Achiziţii publice

Licitații subterane (II)

În urma săpăturilor efectuate de firma Litarcom, mai multe drumuri din Costești au rămas deteriorate. Foto: Victor Moșneag
Autor: Victor Moșneag, Anatolie Eșanu
18/02/2016 9307

Într-un sistem bântuit de corupţie şi „otkaturi”, în ultimii doi ani, doar un singur primar a fost reţinut în flagrant, ulterior fiind condamnat la închisoare cu suspendare, pe motiv că ar fi fraudat o licitaţie publică. Asta în pofida faptului că unele licitaţii par mai mult decât dubioase, iar mărturiile unor oameni de afaceri şi ale unor primari dezvăluie o lume în care jocurile de culise şi mita dictează reguli cărora nimeni nu se încumetă să se opună, pentru a nu fi exclus din afacere.

Prima parte a investigației poate fi citită aici.

Firma Litarcom SRL, cu care se luptă primarul de Pelivan, poate fi numită, fără dubii, una dintre campioanele licitaţiilor din ultimii patru ani, câştigând peste 70 de licitaţii publice, în valoare de aproximativ 270 de milioane de lei, deşi, susţin mai multe voci din domeniu, acest SRL nu are nici tehnica necesară, nici personal specializat. Multe dintre licitaţiile câştigate de Litarcom sunt (au fost) pentru resurse din proiecte susţinute financiar de Fondul Ecologic Naţional (FEN) al Ministerului Mediului.

„Dacă nu câştigă firma asta, proiectul nu va fi aprobat”

În urma săpăturilor efectuate de firma Litarcom, mai multe drumuri din localitate
au rămas deteriorate. Foto: Anatolie Eșanu

Fondatorul firmei Litarcom SRL este Liviu Jitari, de 34 de ani. SRL-ul a fost fondat de acesta în august 2002, împreună cu alt tânăr, Grigore Marandici. Atunci, Jitari, care din mai 2015 este singurul fondator, după ce a cumpărat cota-parte a lui Marandici, avea doar 22 de ani. Cel mai mare contract al acestei firme, de 34,9 milioane de lei, a fost câştigat cu Primăria satului Costeşti, Ialoveni, în octombrie 2013, pentru „lucrări de asigurare cu sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate”. Peste un an, între Primărie şi firmă s-a semnat un acord adiţional de majorare, prin care preţul lucrărilor creşte cu două milioane, suma totală a proiectului ajungând la 37 de milioane de lei. Primăria Costeşti, în persoana fostului primar, Vasile Bortă, a semnat acest act adiţional deşi, ca şi în cazul licitaţiei de la Pelivan, nu era clar dacă va mai fi sau nu nevoie de bani suplimentari pentru lucrări, din moment ce acestea abia începuseră.

Astăzi, la Costeşti, ca şi la Pelivan, lucrările sunt stopate, deşi urmau a fi finalizate, conform contractului, în vara acestui an. Un fost angajat al Primăriei Costeşti ne-a spus că autorităţile locale au câştigat acest proiect doar după ce conducerea de atunci a Ministerului Mediului, în persoana lui Gheorghe Şalaru, s-a asigurat că licitaţia va fi câştigată de Litarcom SRL, spunându-i primarului de atunci, Vasile Bortă, că „ei pot fi cei mai buni scriitori de proiecte, dar dacă nu câştigă firma asta (Litarcom, n.r.), proiectul nu va fi aprobat”. Precizăm că, despre o asemenea schemă, la aprobarea proiectelor din FEN, ne-a relatat şi primarul care a acceptat să ne vorbească despre trucarea unei licitaţii şi despre care am scris în prima parte a acestui articol.

Milioane pentru lucrări inexistente

Reprezentanții primăriei Costești și ai Consiliului Raional Ialoveni verificând
mersul lucrărilor de construcție a stației de epurare din localitate.

Natalia Petrea, actuala primară de Costeşti, aleasă în funcţie în iunie 2015, spune că actele privind organizarea licitaţiei din 2013 au fost ridicate de organele de drept. „Conform contractului, lucrările ar trebui să continue în 2016, dar ce planuri au, eu nu cunosc”. Aceasta susţine că a auzit despre faptul că fostului primar, Vasile Bortă, care a reprezentat Partidul Liberal în 2011-2014, partid ce deţinea şefia Ministerului Mediului, i s-a indicat ce firmă anume să câştige licitaţia în 2013. „Am auzit despre asta. E adevărat, rădăcina acestei licitaţii e putredă. Acum se ocupă organele de drept. Am fost audiată. Am spus tot ce ştiu”, ne-a zis primara. Cât despre tehnica şi personalul Litarcom SRL, Petrea confirmă informaţiile de care dispunem. „Slab de tot cu tehnica. Sunt vreo doi oameni. Lucrau cu oameni şi tehnică de pe loc”, conchide ea.

Actele obţinute de ZdG în „cazul Costeşti” arată că factori de decizie, inclusiv din cadrul Ministerului Mediului din 2013-2014, au aprobat transferul a 6,7 milioane de lei, care au ajuns în conturile firmei Litarcom, fără a fi probată executarea lucrărilor de către acest SRL. Un audit intern al Ministerului dezvăluie că materialele au fost remise organelor de drept. Vasile Bortă, fostul primar, care în 2015 candidase pe listele PD la locale, a negat faptul că i s-a indicat, de către fosta conducere a Ministerului Mediului, firma care trebuia să câştige licitaţia din 2013, precizând că „nu se spune aşa ceva”. Ulterior, Bortă a închis telefonul, fără a ne răspunde la celelalte întrebări.

Valeriu Munteanu, actualul ministru al Mediului, confirmă însă schemele puse la punct prin intermediul FEN. Săptămâna trecută, în cadrul unei şedinţe publice, Munteanu declara, cu referire la un agent economic, că a venit în cabinetul său, dându-i de înţeles că ei sunt „şefi” pe proiectele din FEN. Deşi oficialul nu a dat niciun nume, cel mai probabil, acesta s-a referit anume la Litarcom SRL. „Din primele zile la Ministerul Mediului am observat grave abateri de la cadrul legal în domeniul finanţării proiectelor FEN. Evident, am dispus efectuarea auditului de conformitate, în mod prioritar pentru proiectele de anvergură, în privinţa cărora existau suspiciuni sau probe evidente de deturnare a fondurilor publice. Au fost descoperite mai multe nereguli de gestionare, majoritatea informaţiilor au fost expediate spre examinare organelor de drept, pentru a sancţiona persoanele vinovate şi a returna sumele sustrase. Cazul la care vă referiţi (Costeşti - n.r.), descoperit încă în prima lună de mandat, este unul antologic, deoarece ne arată starea catastrofală a lucrurilor care se atestau anterior la Ministerul Mediului”, ne-a declarat Valeriu Munteanu.

Relaţiile firmei campioane la licitaţii

Liviu Jitari, fondatorul şi administratorul Litarcom SRL, care împreună cu soţia sa deţin cel puţin două apartamente la Chişinău, ambele puse în gaj pentru credite de câteva milioane de lei, este fondator al altor două SRL-uri cu experienţă în câşigarea licitaţiilor publice: Avi-Borş, unde partenerul lui Jitari este un oarecare Igor Munteanu, care a participat la unele licitaţii şi în calitate de reprezentant al Litarcom şi Capillati, fondat de Jitari şi Adrian Covaş, tot el, director executiv al SRL Litarcom. Deşi acest SRL are ca principal gen de activitate declarat „comerţul păsărilor de casă”, în ultimii doi ani a câştigat mai multe licitaţii publice, inclusiv una în valoare de 10 milioane de lei, organizată de Consiliul Raional Orhei pentru reparaţia drumului din satul Ghetlova, licitaţie la care a participat un singur SRL, cel câştigător. De altfel, Capillati SRL, fondată de Jitari şi Covaş, are adresa într-un apartament din strada Mitropolit Gurie Grosu, înregistrat pe numele soţilor Nina şi Nicolae Covaş. Ultimul este preşedintele Asociaţiei Avicultorilor din Moldova, fost candidat pe listele AMN la alegerile parlamentare din 2009. Ulterior, a aderat la PLDM. În 2013, Covaş a fost reţinut de ofiţerii CNA cu mită, invocându-se că ar fi cerut 90.000 de lei de la un bărbat pentru a-l ajuta să obţină un teren ce aparţinea unei întreprinderi. În scurt timp a fost însă eliberat.

Mai mulţi primari, atunci când au vorbit despre Litarcom SRL, au făcut legătura dintre acest agent economic şi fostul ministru al Mediului, Gheorghe Şalaru. Anume în perioada în care acesta era ministru, firma a obţinut cele mai mari contracte. Solicitat de ZdG, Şalaru ne-a spus că nu are şi nici nu a avut vreo legătură cu acest SRL. El şi-a amintit că a discutat înainte de licitaţia din Costeşti cu primarul de acolo, dar susţine că nu i-a spus acestuia niciodată care firmă ar trebui să câştige licitaţia. „Era un conflict între două firme, care considerau că au câştigat. Cum puteam să intervin, ştiind că este un conflict?”, ne întreabă fostul ministru. El susţine că nu a influenţat vreodată un primar şi că nu el decidea cui să fie alocaţi banii FEN, ci o comisie care avea reprezentanţi inclusiv din Ministerul Finanţelor, instituţie care, nemijlocit, elibera banii. „Dacă vreţi să căutaţi şi să găsiţi ceva, vedeţi cine sunt cei din Comisia de Licitaţie şi din cea de la AAP, care aprobau corectitudinea licitaţiilor, deşi multe erau contestate. Vă spun o părere subiectivă. Şi mie mi se părea că Litarcom câştiga cam multe licitaţii, dar nu puteam face nimic, deşi, pe undeva, îmi dădeam seama că vor fi probleme, pentru că ei îşi luau prea multe angajamente şi nu aveau capacităţi să le ducă la capăt”, explică Gheorghe Şalaru.

„Nu înţeleg pentru ce vă trebuiesc vouă chestiile astea”

Dintre reprezentanţii Litarcom, am reuşit să discutăm doar cu Adrian Covaş, directorul executiv, tot el, fondator, alături de Liviu Jitari, la SRL Capillati. La şirul de întrebări pe care l-am avut, acesta nu a oferit răspunsuri, cerându-ne să i le remitem în scris. Am insistat să aflăm de la Covaş ce probleme are firma în legătură cu lucrările din Pelivan şi Costeşti: „Da de unde aţi luat informaţia asta? Nu-i corect. Dacă vreţi informaţii corecte, daţi-ne o scrisoare şi noi vă răspundem cum a fost şi cum va fi”. I-am trimis acestuia întrebările şi am aşteptat un răspuns, care însă nu a mai venit. L-am întrebat şi despre tatăl său, Nicolae Covaş, cu legături în lumea politică. „Care-i întrebarea? (zâmbeşte). Eu nu înţeleg pentru ce vă trebuiesc vouă chestiile astea. Ele oleacă nu-s corecte. Vreţi să faceţi o informaţie despre ceea ce se face bine în ţară, pentru ca populaţia să aibă surse curate de existenţă, apă şi canalizare, respectiv, daţi întrebări şi vi se va răspunde”, ne-a recomandat Adrian Covaş. Deşi i-am telefonat repetat, un răspuns din partea firmei încă nu am primit.

Precizăm că, în mesajul remis pe adresa Litarcom SRL, am întrebat despre licitaţiile de peste 270 de milioane de lei, câştigate în ultimii patru ani, despre problemele din mai multe sate unde firma a câştigat aceste licitaţii, despre relaţiile cu lumea politică şi diverşi funcţionari pe care şefii SRL-ului le au. Totodată, am solicitat să ni se comunice adresa fizică a firmei, acolo unde este depozitată tehnica şi unde activează angajaţii. Răspunsul se lasă aşteptat.

Vedeți aici date din istoricul firmei Litarcom SRL

Victorioşii de pe locul opt

Legea privind achiziţiile publice spune că, în procesul stabilirii câştigătorului licitaţiei, va fi considerată câştigătoare oferta „cea mai avantajoasă economic”. În cazul contractelor de achiziţii publice de lucrări, criteriile stabilirii celei mai avantajoase oferte sunt calitatea, costul unei unităţi a produsului ofertantului la finele lucrărilor, preţul total şi experienţa ofertantului. Legea mai stabileşte că ponderea preţului în totalul evaluării ofertelor nu trebuie să fie mai mică de 80%. Altfel spus, principalul criteriu de selecţie ar trebui să fie cel mai mic preţ, cu condiţia că valoarea respectivei oferte nu reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a lucrărilor, calculată de către autoritatea contractantă.

Primăria comunei Pleșeni, raionul Cantemir. Foto: Victor Moșneag

În timpul documentării acestui articol, am descoperit mai multe licitaţii publice în urma cărora au ieşit învingătoare oferte care, după preţul propus, nu erau cele mai avantajoase. Analiza acestora, dar şi reacţia persoanelor implicate, provoacă mai multe bănuieli. Un astfel de exemplu este licitaţia pentru lucrările de construcţie a apeductului în comuna Pleşeni, Cantemir. Aici, câştigătoare a devenit Foremcons SRL, firmă clasată abia pe locul opt după preţul propus (9,6 milioane de lei), cu 2,6 milioane de lei mai mult decât oferta cu cel mai mic preţ (şapte milioane). Lăcătuş SRL şi Valdcongrup SRL, participante la licitaţie, au contestat rezultatele acesteia, însă pretenţiile lor au fost respinse, contractul fiind înregistrat la AAP pe 25 noiembrie 2015. Primarul de Pleşeni, Alexandru Ovcinicov, dar şi Dumitru Axentii, şeful de la firma câştigătoare, ne-au spus că licitaţia a fost una corectă.

Vedeți aici cine sunt fondatorii Foremcons SRL, dar și date din istoricul acestei firme

Vedeți aici de ce au fost descalificate celelalte firme participante la licitația de la Pleșeni

Explicațiile primarului și ale firmei câștigătoare

Între­bat cum se face că a fost aleasă com­pa­nia cla­sată pe locul opt după pre­țul pro­pus, pri­ma­rul de Ple­șeni, Ale­xan­dru Ovci­ni­cov, ales pe lis­tele PD, după ce ante­rior a repre­zen­tat PCRM, ne-a spus că toate fir­mele par­ti­ci­pante au avut licență pen­tru monta­rea ape­duc­tu­lui, doar patru aveau însă și licență pen­tru monta­rea tur­nu­lui de apă. „Mă gân­deam că, după preț, va câștiga Poli­mer Gaz Com­plet, dar ei nu au pre­zen­tat licență pen­tru un alt tip de lucrări. Alte firme care ne gân­deam noi că ar câștiga, au făcut gre­șeli în devi­zul pre­zen­tat. Legea spune că ora de lucru în con­struc­ții costă circa 40 de lei, dar ei au pus 23 de lei, ca să iasă pre­țul mai mic. Două firme aveau cos­turi mult mai mici decât limita de 15% admisă de lege. Chiar dacă actele erau în regulă, nu i-am putut con­tracta, pen­tru că, ulte­rior, ar fi putut cere un con­tract adi­țio­nal, majorând pre­țul. Noi, cu așa ceva, la Achi­zi­ți­ile Publice, nu tre­ceam. Ne-au veri­fi­cat și de la Anti­co­rup­ție, pen­tru că o firmă s-a plâns la CNA. Am ales oferta cea mai avan­ta­joasă, nu cu cel mai mic preț”, sus­ține pri­ma­rul, negând fap­tul că lici­ta­ția ar fi fost tru­cată.

De cea­laltă parte, repre­zen­tan­ții a două firme par­ti­ci­pante la lici­ta­ție spun că pre­țul mai mic se explică prin fap­tul că ei sunt impor­ta­tori direcți ai unor mate­ri­ale (țevi, pompe). Din acest motiv își per­mit să efec­tu­eze lucră­rile la un preț mai mic în raport cu fir­mele care cum­pără aceste mate­ri­ale din Republica Mol­dova. Unul din­tre agen­ții eco­no­mici, des­ca­li­fi­cați pen­tru lipsa licen­ței de montare a tur­nu­ri­lor de apă, spune că firma sa ar fi avut, în schimb, licență pen­tru con­struc­ții meta­lice ceea ce le-ar per­mite să edi­fice și tur­nuri de apă. Dumi­tru Axen­tii, direc­to­rul și fon­da­to­rul Forem­cons, spune că firma sa a fost desem­nată câști­gă­toare dato­rită expe­rien­ței și lucră­ri­lor efec­tu­ate ante­rior, dar și a gre­șe­li­lor admise de alți par­ti­ci­panți, exclu­zând orice influ­ență din exte­rior. „În orice con­curs se iau în cal­cul expe­riența, pre­țul... Unii nu pun toate mate­ri­a­lele în ofertă, nu pun numă­rul nece­sar de fân­tâni, taie mano­pera. Clar că, atunci, cel mai ieftin cade”, explică Axen­tii.

Primarul care a fugit de răspunsuri

O altă licitaţie deloc avantajoasă pentru stat sub aspect financiar, a avut loc, în decembrie 2015, la Mincenii de Jos, Rezina. Câştigătoare a devenit Avi-Borş SRL, despre care scriam că are aceiaşi proprietari pe care îi are Litarcom SRL, de asemenea participantă la această licitaţie, propunând o ofertă cu 90.000 de lei mai mare decât cea câştigătoare. Oferta Avi-Borş pentru construcţia sistemului de alimentare a satului cu apă a fost de 3,9 milioane de lei, clasându-se, după criteriul preţului, pe locul şapte. O ofertă cu 1,7 milioane mai mică a fost cea a Expocostas SRL (2,2 mil. lei), urmată de Lăcătuş SRL (2,8 mil. lei) şi Talimax Grup SRL (3,3 mil. lei). Rezultatele licitaţiei au fost contestate de trei participanţi: Expocostas, Lăcătuş şi Valdcongrup. Atât contractul, cât şi contestaţiile sunt acum în proces de examinare la AAP.

Ion Stog, primar la Mincenii de Jos, ne-a spus că Avi-Borş a fost aleasă pentru că ceilalţi participanţi nu ar fi prezentat „acte corespunzătoare”. Întrebat dacă s-a interesat de experienţa acestei companii şi de lucrările efectuate anterior, primarul a spus că este la volan şi că ne va telefona în câteva minute. Aşa cum apelul său a întârziat, l-am sunat repetat, dar Stog nu a mai răspuns. Am reuşit să vorbim cu el abia peste câteva zile, când, din nou, ne-a spus că este ocupat şi ne-a îndemnat să revenim în zece minute, dar nu a mai răspuns. Nici Liviu Jitari, de la firma câştigătoare, nu ne-a răspuns pe parcursul mai multor zile pentru a ne explica cum s-a impus la licitaţie firma fondată de el şi dacă ar fi avut vreo înţelegere cu primarul înaintea desfăşurării licitaţiei.

Licitaţia de la Selişte şi preţul (ne)cunoscut de participanţi

Primăria comunei Seliște, raionul Orhei. Foto: Victor Moșneag

Pentru a înţelege cum are loc o licitaţie într-un sat din R. Moldova, am participat la un tender organizat de Primăria Selişte, Orhei, pentru sistemul de apeduct şi canalizare din localitate, care a avut loc pe 30 decembrie 2015.  La 10.00, reprezentanţi ai opt SRL-uri s-au înghesuit în biroul primarului Vasile Scripnic, tot el, preşedintele Comisiei de Licitaţie. Chiar la 10.00, reprezentantul firmei Expocostaş SRL a prezentat o ofertă, iar după câteva discuţii dintre primar şi cei prezenţi, aceasta a fost acceptată în concurs. În timpul licitaţiei, primarul, ajutat de o subalternă, a deschis pachetele cu documente, verificând suma propusă de fiecare SRL, dar şi toate documentele depuse. Ne-au atras atenţia discuţiile dintre participanţi despre faptul că unii cunoşteau preţul estimativ al lucrărilor, iar alţii - nu. Unii susţineau că preţul a fost publicat, iar o altă parte, că nu, deşi, conform legii, preţul nu ar trebui să fie cunoscut de participanţi. După licitaţie, am discutat cu reprezentanţii a doi agenţi economici despre firma care are cele mai mari şanse de câştig. Unul s-a referit la Capital FCI SRL, deoarece au fost printre cei care au susţinut preţul estimativ al lucrărilor, pe motiv că el ar fi fost publicat. Noi am mers pe mâna celor de la Expocostaş SRL, bazându-ne pe faptul că au propus cel mai mic preţ, dar şi pentru că au depus documentele de participare la licitaţie în ultimul moment.

Pe 19 ianuarie 2016, toate firmele participante au fost anunţate însă că oferta Capital FCI SRL a fost desemnată câştigătoare. Reprezentantul firmei, solicitat de ZdG, ne-a spus că încă nu a semnat contractul în calitate de câştigător al licitaţiei, acesta nefiind încă aprobat de AAP. Reprezentantul firmei, care a ţinut să nu-i facem public numele, susţine că licitaţia a fost câşigată corect, iar faptul că el cunoştea preţul estimativ al lucrărilor nu înseamnă absolut nimic. Acesta a precizat că preţul poate fi aflat, inclusiv în baza unor calcule pe care cei interesaţi le pot face  analizând informaţiile din anunţul derulării licitaţiei. Precizăm că SRL Capital FCI a fost fondată în 1994 chiar în raionul Orhei, la câţiva kilometri de satul Selişte. Fondatori sunt Igor şi Emilia Galciuc. Adresa fizică a firmei este însă în oraşul Chişinău.

Terenul care, totuşi, a ajuns în posesia fiului primarului

Trucarea unei licitaţii în localităţile rurale începe încă de jos. De multe ori, chiar şi cele mai simple tendere au câştigători previzibili. De regulă, licitaţiile pentru produsele alimentare aduse şcolilor sau grădiniţelor din sat sau pentru terenurile din zonă sunt câştigate de rude ale funcţionarilor din Primărie, cei care, de fapt, organizează licitaţia. În mai 2014, de exemplu, în satul Cotova, raionul Drochia, un tânăr de 23 de ani, Ivan Vortolomei, câştiga o licitaţie, pentru un teren de un hectar, organizată de Primăria condusă de tatăl său, Fiodor Vortolomei, tot el, preşedintele Comisiei de Licitaţie. La  acea licitaţie au participat doar doi pretendenţi, fiul primarului, dar şi un consătean, Ruslan Sugailo. Comisia Naţională de Integritate (CNI), sesizată de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, a investigat cazul şi a ajuns la concluzia că „s-a remarcat un caracter netransparent şi o atitudine formală faţă de procesul licitaţiei publice efectuate de primăria comunei Cotova”.

Contracandidatul fiului primarului nu a emis pretenţii în cadrul licitaţiei, singurul care a plusat fiind Ivan Vortolomei, care a şi obţinut terenul contra sumei de 13.000 de lei. CNI, în cadrul investigaţiei, a constatat „caracterul fictiv al participării la licitaţie a domnului Sugailo Ruslan”. Conflictul de interese admis de primarul localităţii Cotova a fost constatat de CNI, iar la scurt timp, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) i-a aplicat primarului o amendă de 2.000 de lei. În consecinţă, Consiliul local a anulat licitaţia, iar terenul a revenit Primăriei. La scurt timp, aceasta a organizat însă o altă licitaţie, câştigată de Iurie Nastas, din Drochia. Doar că, după doar două luni, terenul ajunge din nou în posesia fiului primarului în urma unui contract de vânzare-cumpărare pe care l-a semnat cu câştigătorul licitaţiei. Acesta spune că avea nevoie doar de acel teren. „Am cumpărat pentru că vreau să construiesc o fermă. Doar acolo pot. Terenul m-a costat 20.000 de lei. Nu mai ţin minte de la cine am cumpărat”, ne-a spus fiul primarului de la Cotova, ales în această vară în fruntea localităţii pentru un nou mandat. L-am întrebat şi pe Iurie Nastas dacă participarea sa la licitaţie nu a fost una formală, din moment ce a cedat terenul fiului primarului. Acesta s-a eschivat de la răspuns, precizând că a aflat despre organizarea ei de la cineva din sat şi că nu a avut ulterior bani pentru a investi. „Trebuia cineva să-mi trimită de la Moscova nişte bani, dar nu asta nu s-a mai întâmplat, aşa că am vândut. Nu ţin minte cui am vândut şi nici cu cât. A fost demult. Mata ţii minte ce ai mâncat aseară?”, ne-a întrebat Nastas.

CNI şi CNA pedepsesc trucarea licitaţiilor cu amenzi

Asemenea istorii sunt frecvente, multe dintre ele constatate inclusiv de organele abilitate, doar că, fără consecinţe, nici pentru primari, nici pentru câştigătorii licitaţiilor. De exemplu, în satul Iargara din Leova, firma familiei fostei primăriţe, Claudia Ivanov, a câştigat, cât timp aceasta a condus instituţia, peste 20 de licitaţii, în sumă de un milion de lei, pentru „achiziţionarea produselor alimentare pentru grădiniţele din sat”. „Ştiam că nu se poate. Pur şi simplu, eram sigură că produsele vor fi de calitate şi nu vor exista neplăceri, otrăviri, producţia va fi la timp, şi aşa mai departe”, a fost explicaţia bizară a primăriţei.

Dintr-un răspuns trimis de CNI aflăm că, în ultimii trei ani, instituţia a constatat 42 de cazuri de conflicte de interese în care s-au aflat primarii sau viceprimarii locali, care şi-au angajat rudele sau le-au ajutat să câştige licitaţii cu instituţia pe care o conduc. Materialele CNI au mers la CNA, care a aplicat însă doar cinci amenzi, două de 2.000 de lei şi alte trei, în valoare de 3.000 de lei. În celelalte cazuri, instituţia a constatat expirarea termenului de prescripţie. Doar două din cele cinci cazuri finalizate cu amendă vizează fraudarea unor licitaţii: cazul primarului de Cotova şi cel al primarului de Cotiujenii Mari, Şoldăneşti, Petru Comendant, care a desemnat câştigătoare a unei licitaţii firma fondată de el şi administrată de soţie. În consecinţă, SRL-ul a obţinut în arendă, la un preţ foarte mic, două spaţii din incinta şcolii. Pentru această încălcare, edilul a fost amendat cu doar 4.000 de lei.

Președinți de raion, victorioși la licitații

Lici­ta­ți­ile „în fami­lie” sunt, de fapt, o regulă, în spe­cial atunci când unul din mem­brii fami­liei este func­țio­nar. În ulti­mii ani, în mai multe rai­oane, fir­mele pre­șe­din­ți­lor de rai­oane au câști­gat zeci de lici­ta­ții publice. De exem­plu, Asi­con SA, soci­e­tate la care fos­tul pre­șe­dinte al raio­nu­lui Călă­rași, Ilie Rău, este acțio­nar, a câști­gat în peri­oada 2011-2015 nu mai puțin de 48 de lici­ta­ții, majo­ri­ta­tea orga­ni­zate chiar de către con­si­liul pe care acesta îl con­du­cea. Alte trei con­tracte au fost câști­gate de Asi­con după ale­ge­rile locale din iunie 2015, în urma cărora Rău a deve­nit con­si­lier raio­nal pe lis­tele PD. Con­tac­tat, Ilie Rău afirmă că totul s-a făcut trans­pa­rent, iar fap­tul că era pre­șe­dinte de raion nu a faci­li­tat în niciun fel acce­sul fir­mei sale la banii publici. „Cum să influ­en­țeze dacă eu nici nu par­ti­ci­pam la comi­si­ile de lici­ta­ții? Firma par­ti­cipa ca și toate orga­ni­za­ți­ile… Cum să nu par­ti­cipe dacă-s de ici de pe loc?”, spune Ilie Rău. Între­bat dacă nu con­si­deră a fi un con­flict de inte­rese fap­tul că din acele comi­sii de lici­ta­ții făceau parte și colegi de-ai săi din Con­si­liu, Rău a decla­rat că nu vede nicio pro­blemă în asta. „Și dacă-s colegi? Sunt colegi de ser­vi­ciu, da. Dar nu-i niciun con­flict de inte­rese acolo. Doamne ferește. Eu nu par­ti­ci­pam, eu con­trac­tele nu le sem­nam…”, afirmă Ilie Rău.

Și firma depu­ta­tu­lui liberal-democrat Gri­gore Cob­zac a bene­fi­ciat de con­tracte cu sta­tul, care s-au sfâr­șit, brusc, după ce acesta a ple­cat din func­ția de pre­șe­dinte al raionului Hân­cești. În 2011-2014, peri­oadă în care Cob­zac a deți­nut func­ția de pre­șe­dinte al CR Hân­cești, Digri­com SRL, fon­dat de actu­a­lul depu­tat împre­ună cu fiul său, Vic­tor, a obți­nut peste 40 de con­tracte cu insti­tu­ți­ile sta­tu­lui. Cele mai multe din­tre aceste con­tracte au fost înche­iate cu pri­mă­rii din Hân­cești sau chiar cu CR Hân­cești, pe care Cob­zac îl con­du­cea. În 2015, de când Gri­gore Cob­zac nu mai deține func­ția de pre­șe­dinte de raion, fiind ales depu­tat, Digri­com nu a mai câști­gat nicio lici­ta­ție publică, deși, spune depu­ta­tul, firma con­dusă de fiul său a par­ti­ci­pat la patru ast­fel de con­cur­suri, inclu­siv în sate con­duse de pri­mari liberal-democrați. Cât des­pre lici­ta­ți­ile câști­gate de Digri­com până acum, depu­ta­tul spune că a fost res­pec­tată legea întoc­mai și că firma sa câștiga lici­ta­ții încă îna­inte ca el să devină pre­șe­dinte de raion.

„Eu aș pre­fera să mi se spună con­cret unde a fost încăl­cată legea pen­tru că vă spun cu cer­ti­tu­dine că și în ace­lași raion Hân­cești au fost o sume­de­nie de lici­ta­ții la care Digri­com a par­ti­ci­pat, dar nu a câști­gat. Dacă dumneavoastră aveți sus­pi­ciuni de corup­ție, pre­ten­ții că sunt con­flicte de inte­rese, influ­ențe a achi­zi­ți­i­lor publice, să dis­cu­tăm des­pre aceasta până la apa­ri­ția arti­co­lu­lui, pen­tru că eu 100% vă aduc probe con­tra­rii. Soli­ci­tați și infor­ma­ția des­pre lici­ta­ți­ile pe care le-a câști­gat Digri­com până a deveni eu pre­șe­dinte de raion. Au fost mult mai multe. Eu toată viața am fost în con­struc­ții”, spune Grigore Cob­zac.

„Eu am avut o abor­dare extrem de res­pon­sa­bilă. Întâlniți-vă, de exem­plu, cu gru­pul de achi­zi­ții publice din con­si­liu, care nici pe departe nu erau adep­ții mei. Erau care comu­niști, care cu PD. Pe cei mai răi opo­nenți ai mei i-am pus în gru­pul de achi­zi­ții publice. Întâlniți-vă și dis­cu­tați cu ei care au fost abor­dă­rile mele acolo”, pre­ci­zează liberal-democratul. Men­țio­năm că, cele două cazuri pre­zen­tate mai sus nu sunt excep­ții pen­tru că, în presă, în ult­mii ani au apă­rut infor­ma­ții des­pre zeci de lici­ta­ții câști­gate de fir­mele pre­șe­din­ți­lor de raion, ale pri­ma­ri­lor, depu­ta­ți­lor sau miniș­tri­lor.

Viorel Moșneaga, directorul Agenției de Achiziții Publice. Foto: CIJM

Directorul AAP: „Adresaţi-vă la CNA”

Întrebat despre corupţia din domeniul pe care-l conduce, Viorel Moşneaga, directorul AAP, ne-a îndemnat să ne adresăm la CNA. „Dacă aveţi aşa informaţii, adresaţi-vă la CNA. Şi eu aş fi curios să ştiu dacă se întâmplă aşa fenomene”, ne-a întrebat acesta, după care a închis telefonul. Am revenit, spunându-i că, totuşi, dorim să discutăm despre fenomen. Viorel Moşneaga s-a arătat deranjat de faptul că, în urmă cu o lună, am descris cum firma familiei sale, fondată de sora sa, a câştigat, doar în ultimii doi ani, licitaţii de 35 de milioane de lei. „Aveţi nişte metode nu prea ortodoxe de a întreba anumite lucruri. Mă întrebaţi despre achiziţii publice, ca mâine să iasă în presă nu mai ştiu ce”, ne-a reproşat funcţionarul. Cât despre corupţia din sistem, Moşneaga a precizat: „Ceea ce dumneavoastră spuneţi e o chestie gravă, de corupţie. În cazul în care există informaţie, sunteţi obligat să informaţi CNA-ul. Dar dacă cineva aiureşte şi spune că dă bani cuiva, nu e un motiv de a pune pe cineva pe jar”. I-am spus şefului de la AAP că nu a fost o singură persoană care ne-a vorbit despre faptul că la Agenţie se cere şi se dă mită: „Dacă ştiţi, de ce mă mai întrebaţi? Mi-aţi dat o întrebare care mă depăşeşte. Mi-aţi dat o întrebare aiurea, mă scuzaţi”, ne-a replicat Moşneaga.

Valentin Lozovanu, expert, IDIS „Viitorul”:

„În cazul în care procedura de achiziţii s-a desfăşurat netransparent, acest fapt diminuează competiţia - ceea ce înseamnă că serviciul prestat va fi la un cost mai mare, frecvent de o calitate îndoielnică, pentru că preocuparea de bază în acest caz nu va fi livrarea serviciului/mărfii celei mai bune. Totodată, autoritatea nu va fi cointersată să ceară finalizarea lucrărilor, existând o mare probabilitate că se va întârzia cu darea obiectului în exploatare. De asemenea, deseori calitatea proastă necesită peste o perioadă de vreme reparaţie sau reînoirea livrării de servicii/bunuri sau chiar înlocuirea lor. De asemenea, netransparenţa în cadrul unei licitaţii va descuraja alţi aplicanţi să depună oferta pe viitor şi va încuraja un comportament de extragere a rentei pentru licitaţii (procentaj din sumă pentru atribuirea contractului aşa numitul „otkat”). Un alt efect al unor înţelegeri în timpul derulării unei licitaţii, pe lângă costuri, ar mai putea fi şi umflarea exagerată a necesităţilor de achiziţii servicii/bunuri ale unei instituţii pentru care ulterior sunt petrecute COP-uri (concursul ofertelor de preţ, n.r.) sau dacă sunt fragmentate în contracte mici, achiziţii de la o singură sursă (sub motivaţia unei necesităţi urgente).”

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii