Achiziţii publice

Milioane îngropate în școli care se închid

Бывшая школа села Коада Язулуй района Сынджерей
Autor: Natalia Porubin
28/03/2016 17289

Școli modernizate și reparate capital pentru ca peste doi-trei ani să fie închise. Se întâmplă în multe raioane din țară unde autoritățile au neglijat tendințele demografice și au făcut investiții de milioane în școli fără viitor.  

Școala din Coada Iazului, Sângerei, a fost închisă acum doi ani. În această localitate, aproape rămasă fără locuitori, clădirea fostei școli este singura care iese în evidență printre casele sărăcăcioase. Edificiul impunător, cu ţiglă, termopane şi uşi noi, pare acum un monument al banilor aruncați în vânt.

În anul 2008, prin intermediul Fondului de Investiții Sociale din Moldova  în această clădire au fost investiți peste 772.000 de lei. Conform documentelor oficiale, jumătate din acești bani (circa 316.000) au fost alocați pentru acoperiș, în timp ce restul sumei a fost utilizată pentru lucrări de tâmplărie. Autoritățile nu și-au pus niciun semn de întrebare vizavi de necesitatea acestei investiții chiar dacă la acel moment școala deja avea deficit de elevi, iar tendințele demografice nu lăsau loc de perspective optimiste. Prima reorganizare a gimnaziului a avut loc la numai trei ani după terminarea lucrărilor, elevii din clasele V-IX fiind transferați în școlile din orașul Sângerei. Peste alți doi ani școala s-a închis definitiv, moment în care pe liste figurau doar șase elevi. Dintre aceștia doi erau din sat, iar ceilalți veneau la școală pe jos din satul vecin Lipovanca, localitate aflată la patru kilometri distanță. În statele de personal erau indicați 3 angajați, niciunul dintre aceștia  nu avea grad didactic. Pentru un elev de la Coada Iazului statul aloca anual 25.000 de lei, adică de trei ori mai mult decât în alte școli în care sunt câte 20-25 de copii în clasă.

Din cauza numărului mic de elevi școala se confrunta cu un deficit bugetar cronic, motiv din care direcția de învățământ din raion a insistat de nenumărate ori ca aceasta să fie închisă, ne spune Mihai Curciuc, șef adjunct la Direcția raională Educație, Tineret și Sport din Sângerei. Potrivit lui Curciuc, decizia nu era aprobată din cauza unui grup de consilieri raionali, unul dintre argumentele acestora fiind suma investițiilor care s-au făcut în această instituție. După ce școala a fost închisă, iar copiii au transferați la alte instituții, în clădire a rămas să activeze grupa pregătitoare a grădiniței din sat, unde sunt înscriși doar 11 copii.

Investiții nejustificate s-au făcut și în fostul gimnaziu din satul Slobozia-Măgură. În anul 2008 prin intermediul FISM în această instituție au fost alocați peste 653.000 de lei. Din acești bani a fost reparat acoperișul, rețelele electrice, sistema de încălzire, s-au făcut lucrări de tâmplărie, amenajări pe exterior. Totodată, a fost construit un bloc sanitar pentru copii. La numai câțiva ani după terminarea lucrărilor gimnaziul a fost închis. Motivul – numărul extrem de mic de elevi. Potrivit autorităților, acum în clădire activează școala primară,  care utilizează doar două-trei încăperi. Celelalte spații, pentru reparația cărora s-au investit sute de mii de lei, au fost conservate.  

Două milioane de lei pentru o școală cu 60 de elevi

Gimnaziul din Bilicenii Noi, Sângerei. Foto: CIJM

Un alt proiect fără viitor în care s-au investit bani grei este școala din  satul Bilicenii Noi, Sângerei. În această instituție a fost construită o centrală termică pe bază de biomasă. Banii s-au alocat prin intermediul proiectului  Energie şi Biomasă, iar costul total al proiectului se ridică la 75.200 de dolari la care se adaugă peste 190.000 de lei – în calitate de contribuție a comunității. 

Conform datelor oficiale în gimnaziul învățau la începutul anului curent de studii nu mai mult de 60 de elevi, iar autoritățile raionale au pus de mai multe ori problema reorganizării școlii și transferării elevilor și profesorilor  în școala din satul vecin - Mândrești, aflat în aceeași comună.

Mihai Curciuc afirmă că direcția raională de învățământ s-a opus mereu proiectelor de investiții în școlile mici, dar că administrațiile locale nu au prea ținut cont de recomandări. ”Noi am pledat de fiecare dată pentru ca investițiile să se facă în școli care au un contingent de cel puțin 300 de elevi și care vor putea funcționa și în următorii 10 ani. Numai așa investiții pot fi considerate eficiente”, susține funcționarul.

Investiții fără rost s-au făcut și la Soroca

În raionul Soroca una din trei instituții de învățământ are statut de școală mică, pe listele acestora figurând mai puțin de 100 de elevi. Chiar dacă unele școli erau situate la distanța de numai doi-trei kilometri una de alta, reorganizarea acestora a fost tărăgănată mai mulți ani în șir. Drept urmare, investițiile s-au făcut neținându-se cont de faptul că  unele instituții s-ar putea închide. 

La Soloneț, Soroca, o școală modernizată ca la carte cu suportul Fondului de Investiții Sociale s-a inchis în anul 2012, deși cu numai câțiva ani înainte pentru reparația ei s-au investit sute de mii de lei. În momentul când aceasta și-a încetat activitatea aici învățau mai puțin de 40 de elevi. Acum în câteva încăperi ale fostei școli activează grădinița din sat, celalalte spații fiind conservate.

Modernizări extrem de costisitoare s-au făcut și gimnaziul din satul Iorjnița, care s-a închis de la 1 septembrie 2015. Prin intermediul proiectului Energie și Biomasă aici au fost investiți 119.950 de dolari americani (adică peste două milioane de lei la cursul curent) sumă la care se adaugă  227.953 de lei în calitate de contribuție a comunității. 

Cazanul instalat urma să încălzească 1.672 metri patrați în școală.  În momentul în care instituția a fost închisă aici studiau doar 45 de copii, care studiază acum în instituțiile din satele vecine – Rublenița și Holoșnița.  

Responsabilii de la direcția raională Educație, Tineret și Sport afirmă că în raion există alte instituții unde cazangeria era mult mai necesară, doar că la  adoptarea deciziei nu s-a ținut cont de aceste argumente. Ghenadie Donos, șeful direcției, susține că centrala trebuia instalată la gimnaziul din Cosăuți, comună din care face parte și satul Iorjnița. Centrala termică a fost trecută la balanța primăriei, iar autoritățile caută posibilități să demonteze utilajele și să le instaleze în instituția din satul vecin.

”Am spus din start că investiția nu este eficientă, dar proiectul a fost totuși implementat. Era într-o perioadă când nimeni nu credea că școlile mici vor fi închise sau reorganizate”, explică Ghenadie  Donos.

 

Infografic CIJM

Jumătate de milion pentru o școală mică

În satul Tarasova, o localitate nu prea mare de pe malul Nistrului, cea mai frumoasă clădire este cea a gimnaziului. În 2012 Guvernul a alocat, prin intermediul FISM, o jumătate de milion de lei pentru reparaţia faţadei, schimbarea acoperișului și a geamurilor instituţiei. Pe cât de elegant este exteriorul clădirii, pe atât de sumbru este interiorul. Când au schimbat acoperişul şcolii, muncitorii  au lăsat clădirea descoperită, iar o ploaie torențială a răzmuiat pereții și tavanul.

La patru ani de la finalizarea proiectului, în această instituție învață doar 52 de elevi, câte cinci-șase în clasă. Acum gimnaziul împarte aceeași clădire cu grădinița de copii. În cadrul ședinței din luna februarie, curent a consiliului raional Rezina, gimnaziu Tarasova, alături de alte șapte școli din raion cu un număr mic de copii, a fost propus spre reorganizare. Cele șapte gimnazii urmau să fie transformate în școli primare de la 1 septembrie 2016. Ca și în alte cazuri, propunerea nu a fost susținută de consilierii raionali. Potrivit autorităților raionale, din cauza numărului mic de copii școlile din Rezina au un deficit financiar de 5,56 milioane de lei. Din cauza tărăgănării reformei structurale, în ultimii ani în raion au fost cheltuiți în van circa 13 milioane de lei, bani suficienți pentru a finanța  timp ce un an cel puțin zece școli care au un contingent de 100 de elevi.

Cazuri similare există în toată republica

Singura sistemă de încălzire pe bază de biomasă instalată în raionul Basarabeasca este cea din gimnaziul Iordanovca, instituție care are, oficial, statutul de școală mică. În septembrie 2012 în această instituție s-au investit prin intermediul proiectului Energie și Biomasă 120.000 de dolari americani  și peste 111.000 de lei în calitate de contribuție a comunității. Un an mai târziu Direcția raională educație, tineret și sport din Basarabeasca propunea reorganizarea acestei instituții și transportarea elevilor la Liceul Teoretic ”C.Stere” din satul vecin Abaclia (patru kilometri) sau la Liceul Teoretic "M.Basarab" din orașul Basarabeasca (opt kilometri). În ambele cazuri copii urmau să fie transportați cu autobuzul școlar.

Ce spune FISM-ul?

Solicitat de reporterul Centrului de Investigații Jurnalistice Mircea Eșanu, directorul executiv al Fondului de Investiții Sociale în Moldova, ne-a dat asigurări că fondul dispune de mai multe mecanisme prin care urmărește continuitatea proiectelor în care investește. FISM  are un consiliu național de administrație din care face parte și Ministerul Educației. Potrivit lui Eșanu, în prezent fondul investește doar în școlile care au un număr suficient de elevi, în special în școlile de circumscripție în care învață copii din mai multe localități. "Acest lucru se întâmplă din anul 2014. Avem un proiect cu Banca Mondială care ține de reabilitarea a circa 20 de școli de circumscripții și adaptarea acestora la necesităților copiilor cu dizabilități. Ca să nu fie învinuit fondul de o selecție discriționară a acestor școli, a fost creat, conform procedurilor și termenilor de referință a grantului, un bord al proiectului. Președinte al acestui bord este viceministrul Educației. Ei selectează școlile, dau aprobările pentru finanțări etc. Acești oameni știu exact cum decurge reforma structurală în educație, ce instituții urmează să fie optimizate și tot ei asigură să nu apară școli întâmplătoare în lista de beneficiari", a menționat Eșanu.

Mircea Eșanu, director executiv FISM. Foto: CIJM

Directorul FISM a mai menționat că potrivit  tuturor acordurilor de grant pe care le are fondul  satul și comunitatea trebuie să păstreze timp de 15 ani caracterul educațional al instituției renovate. ”Atâta timp cât ei fac o grădiniță în clădirea renovată este bine. Noi avem astfel de cazuri și încurajăm această practică. Decât să stea într-o casă improvizată sau să construiască alta, e mai simplu să reamenajăm o școală în grădiniță. În aceste clădiri mai pot fi amenajate centre de zi pentru copii, cercuri de creație sau muzicale, aceasta  însemnând că este menținută menirea educațională a instituției”, spune Eșanu.

Potrivit directorul FISM, de-a lungul anilor fondul a finanțat sute de proiecte în școli – unele fiind reparate capital, în timp ce în altele au fost instalate sau renovate rețele de încălzire și blocuri sanitare.

Proiectul Energie și Biomasă: "Am consultat lista de instituții cu Ministerul Educației și direcțiile de învățământ"

Și reprezentanții Proiectului Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, ne-au spus că au consultat lista instituțiilor beneficiare cu Ministerul Educației și direcțiile raionale de învățământ.Într-un răspuns oficial adresat CIJM, Tatiana Crăciun, specialist mobilizare comunitară în cadrul proiectului ne-a spus că la solicitarea Comitetului de Selectare a Proiectelor, reprezentantul Ministerului Educaţiei a expediat cu regularitate listele instituţiilor de învăţământ preuniversitar supuse optimizării. ”De asemenea, Ministerului Educaţiei i-au fost prezentate listele instituţiilor de învăţământ aprobate pentru instalarea centralelor termice pe biomasă. Trebuie să menţionăm că membrii comitetului de selectare au refuzat un număr de proiecte de investiţii depuse de către şcolile ce s-au regăsit la acea etapă în lista Ministerului Educaţiei. Cât priveşte decizia ulterioară a Ministerului Educaţiei de a include în lista de optimizare instituţii ce au beneficiat de investiţii din fonduri europene, aceasta era oportună în perioada de planificare a investiţiilor şi nu post-factum”, se arată în răspuns. 

Tatiana Crăciun a mai menționat că  în etapa a doua a proiectului (2015-2017), reprezentantul Ministerului Educaţiei a fost inclus ca şi membru cu drept de vot al Comitetului de Selectare al proiectelor pentru investiţii, precum şi în Consiliul Proiectului Energie şi Biomasă. Potrivit sursei citate, comitetul de Selectare al Proiectului Energie şi Biomasă este format din reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerului Educației, Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, Fondului pentru Eficiență Energetică, Delegaţiei UE în Moldova, PNUD Moldova, Proiectului Energie şi Biomasă.

Ministra  Educației: ”Pe viitor vom investi doar în școlile de circumscripție”

Solicitată de reporterul Centrului de Investigații Jurnalistice, ministra Educației, Corina Fusu, ne-a dat asigurări că în prezent în școlile mici nu se mai fac investiții. "Vom investi doar în școlile de circumscripție, dacă aveți în vedere infrastructura. Va fi obligatorie respectarea unor standarde minime, opt la număr, care țin de sistemul de apă și canalizare, apă caldă, puncte sanitare civilizate, cabinete de fizică, chimie, biologie. Sunt proiectate deja 19 școli de circumscripție  care urmează a fi reconstruite în baza unui acord  încheiat cu Banca Mondială, în bază de credit", a spus ministra.  

Expert: "Guvernanților le lipsește o viziune strategică pentru dezvoltarea fiecărui sector:"

Potrivit Olesei Stamate, președinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă  (AGER) planificarea strategică este o deficiență sistemică și perpetuă în Republica Moldova. "Ultimii ani au fost marcați de schimbări frecvente de guverne, care, fiind structuri politice, nu întotdeauna au asigurat continuitatea reformelor inițiate de predecesori. Chiar și făcând abstracție de aceste circumstanțe, guvernanților le lipsește o viziune strategică clară pentru dezvoltarea fiecărui sector pe termen scurt, dar mai ales mediu și lung", spune Olesea Stamate. Experta consideră  că o astfel de  viziune ar ajuta considerabil la dezvoltarea sectoarelor și cu puținele resurse financiare disponibile.  "În mod cert, în acest mod va fi evitată irosirea unor sume considerabile. Vina pentru aceste pierderi aparține autorităților care, de cele mai multe ori,  nu iau în calcul interesul cetățenilor, ci doar cel personal", menționează Olesea Stamate.

În întreaga țară există peste 260 de școli mici

În anul precedent de studii 24 de instituţii de învăţământ general şi-au sistat activitatea. Este vorba despre 6 şcoli primare, 11 gimnazii, două licee şi cinci şcoli pentru copii cu dizabilități. Conform datelor Biroului  Naţional de Statistică, din numărul total de şcoli care au fost închise, cinci sunt în oraşe, iar restul 19, în sate. Totodată, 19 instituţii au fost reorganizate din gimnazii în şcoli primare, iar 30 de licee au devenit gimnazii.

În prezent în republică există peste 260 de școli mici. Nimeni nu știe în câte dintre acestea s-au făcut anterior investiții  costisitoare.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii