Achiziţii publice

Gospodar cu pădure pe banii statului

Autor: Natalia Cozma, Alina Nica
15/12/2016 8660

A obținut un grant de la Fondul Ecologic, dar în loc să sădească salcâmi ca să oprească degradarea solului a plantat floarea-soarelui. Este cazul unei gospodării țărănești din satul Hirova, raionul Călărași, care, în 2012, a luat de la stat jumătate de milion de lei. Banii au ajuns în contul proprietarului contrar unei prevederi legale potrivit căreia gospodăriile țărănești nu sunt eligibile pentru finanțarea din Fondul Ecologic. În final, la solicitarea Ministerului Mediului, procuratura a deschis dosar penal pentru fals în declarații și dobândirea prin înșelăciune a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari. Directorul gospodăriei țărănești respinge acuzațiile și crede că ar fi vorba despre „o răfuială politică după ce s-a legat cu un partid”.

Pădure pe terenurile familiei

Constantin Gîrbu, fermier din raionul Călărași

Constantin Gîrbu din satul Hirova, raionul Călărași este fondatorul și proprietarul unei gospodării țărănești care îi poartă numele. Bărbatul se ocupă de agricultură de mai mulți ani, motiv pentru care a arendat câteva hectare de pământ și de la rudele sale. Terenurile, aflate pe un deal cu pământ lutos, nu prea au dat randament, astfel încât în 2012, gospodarul a decis să planteze pe acest lot o pădure de salcâmi.

A înaintat un proiect la Fondul Ecologic Național (FEN)  în care a argumentat că va planta culturi de salcâm pe un teren degradat aflat în preajma râulețului Cula. Pădurea urma să se întindă pe un teren de opt hectare, dintre care trei sunt în proprietatea lui Constantin Gîrbu, iar alte cinci au fost arendate de la rude. Practic, omul solicitase bani de la stat ca să își sădească o pădure pe un teren care aparținea familiei sale.

Ministerul nu a spus „Nu”

În luna februarie 2012, Consiliul FEN a aprobat alocarea sumei de 500 de mii de lei pentru finanțarea acestui proiect. La câteva săptămâni distanță, în luna martie, a fost semnat contractul între Ministerul Mediului și Gospodăria Țărănească „Gîrbu Constantin”, care prevedea ca lucrările să fie executate până la 31 decembrie 2012.  Totodată, potrivit contractului,  plata urma să se facă în trei tranșe. Prima, în valoare de 30%, era un avans, iar următoarele două trebuiau achitate în conformitate cu volumele de lucrări executate. Ultima tranșă, de 10 la sută din valoarea totală, trebuia să ajungă în conturile gospodărei țărănești după ce toate lucrările ar fi fost finalizate. În realitate, sume importante de bani au fost transferate din FEN înainte ca cel puțin un salcâm să fie procurat și plantat. 

Din materialele Fondului Ecologic reiese că gospodăria țărănească s-a apucat de implementarea proiectului încă înainte ca prima tranșă de bani să îi fi ajuns în conturi. Astfel, pe data de 20 iunie 2012, au fost semnate mai multe contracte cu diferite persoane fizice care urmau să execute diferite lucrări: arat, boronit, discuit, iar în final, fertilizat. În același timp, banii de la FEN i-au fost transferați lui Constantin Gîrbu abia peste 5 săptămâni, adică la 26 iulie 2012.

DOC// Lista proiectelor aprobate pentru finanţare din Fondul Ecologic Naţional în anul 2012

Banii s-au cheltuit înainte ca salcâmii să fie plantați

La câteva luni distanță, pe data de 30 noiembrie, gospodăria țărănească a prezentat un raport intermediar la Ministerul Mediului în care indică suma de 450 de mii lei la capitolul cheltuieli efectuate. Într-un document oficial

Gospodăria lui Constantin Gîrbu cu pădurea de salcâmi

semnat de ministrul Mediului, Valeriu Minteanu, se arată că de fapt, la acel moment, suma cheltuielilor efectuate de gospodăria țărănească nu depășea cifra de 150 mii de lei.

Potrivit reprezentanților Ministerul Mediului, ridică semne de întrebare și consecutivitatea lucrărilor efectuate, care  nu corespunde procesului tehnologic de prelucrare și pregătire a solului pentru plantarea materialului săditor. Totodată, lipsesc documentele care ar confirma proveniența îngrășămintelor organice care ar fi fost împrăștiate pe suprafața de opt hectare. Chiar dacă până la expirarea termenului contractului nici un puiet de salcâm nu fusese plantat în solul fertilizat și arat cu zeci de mi de lei, Constantin Gârbu a reușit să obțină extinderea termenului contractului cu încă un an. De menționat că cererea în care se în care se solicita extinderea contractului a fost înaintată la Ministerul Mediului la aproape patru luni distanță de la expirarea termenului-limită pentru finalizarea lucrărilor. Motivând că lurările au fost realizate în volum parțial, pe data de 8 aprilie, Constantin Gîrbu reușește să obțină o prelungire a termenului de implementare a proiectului până la data de 31 decembrie 2013.

Până să fie obținută extinderea termenului de implementare a proiectului, antreprenorul a organizat, la 18 martie 2013, o licitație publică privind achiziționarea îgrășămintelor, valoarea contractului ridicându-se la 160 360 lei. Potrivit datelor Ministerului Mediului, contractul respectiv nu a fost înregistrat la Agenția Achiziții Publice. Chiar dacă beneficiarul nu a prezentat la fond niciun document confirmativ, responsabilii au transferat în contul gospodăriei țărănești suma pe care aceasta ar fi achitat-o pentru îngășăminte.

Floarea-soarelui în loc de salcâmi

Intrarea în s. Hirova, unde se află terenurile lui Constantin Gîrbu și a familiei sale

În timpul unui control efectuat de inspectorii ecologici, în iulie 2013, s-a constatat că pe terenul cu suprafața de opt hectare, destinat plantării unei păduri de salcâmi, se cultiva floarea-soarelui. Reiese că îngășămintele minerale încorporate în sol (peste opt tone), precum și cheltuielile pentru pregătirea terenului au fost de fapt utilizate pentru cultivarea florii-soarelui. Abia după ce a strâns roada de floarea-soarelui, Constanin Gîrbu s-a apucat să organizeze o licitație ca să poată procura material săditor. Contractul de cumpărare a puieților de salcâm a fost semnat abia la 4 noiembrie 2013, cu câteva săptămâni înainte de expirarea termenuui-limită de implementare a proiectului.

Potrivit datelor prezentate de FEN, gospodăria țărănească ar fi cumpărat în total 53 800 de puieți. Antreprenorul, care a fost selectat în bază de licitație publică, urma nu doar să livreze copacii, dar și să se ocupe de plantarea acestora, fiind răsplătit pentru asta cu peste 121 mii de lei. La câteva săptămâni distanță, responsabilii FEN mai fac un transfer pe contul gospodarului de la Hirova, deși acesta, din nou, nu pezentase raportul pentru lucrările efectuate.

Ulterior, reprezentanții Ministerului Mediului au constatat că 350 de mii de lei din toată suma grantului au fost transferați fără ca beneficiarul să fi prezentat la FEN acte justificative care ar confirma cheltuielile efectuate.

Gîrbu respinge acuzațiile

La rândul său, Constantin Gîrbu respinge acuzațiile care i se aduc și afirmă că la mijloc ar fi o răfuială politică: „Cred că toate relele mi se trag de când m-am legat cu un partid. Inițial mă învinuiau că nu am plantat salcâmii, pe

Constantin Gîrbu arată spre terenul cu salcâmi

urmă că i-am plantat în sol fertilizat și că în genere gospodăriile țărănești nu pot beneficia de bani din Fondul Ecologic”.

Bărbatul susține că inspectorii ecologici care au verificat lucrările nu au avut obiecții. „Am un act făcut de dânșii, de cei de la Ministerul Mediului, în care se confirmă că am plantat copacii și se arată la ce distanță i-am pus. Și când colo m-am trezit peste patru ani că chipurile copacii nu sunt”. Fermierul spune că a îngrijit cum a putut el mai bine de pădurea plantată, dar că oricum pe alocuri procentul de prindere nu depășește 20 la sută.

Pe deal sunt câteva cisterne, care ar avea, potrivit bărbatului un volum de 400 de tone și care ar fi utilizate pentru udarea copacilor. Fermierul neagă că ar fi plantat floarea-soarelui în loc de salcâm. „N-am avut niciun fel de floarea-soarelui, îngrășămintele le-am dat pe toate. Unele pe arătură, altele le-am pus în cisternă și am udat plantele. În plus, în fiecare lună turnam la copaci circa 300 de tone de apă. Am vrut să obțin acest proiect pentru că degrabă nu vom mai avea terenuri arabile”. 

Dosar penal pentru fals și înșelăciune

La data de 8 iunie 2016 Ministrul Mediului a înaintat în adresa Judecatoriei Călărași cerere împotriva Gospodăriei țărănești „Gîrbu Constantin" privind încasarea sumei grantului în valoare de 500 de mii de lei. Procuratura Generală a dispus pornirea urmăririi penale pentru fals în declarații și dobândirea prin înșelăciune a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari.

Solicitat să comenteze acest caz, ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, a declarat că va insista ca să fie restituiţi banii publici acordaţi ilegal şi va acţiona în instanţă de fiecare dată când vor fi identificate cazuri similare. Potrivit lui, „nu contează calitatea oficială sau apartenența politică a persoanelor implicate în ilegalităţi, legea trebuie să fie aplicată ferm, pentru fiecare situaţie depistată".

Peste 66 de milioane de lei, alocați în ultimii cinci ani pentru proiecte de înverzire 

Foto: CIJM

Fondul Ecologic Naţional (FEN) a fost creat în 1993 pe lângă Ministerul Mediului pentru a susține inițiativele și proiectele în domeniul protecției mediului ambiant. Resursele Fondului se acumulează din mijloacele transferate de către fondurile ecologice locale, plăţile pentru emisiile de poluanţi de la sursele mobile, plata pentru mărfurile care în procesul utilizării poluează mediul, donaţii, precum şi alte surse. Printre proiectele preferențiale se numără cele care țin de aprovizionare cu apă, canalizare şi epurare, consolidarea malurilor râurilor, dar şi lichidarea consecinţelor inundaţiilor. 

Rapoartele de audit ale FEN, elaborate de Curtea de Conturi în ultimii ani, arată că, deseori, finanțarea proiectelor din contul fondului ecologic se efectuează în lipsa unui studiu justificativ, iar modul de selectare a acestora nu asigură o examinare nepărtinitoare. În unele cazuri auditorii au stabilit și conflicte de interese la aprobarea şi implementarea unor proiecte.

În perioada 2010-2015, din Fondul Ecologic Național au fost alocați peste 66 de milioane de lei pentru înverzirea teritoriului şi extinderea fondului forestier, inclusiv pentru construcţia de parcuri, scuaruri, plantare de arbori pe terenurile supuse eroziunii și împădurire. 

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.  

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii