Achiziţii publice

Gestionarea deșeurilor în municipiul Chișinău: dosare penale și proiecte compromise de interese

Foto: CIJM
Autor: Natalia Porubin, Victoria Dodon
01/03/2017 5635

Mai multe proiecte de salubrizare și gestionare a deșeurilor în municipiul Chișinău, finanțate din Fondul Ecologic Național, au fost compromise din cauza iresponsabilității unor funcționari sau a unor interese ascunse. Chiar dacă au beneficiat de finanțări de milioane, unele localități continuă să depoziteze gunoiul la nimereală, iar utilajele procurate pe bani grei se prăfuiesc la depozite. În altele, gestionarea proastă a fondurilor a ajuns în vizorul oamenilor legii.

Orașul  Sângera, localitate aflată la câțiva kilometri de Chișinău, nu și-a rezolvat problema legată de deșeurile menajere, deși a beneficiat încă acum trei ani de un grant în valoare de 2,7 milioane de lei de la Fondul Ecologic Național (FEN). Cu acești bani, autoritățile s-au angajat să lichideze toate gunoiștile neautorizate, să amenajeze câteva zeci de platforme pentru colectarea deșeurilor, să cumpere containere speciale, dar și o autospecială care să transporteze deșeurile din orașul Sângera și satele Revaca și Dobrogea, aflate în componența acestei primării. În argumentarea la proiect, prezentată Ministerului Mediului, fosta conducere a primăriei Sângera menționa că pe teritoriul celor trei localități s-au format peste 20 de gunoiști neautorizate și că oamenii se îmbolnăvesc des din cauza că substanțele chimice ajung în apă, aer și sol. Contractul cu Ministerul Mediului a fost semnat în februarie 2014 de fostul primar al comunei Sângera, Valeriu Poiată, și fostul ministru al Mediului, Gheorghe Șalaru. Proiectul urma să fie finalizat până la 31 decembrie 2014, termenul a fost, însă, prelungit ulterior cu cinci luni. 

Containerele pentru deșeuri, abandonate Foto: CIJM

La distanța de aproape trei ani de la finalizarea proiectului, localitatea încă nu are un mecanism de gestionare a gunoiului, iar investițiile făcute din sursele Fondului Ecologic fac obiectul unei anchete penale. Platformele de colectare a deșeurilor nu sunt utilizate, autospeciala e defectată, iar containerele pentru care s-a plătit peste un milion de lei zac uitate în preajma unui depozit din centrul localității. Mai mult, imediat după finalizarea proiectului, localitatea a fost protagonista mai multor scandaluri legate de depozitarea necontrolată a gunoiului, astfel încât autoritățile au decis să renunțe la platformele de acumulare construite pe bani publici. 

Pe fiecare din cele câteva platforme care au fost instalate pe șesul din partea de jos a orașului Sângera sunt afișate anunțuri care avertizează că depozitarea gunoiului este interzisă, iar amenda pentru cei care încalcă regula e de 1.000 de lei. Trei bucăți mari de tablă, care împrejmuiesc câțiva metri pătrați de teren asfaltat - asta reprezintă de fapt platformele construite la Sângera. Pentru fiecare construcție de acest fel statul a achitat peste 18.000 de lei. Nu e clar cum urmau să fie utilizate acestea deoarece drumurile de acces către ele lipsesc. Deși, conform caietului de sarcini, fiecare platformă trebuia să dispună de porți de metal, acestea nu au mai fost instalate. Nici containerele pentru depozitarea gunoiului nu sunt folosite. Le-am găsit așezate grămadă lângă o construcție abandonată din centrul orașului. 

 

Una dintre platformele instalate și avertismentul că depozitarea gunoiului este interzisă Foto: CIJM

 

Banii publici, în buzunarul primarului 

Infografic: openmoney.md

Pentru implementarea proiectului, în anul 2014 fosta conducere a primăriei a organizat două  proceduri de achiziții publice. Licitația pentru procurarea autospecialei și a celor 112 containere metalice s-a desfășurat în luna mai 2014. La concurs au participat trei agenți economici: Eximotor S.A., Uzina mecanică ARTMET și firma Cons-Unic SRL. După examinarea tuturor ofertelor, câștigatoare a licitației a fost desemnată Cons-Unic SRL. Valoarea totală a acestui contract se ridică la 1.867.626 lei. 

Peste doi ani, în aprilie 2016, cazul a ajuns în atenția Comisiei Naționale de Integritate, care a constatat că fostul edil era în conflict de interese atunci când a semnat contractul cu Cons-Unic SRL, el controlând afacerea printr-un lanț de firme. Potrivit datelor din registrele oficiale, Valeriu Poiată  este fondator al societății F. V. I. Traian-Invest SRL, care la rându-i este fondatoare a companiei Agrofin-BA SRL - fondatoarea firmei Cons-Unic SRL. Mai mult, administratoarea celei din urmă este Rodica Marciuc, în timp ce Valeriu Marciuc, pe atunci viceprimar, a prezidat concursul pentru achiziția tomberoanelor și a autospecialei. 

Poiată a mai fost în vizorul membrilor CNI și acum trei ani, în 2014, după ce Comisia a fost sesizată de Inspecția Financiară. Potrivit actului de constatare din octombrie 2014, în calitate de primar al orașului Sîngera, funcționarul a încheiat cu doi operatori economici cinci contracte de achiziții dintre care patru contracte în valoare de peste 7.263.000 mii lei cu Agrofin-BA SRL și un contract în valoare de 149.000 de lei cu Autoconcord SRL.

Solicitat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, Valeriu Poiată spune că a declarat conflictul de interese în care se afla atunci când Cons-Unic SRL a ieșit câștigătoare a licitației: „S-au făcut toate investigațiile corespunzătoare. În primul rând, ofertele celorlalte companii erau de două ori mai scumpe. În al doilea rând, în ceea ce ține de autospecială, la concurs au participat companii cu experiență mare pe piață, care au propus tehnică la un preț mult mai mare. Noi eram însă restrânși de bugetul limitat disponibil din grantul de la Ministerul Mediului, mai ales că și cursul pentru euro a crescut semnificativ în acea perioadă. Până la urmă, sincer să fiu, a ieșit mai degrabă un cadou pentru locuitori.”

La licitația pentru construcția pratformelor pentru containerele metalice au participat trei firme, câștigătoare fiind desemnată Expocostas SRL, contractul fiind încheiat în iulie 2014. Platformele au fost construite pe locurile stabilite de primărie, pentru ca ulterior unele dintre acestea să fie strămutate din cauza nemulțumirii oamenilor care locuiesc în preajmă. Pentru cele 54 de platforme au fost achitați peste un milion de lei din surse publice. Construcțiile au fost recepționate fără nicio obiecție din partea persoanelor responsabile de proiect din primăria Sângera și din cadrul Ministerului Mediului, asta deși la niciuna din ele nu fusese instalate porți metalice, așa cum prevedea caietul de sarcini. În ianuarie 2016, pe acest caz a fost pornită urmărirea penală pentru delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari. 

Poiată spune că nu știe despre ancheta penală și consideră că, de fapt, ar trebui investigat de ce platformele au fost distruse și proiectul nu mai funcționează. 

„Mă doare că toate platformele au fost distruse, mașina s-a stricat. Cât am fost eu în funcție, totul a funcționat. Planificam ca pentru început să concentrăm tot gunoiul pe platforme, voiam ca în primul an să fie gratis pentru oameni, după care să introducem o taxă . S-au iscat scandaluri mari că fiecare cetățean voia tomberon lângă casa lui. Noi oricum le-am amplasat așa cum am considerat necesar, am lucrat mult și chiar mă mândresc cu acest proiect. A activat vreun an cât am fost eu în funcție, după care s-a considerat că platformele se umpleau prea mult cu gunoaie și au fost lichidate și acum avem situația pe care o avem - gunoaie pe toate dealurile. De fapt, trebuie să se investigheze cine a distrus totul, pentru că în contractul semnat de APL și Ministerul Mediului este strict stipulat că după implementare, timp de câțiva ani el rămâne la balanța autorității locale, trebuie gestionat, păstrat, întreținut”, consideră Valeriu Poiată. 

Actualul primar al localității, Mihail Lari, ne-a confirmat că pe acest caz este deschis un dosar penal. Potrivit primarului, autospeciala este defectată și nu a mai fost utilizată de cel puțin o jumătate de an. „Mașina e unică de acest fel în republică și s-a defectat. Piesele de schimb trebuie aduse tocmai din Italia. Dacă s-a defectat mașina, nu mai putem trasporta gunoiul. Ea poate transporta doar un metru cub de gunoi, la distanța de 10 km, pe când volumele acumulate în localitate sunt mult mai mari. Nu știu cum s-a făcut calculul. Ne trebuiesc 2-3 mașini din astea care să ia gunoiul de la porțile oamenilor”, afirmă edilul comunei. 

Lari mai spune că proiectul trebuia început cu acordul localnicilor, astfel încât aceștia să fie convinși să încheie contracte cu firma care se ocupă de transportarea deșeurilor. Potrivit lui, din 5.600 de gospodării câte există în prezent în comuna Sângera, doar în jur de 400 au încheiate astfel de contracte. „Platformele au fost utilizate timp de o jumătate de an, în această perioadă aici depozitau gunoiul nu doar oamenii din sat, dar și cei din localitățile vecine, în timp ce foarte puțini dintre ei aveau încheiate contracte pentru transportarea deșeurilor. Eram în prag de catastrofă ecologică”, conchide funcționarul. Ca să rezolve problema, autoritățile din Sângera au încheiat un contract cu o întreprindere specializată care transportă gunoiul de la întreprinderile mai mari din localitate și de la blocurile locative și casele de pe străzile  accesibile pentru transport. 

Foto: CIJM

Stagnează și stațiile de procesare a deșeurilor din construcții de la Bubuieci  

Bubuieci, o altă localitate din componența municipiului Chișinău, a beneficiat de un proiect de 4 milioane de lei din FEN. Banii alocați în 2012 au fost utilizați pentru procurarea a două stații mobile de procesare a deșeurilor din construcții pe care autoritățile locale intenționau să le amplaseze lângă gunoiștea de la mina Purcel. Cele două mașini, care urmau să transforme betonul, pietrișul și alte rămășițe de la demolarea clădirilor în material pentru repararea provizorie a drumurilor, stau și astăzi în depozit.

O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că proiectul stagnează din motiv că Primăria Bubuieci nu a putut obține permisiunea autorităților de la Chișinău să amplaseze stațiile pe un teren ce aparține municipalității. Asta chiar dacă inițial, în iulie 2012, primăria susținea proiectul, fapt confirmat de o  scrisoare semnată de viceprimarul Nistor Grozavu. Ulterior, solicitat de Centrul de Investigații Jurnalistice, Grozavu a lăsat să se înțeleagă că Primăria nu dorește ca «mizeria de la Bubuieci» să fie amplasată pe teritoriul Chișinăului, de aceea nu permite folosirea terenului.

Anterior, primarul localității, Ion Șaranuț, a dat asigurări că proiectul va fi implementat în primăvara anului 2016. Acesta afirma pentru reporterii CIJM că a ajuns la o înțelegere cu Primăria Chișinău de a colabora în proiectul reciclării deșeurilor de construcții. Cele două primării urmau să devină partenere în proiect, astfel încât municipalitatea să contribuie cu un lot de pământ de pe strada Uzinelor, unde să fie amplasate stațiile, iar Primăria Bubuieci să suporte celelalte cheltuieli și să asigure funcționarea stației propriu-zise. 

La aproape cinci ani distanță de când a fost lansat proiectul, acesta încă nu a fost finalizat. Solicitat de reporterii CIJM, primarul localității, Ion Șărănuț, ne-a dat asigurări că procesarea deșeurilor va începe în luna martie-aprilie, curent. ”De îndată ce se face timpul bun, noi începem să prelucărm. Am vrut să îl lansăm în toamnă, dar mai era de lucru acolo”, a menționat primarul. 

Proiectul de la Colonița - contestat de activiști civici

La Colonița, un proiect finanțat din FEN este în plină desfășurare, acesta fiind deja criticat de un ONG care monitorizează achizițiile publice din localitate. Suma totală a proiectului se ridică la  4.037.140 lei, dintre care aproape 3,5 milioane de lei sunt banii solicitați de la Fondul Ecologic Național, pe când primăria Colonița a garantat alocarea restului de 606.000 lei.  Din acești bani ar urma să se procure 1.300 de pubele individuale, 30 de containere pentru deșeuri menajere, 20 de containere pentru mase plastice, o autospecială de dimensiuni mici pentru colectarea deșeurilor, un autogreder, o presă de balotat masele plastice. Totodată, din sursele proiectului urmau să fie construite 10 platforme de precolectare a deșeurilor menajere. În ședința FEN din 9 septembrie 2016, funcționarii au aprobat prima tranșă necesară finanțării proiectului, de 1 milion de lei.

Prima licitație, cea pentru procurarea autogrederului, s-a desfășurat pe data de 22 noiembrie 2016 fiind depuse patru dosare din partea Auto-Prezent SRL, Aspir Construct SRL, Valenscor-Design SRL, Regal-Rent SRL. Pentru această achiziție publică, în componența grupului de lucru a fost inclus și un reprezentant al Ogranizației Obștești „Generația Mea” – Valeriu Ciorbă. 

El susține că primăria a plătit cu cel puțin 200.000 de lei mai mult pentru autogreder. Potrivit lui, astfel de utilaje se vând la prețuri mult mai mici pe piață. În oferta solicitată de www.colonita.eu de la o companie specializată, pentru un autogreder cu lamă față și scalificator, prețul indicat a fost de 74.200 $ (cca. 1.503.800 lei), cu TVA inclus. ”Cel mai mic preț oferit la licitația publică petrecută de Primăria Colonița a fost de 1.710.000 lei, ceea ce este cu peste 200.000 lei mai mult decât ofertele de pe site-ul de anunțuri. Întâmplător sau nu, dar în cerințele tehnice pentru autogreder, incluse în caietul de sarcini al Primăriei Colonița, au fost incluse unele dimensiuni foarte precise: lamă față - lățime, мм 2450 și scalificator - lățime, мм 2000. Un alt detaliu straniu din caietul de sarcini este faptul că unele unități de măsură nu au fost transcrise cu caractere latine, ci au rămas scrise cu caractere chirilice: мм (“milimetri” în română)”, afirmă activistul civic.

 VIDEO: Deschiderea ofertelor // colonita.eu

Solicitată de reporterii CIJM, Angela Zaporojan, primarul satului Colonița, a precizat că grupul de lucru a selectat oferta cu cel mai mic preț dintre cele existente pe piață. „Atunci când vrei să procuri ceva, publici anunțul, iar la licitație participă cine participă. Nu poți alege pe cineva din stradă, pentru că ar putea fi mai ieftin. Poți alege doar dintre ofertele celor care au depus. Noi am selectat cea mai ieftină ofertă din cele care au participat la licitația organizată de noi. În plus, înainte de a demara licitația, am făcut un sondaj, am dat telefoane. Concluzia este că, chiar dacă cineva propunea un preț mai mic, era vorba de modele care vor apărea pe piață în 2018, dar noi nu putem să așteptăm”, a comentat primărița.   

Potrivit ei, autoritatea locală deja a depus la Ministerul Mediului solicitarea pentru a doua tranșă din Fondul Ecologic. „Am depus cerere pentru etapa a doua a proiectului, dar încă nu a avut loc nicio ședință a Comisiei și nu s-a repartizat niciun ban. Autogreiderul este procurat, acum se desfășoară procesul de testare, se ung piesele, alte detalii tehnice, adică se pregătește pentru a fi pus în funcțiune. Foarte curând vom începe să-l folosim”, a mai spus Angela Zaporojan.

Milionul nevalorificat de la Ciorescu

Și Primăria Ciorescu a beneficiat de un milion de lei din Fondul Ecologic Național, pentru prelucrarea și reciclarea deșeurilor din mase plastice. S-a întâmplat încă în 2013, doar că proiectul așa și nu a văzut lumina zilei. Primarul Ivan Scripnic a explicat reporterilor CIJM că administrația s-a gândit să redirecționeze banii pentru reabilitarea rețelei de canalizare și renovarea stației de epurare din localitate. „E o problemă mare cu apele menajere, cu stația de epurare, o situație nu chiar plăcută. Am considerat-o prioritară și am solicitat redirecționarea banilor. În proiectul inițial era vorba nu de gestionare directă, ci de un parteneriat public-privat. Noi am făcut o analiză și am concluzionat că avea să ne încâlcim tare. Ne-am gândit să mergem pe două proiecte, dar Fondul Ecologic finanțează doar un singur proiect și avea să îngropăm ceva mai important, de aceea am renunțat la ideea inițială. Un milion de lei i-am investit în rețeaua de canalizare - 24 de km de rețea, și în primăvară urmează renovarea completă a stației de epurare”, a explicat primarul. 

Potrivit lui, gestionarea deșeurilor în continuare se face conform formulei vechi. „Se acumulează cu mașina specializată la Regia Comunal-Locativă Ciorescu și se evacuează la gunoiștea de la periferia localității, într-o mină de piatră părăsită, e de prin anii ‘90. Planificăm pe viitor să rezolvăm și această problemă, dar nu există nimic clar pe hârtie, doar niște propuneri și discuții, dar până la implementare mai este”, conchide Ivan Scripnic. 

Olesea Stamate, președinta Agenției pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă: 

„Din păcate, constatăm că probabil cea mai mare problemă în achizițiile publice este proasta supraveghere a executării contractelor. Deși conflictele de interese și fraudele la etapa achiziției sunt frecvente și subminează, deseori, buna executare a contractului, totuși o verificare minuțioasă a executării contractelor trebuie să fie efectuată atât de autoritatea contractantă, cât și de cea ierarhic superioară (unde este cazul). Mai nou, Regulamentul privind activitatea Grupului de lucru pentru achiziții prevede obligația membrilor grupului de lucru să monitorizeze implementarea contractelor și să publice, în acest sens, rapoarte trimestriale și anuale. Însă niciuna dintre autoritățile contactate de noi recent nu cunoaște despre această obligatie. Astfel, avem prevederi bune, însă doar pe hârtie.”

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.   

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii