunța cu mare fast despre lansarea aplicației mobile „Factura”, compatibilă cu dispozitivele Android și iOS. Reprezentanţii întreprinderii afirmau că aplicația ar fi conținut informații privind plățile ce trebuie să fie efectuate, indicând suma și termenul limită de achitare pentru fiecare în parte. Utilizatorul putea alege serviciile pe care dorea să le achite, iar aplicația genera un QR cod, prezentat operatorului de la oficiul poștal pentru procesarea și primirea plății. Şi în acest caz, întreprinderea a refuzat să facă publice costurile dezvoltării aplicației. Serghei Nastas, directorul general al ÎS Poşta Moldovei, a declarant în cadrul unei conferinţe de presă că acesta este „secretul firmei”. 

Tot în condiţii de netransparenţă a fost deschis şi un centru de instruire și perfectare profesională în Bălţi, pentru care s-ar fi cheltuit trei milioane de lei. Inaugurarea a avut loc în aprilie 2019. „Este tehnică performantă, 16 stații de muncă, șase numere de hotel, toate sunt dotate cu televizoare, cu paturi, cu halate, cu tot de ce au nevoie”, s-a lăudat directorul general al ÎS Poșta Moldovei, Serghei Năstas. Nastas menţiona că astfel de Centre de Instruire urmează să fie deschise, până la sfârșitul acestui an, la Chișinău și Cahul.

Presa afiliată democraţilor a mai scris că în ultimii cinci ani, din banii Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei, au fost renovate 350 de oficii poștale. Informaţia despre banii care au fost alocaţi în acest scop şi despre condiţiile în care au fost organizate licitaţiile nu este făcută publică. Astfel, doar în raionul Floreşti au fost deschise în anul curent două oficii poștale pentru renovarea cărora s-au cheltuit 450 de mii de lei, bani care ar fi fost alocaţi din bugetul întreprinderii.

Directorul milionar de la Poşta Moldovei

Directorul general al ÎS Poşta Moldovei, Serghei Nastas, este un conducător „de milioane”. Cum a ajuns la conducerea Poștei Moldovei și unde a lucrat anterior însă nu se știe. Pe pagina web a întreprinderii nu este publicat CV-ul funcţionarului, deși în cazul instituțiilor publice acest lucru este recomandat.

În anul 2014, când a preluat conducerea întreprinderii, el declara că pe conturile sale avea cca două milioane de lei şi peste 301 mii de euro. Tot în declarația din 2014, Nastas a indicat o casă de locuit cu valoarea cadastrală de peste 15 mii de lei, o construcţie cu suprafaţa de 200 de metri pătrați, trei apartamente ale căror valoare depășește 60 de mii de euro; o casă de locuit în Madrid de 480 de metri pătrați şi cu o valoare cadastrală de 480 de mii de euro. Serghei Nastas a mai declarat trei terenuri în extravilan şi trei destinate pentru construcţii. 

În declaraţia pentru anul 2018, şeful de la Poşta Moldovei indică un salariu de aproape 400 de mii de lei sau peste 33 de mii de lei lunar, numeroase locuinţe şi terenuri agricole. Funcţionarul conduce un automobil de lux de model Porche Cayenne, estimat la 80 de mii de euro. De asemenea, acesta mai are în proprietate un Renault Master cu valoarea de 22 de mii de euro. 

Serghei Nastas a avut şi un salariu anual de 18 mii de euro la firma Nastas.Ser.S.L. din oraşul Madrid. Acesta deţine 70% din acţiunile acestei firme. Presa a scris că anterior Nastas nu a declarat compania respectivă. Firma are sediul în oraşul Madrid, a fost fondată și administrată de Serghei Nastas. Venitul anual al companiei ar fi de 500 de mii de euro. Potrivit Registrului Comerţului din Spania, întreprinderea a fost constituită în anul 2007, iar principalul domeniu de activitate al ei este gestionarea şi administrarea proprietăţilor imobiliare (vânzare, cumpărare, proiectare, construcţie etc.).

Într-un răspuns parvenit de la Poșta Moldovei se confirmă că Serghei Nastas deţine o afacere în Spania, însă se spune că acest lucru nu este o descoperire, ci că funcţionarul ar fi declarat acest lucru anterior în cadrul unui interviu pentru portalul NewsMaker.md. „Din acest interviu putem concluziona faptul că domnul Serghei Nastas deţine o afacere în străinătate, lucru care niciodată nu a fost ţinut în secret. Din contra, funcţionarul de nenumărate ori a accentuat faptul că experienţa sa în gestionarea unei afaceri proprii, peste hotarele ţării, îl ajută să vadă mai bine problemele cu care se confruntă întreprinderea de stat, precum şi soluţiile pentru rezolvarea acestora”, se spune în textul expediat de Poşta Moldovei.

Serghei Nastas. Foto: ziarulnational.md

Reprezentanţii întreprinderii mai afirmă că Serghei Nastas nu ar fi obligat prin lege să-şi declare cotele-părţi la firma înregistrată în afara ţării. Cităm: „Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a persoanelor cu funcţie de conducere, la care se face referire în articol, nu prevede obligaţia de a indica cota-parte în capitalul social al societăţii comerciale aflate în străinătate. Analizând Legea şi Anexa nr.1, observăm care bunuri aflate în străinătate urmează a fi declarate. Din acestea fac parte: bunurile imobile, clădiri, bunuri mobile, active financiare, documentele care incorporează drepturi patrimoniale, datorii. Astfel, declaraţia de avere a Domnului Serghei Nastas nu conţine nereguli, afacerea sa din Madrid fiind declarată în Regatul Spaniol”.

ANI: „Legea prevede expres…”

Acest argument invocat de Întreprinderea Poşta Moldovei este combătut de Lilian Chişca, şeful Direcţiei control venituri şi proprietăţi de la ANI. Acesta afirmă că subiecţii declarării sunt obligaţi prin lege să-şi indice bunurile şi veniturile obţinute de ei şi familia acestora, atât cele din Republica Moldova, cât şi din afara ţării. Astfel, Nastas s-a aflat în vizorul fostei Comisii Naţională de Integritate, actuala ANI, în 2016 când instituţia a început un control pe numele conducătorului de la Poşta Moldovei „privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2014”. Informaţia despre rezultatele controlului nu se regăseşte pe site-ul Autorităţii. 

Lilia Ioniţa, coordonatoare de proiect în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), afirmă că legea îl obligă pe funcţionar să declare tot, indiferent unde se află averea acestuia. „Articolul 4 (punctul 1.e) din această lege stipulează că trebuie indicată cota-parte în capitalul social al societăţilor comerciale ale declarantului şi ale membrilor familiei lui. Acest articol mai prevede declararea veniturilor şi proprietăţii din teritoriul Republicii Moldova, cât şi de peste hotarele ei”, precizează experta CAPC.

La rândul său, Nadejda Hriptievschi, juristă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), spune că ar fi un paradox ca în legislaţie să fie stipulată doar obligativitatea declarării veniturilor şi bunurilor din ţară. „Sigur că legea prevede să fie declarat totul. Cu această concepţie, fiecare subiect al declarării şi-ar cumpăra case şi şi-ar deschide afaceri în afara ţării”, afirmă Nadejda Hriptievschi.

„În investigaţie este vizat Serghei Nastas, nu Î.S. Poşta Moldovei”

Jurista critică şi modul în care a reacţionat instituţia în urma celor relatate de Moldova Curată. „Replica despre care vorbiţi trebuie să conţină răspunsul lui Serghei Nastas şi nu al instituţiei, deoarece informaţia publicată în investigaţie îl vizează direct pe subiectul declarării”, precizează experta CRJM.

Totodată, Tatiana Puiu, avocată la Asociaţia „Juriştii pentru Drepturile Omului”, argumentează că replica reprezintă un răspuns al unei persoane care pretinde că i-a fost lezat dreptul la opinie într-un material răspândit de mass-media. „Replica va fi acordată doar pentru răspândirea judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient. Scopul replicii este de a veni cu explicaţii la opinii şi nu de autopromovare. Este o sursă alternativă de informaţie, expusă în termeni decenţi şi se acordă doar la cerere”, concluzionează Tatiana Puiu.

Angajați de la Poșta Moldovei - finanțatori ai PD-ului 

Conform informațiilor furnizate de Partidul Democrat Comisiei Electorale Centrale, numele mai multor angajați ai Poștei Moldovei figurează printre finanțatorii PD în campania electorală locală din 2015. Astfel, în lista donatorilor democraţilor se regăsesc nume identice cu cele ale directorilor adjuncți ai Poștei Moldovei, dar și ai șefilor diferitelor secții.

Potrivit documentelor, printre cei care au finanțat Partidul Democrat în campanie se numără: Ludmila Corceac - prim-director adjunct (5 mii lei); Pavel Ianeț - secția comerț și marketing (5 mii lei); Corneliu Savca - biroul protecția muncii și mediului (4,5 mii lei), Sergiu Batiuşca - director general adjunct al Î.S. Poşta Moldovei (5 mii lei). 

Donațiile către PDM făcute de angajați ai Poștei Moldovei în campania electorală pentru alegerile locale din 2015. Foto: captură cec.md

Sume mult mai mari au fost oferite de angajații Poștei Moldovei în 2016, pentru finanțarea Partidului Democrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că Natalia Gaidarji, directoarea filialei Taraclia a Poștei Moldovei, a donat 119.000 de lei. Anterior, aceasta a făcut donații mai mici: 98.000 de lei în 2014, în campania pentru alegerile parlamentare, 10.000 de lei în 2015, în campania pentru alegerile locale și 70.000 de lei în campania pentru prezidențialele din 2016, la care a participat Marian Lupu. De asemenea, 85.000 de lei au venit de la Marina Simionca, directoarea Centrului de Poștă Ocnița și consilier orășenesc în aceeași localitate. Aceasta a făcut o donație mai mare decât veniturile sale oficiale din anul respectiv – de 54.000 de lei – și în condițiile în care are datorii de 30.000 de lei. Simionca a făcut donații și în campaniile electorale ale PD – în 2014 a donat 50.000 de lei, iar în 2016, a suplinit bugetul lui Marian Lupu cu alte 30.000. Și Emilia Harea, directoarea Centrului de Poștă Strășeni, a contribuit la formarea bugetului PD în 2016, cu 50.000 de lei.

Anterior, oficiile poștale din țară au afișat sau urmau să plaseze, la indicația lui Serghei Nastas, material publicitar pentru Fundația democratului Vlad Plahotniuc „Edelweiss”. Antioruptie.md a scris că în 2016 Serghei Nastas a expediat o scrisoare directorilor de filiale ale Poștei Moldovei prin care i-a informat că, prin intermediul Centrului de Prelucrare și Transportare Poștă, le va fi expediat materialul informativ-publicitar în format A3. 

„Publicitatea dată urmează a fi amplasată obligatoriu la loc vizibil în toate oficiile poștale”, se arată în scrisoarea ajunsă în posesia Anticoruptie.md. Astfel, în centrul de poștă urmau să fie amplasate două postere, iar în oficiile poștale, câte un poster. 

Poșta Moldovei, obligată de instanță să ofere acces la informație 

Asociaţia Presei Independente (API) a obținut câştig de cauză într-un proces de judecată cu Întreprinderea de Stat Poşta Moldovei, care a blocat accesul la informaţia de interes public. Instanţa de fond a obligat Întreprinderea să ofere informaţia referitoare la tenderele organizate pe parcursul anilor 2014-2016. 

În aprilie 2016, API a cerut de la Poşta Moldovei informaţii despre firmele care au prestat servicii de construcţie, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poştale din ţară. De asemenea, API a cerut să fie informată despre sumele de bani care au fost investite pentru renovarea tuturor oficiilor poştale din ţară în perioada ianuarie 2014 - martie 2016. Serghei Nastas, directorul general al ÎS Poşta Moldovei, a refuzat să ofere informaţia de interes public, motivându-şi refuzul astfel: „Chiar şi în ipoteza în care instituţia ar cădea sub incidenţa actului normativ nominalizat, informaţia solicitată nu ar putea fi furnizată, dat fiind faptul că aceasta ţine de domeniul de administrare, finanţe, iar prin prisma art.7, alin.2) al Legii privind accesul la informaţie, nu este permisă divulgarea informaţiilor ce ţin de administrare, finanţe, care ar putea aduce la atingerea intereselor întreprinderii”.

În răspunsul la cererea API se mai invocă motivul că informaţia cerută conţine date cu caracter comercial şi se insistă că Poşta Moldovei nu ar fi furnizor de informaţii publice, în conformitate cu prevederile Legii privind accesul la informaţie. Instituţia a mai motivat că Asociaţia Presei Independente nu poate fi solicitant de informaţie, deoarece este organizaţie neguvernamentală.

Avocatul Vitalie Zama, care a reprezentat interesele API în litigiul cu Poșta Moldovei. Foto: CIJM

Avocatul Vitalie Zama, care a reprezentat API în instanţă, a declarat că ÎS Poşta Moldovei este obligată să furnizeze informaţii despre activitatea ei, deoarece prestează servicii publice. „Informaţia cerută poate conţine date cu caracter comercial, însă în acest caz instituţia trebuia să depersonalizeze aceste date şi să ofere informaţia”, a menţionat avocatul.

La 28 septembrie 2016, Judecătoria Centru din municipiul Chişinău i-a dat câştig de cauză API, argumentând că ÎS Poşta Moldovei a încălcat dreptul de acces la informaţie. Prin decizia sa, instanţa de fond a obligat Poşta Moldovei să-i furnizeze informaţia solicitată.

Poşta Moldovei, mai presus de lege?

Menţionăm că acum zece ani, API a avut un alt litigiu de judecată cu Poşta Moldovei privind blocarea accesului la informaţie. În anul 2009, API a solicitat „bilanţul contabil al Întreprinderii de Stat Poşta Moldovei pentru anul 2007 şi rapoartele statistice trimestriale pentru trimestrele I şi II ale anului 2008”. Atunci Poşta Moldovei de asemenea a refuzat să ofere informaţia solicitată. În cele din urmă, API a obţinut câştig de cauză la Curtea Supremă de Justiţie, însă nici chiar după pronunţarea unei decizii definitive şi irevocabile, Întreprinderea nu a oferit informaţia solicitată. Petru Macovei, director executiv al API, a menţionat că abia după ce Guvernul de atunci a fost informat despre această situaţie, Poşta Moldovei s-a conformat deciziei de judecată.

Legea cu privire la accesul la informaţie prevede că furnizorul de informaţii este obligat să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public şi asupra problemelor de interes personal, dar şi să garanteze liberul acces la informaţie.

Actul legislativ mai stipulează că printre furnizorii de informaţii sunt şi persoanele juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituţia publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice şi culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informaţii oficiale.

Schema de contrabandă cu anabolizante 

În 2016, o anchetă realizată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice arăta implicarea Poştei Moldovei în contrabanda cu anabolizante. „În Republica Moldova funcționează cel puțin șapte fabrici de producere a anabolizantelor, dintre care patru sunt laboratoare clandestine. Producătorii legali de anabolizante ar avea în spate un fost senator român, un cunoscut businessman moldovean și un fost președinte al Federației de bodybuilding de la Chișinău. Multe dintre aceste anabolizante ajung peste hotare prin contrabandă, în plicuri poștale acceptate și expediate de ÎS Poșta Moldovei”, se arăta în investigaţie. Valoarea lunară a coletelor cu anabolizante transmise prin intermediul Poștei Moldovei ar fi variat între un milion și un milion și jumătate de dolari, iar potrivit mai multor surse, schema ar fi funcționat ani la rândul. Sergiu Cebotari, fostul şef al Serviciului control financiar şi audit intern al ÎS Poșta Moldovei, care anterior a dezvăluit schema prin care Poșta Moldovei ar fi facilitat contrabanda cu anabolizante, a fost învinuit pe două capete de acuzare, escrocherie şi organizarea muncii forţate. Reținerea lui Cebotari a coincis cu ziua în care acesta urma să meargă în Legislativ pentru a fi audiat de comisia specială de anchetă, creată de Parlament pentru a investiga activitatea ÎS Poșta Moldovei. Ex-deputatul Grigore Cobzac afirma că Cebotari urma să fie un martor-cheie al anchetei. Acesta trebuia să ofere detalii despre circulația anabolizantelor prin colete trimise prin intermediul ÎS Poșta Moldovei.

Această investigație a fost realizată în cadrul proiectului „Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Această investigație a fost finanțată de UE și co-finanțată de UK aid cu suportul Guvernului Marii Britanii. Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția UE și a Guvernului Britanic.​

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii