Achiziţii publice

Cum și de ce ajung în spitale medicamente și utilaje de calitate dubioasă

Poză simbol
Autor: Julieta Savițchi
26/03/2019 4531

Instrumente chirurgicale ruginite, tifon sintetic pentru sălile de operaţie sau medicamente cu eficiență redusă. Toate acestea se regăsesc în spitalele din Republica Moldova. Instituțiile medicale procură de nevoie utilajul ruginit, tifonul sintetic sau medicamente neeficiente, pentru că, în cadrul licitațiilor publice sunt obligate de lege să accepte ofertele care propun cel mai mic preț.  În timp ce responsabilii din domeniul sănătății se laudă cu economii, medicii bat alarma şi spun că sunt prea multe medicamente care nu-i ajută pacientului să învingă boala.

Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” a depus pe parcursul anului trecut peste 30 de contestații la Centrul Achiziti Publice Centralizate în sanatate (CAPCS), fiind nemulțumit de calitatea medicamentelor și produselor parafarmaceutice care au ajuns la instituție, urmare a achizțiilor publice. „În ultimul timp apar foarte multe produse necalitative. Chiar azi am primit un lot de sisteme pentru perfuzii. Nu pot fi folosite, lipsește mufta din silicon pentru injectarea medicamentelor. Anterior au fost procurate prin licitație instrumente chirurgicale noi, în valoare de 2 milioane de lei. Când am deschis cutiile, am constatat că aproape jumătate din instrumente au fost utilizate, unele chiar erau acoperite de rugină”, ne spune directorul instituției, Anatolie Cebotaru. El precizează că instituția pe care o conduce a returnat de mai multe ori loturi întregi de medicamente, tifon sau utilaje. Anul trecut, Spitalul Clinic a fost nevoit să întoarcă furnizorului loturi întregi de tifon. „Chirurgii au venit imediat cu pretenții, deoarece tifonul conținea fibre sintetice și nu absorbea sângele. Am returnat tot lotul și mai apoi ne-au adus tifon de calitate”. Situația creată se datorează, în opinia medicului, cerințelor prevăzute în legislația la organizarea procedurii de achiziție. ”Instituțiile medicale nu pot indica în caietul de sarcini detaliile despre produsele necesare. Ni se cere să scriem la general, dacă dăm detalii, suntem învinuiți că lucrăm pentru cineva. Și fiecare aduce ce vrea”, susţine medicul.

Alte instituţii, aceleaşi probleme

Și medicii de la Institutul de Cardiologie al Academiei de Științe reclamă calitatea proastă a mai multor medicamente achiziționate în ultimii ani. „Cu părere de rău, de pe piața farmaceutică de la noi au dispărut medicamentele de brand. Este curios și faptul că același medicament, peste hotare lucrează foarte bine, iar acasă nu este eficient”, susține directorul Institutului de Cardiologie al Academiei de Științe, Vitalie Moscalu. Situația s-a agravat în ultimii ani, ne spune un alt reprezentant al instituției, profesorul  Alexandru Cărăuș:  „Au apărut astfel de situaţii în ultimii ani. Același preparat, produs de un producător renumit, este eficient, lucrează foarte bine, iar cel fabricat de alt producător nu este eficient. În astfel de cazuri noi schimbăm dozele. Ne bazăm pe experiența proprie. Nu dispunem de un laborator specializat, este foarte costisitor”, ne-a declarat profesorul. O altă problemă, evocată de medici este că în spitale lipsesc unele categorii de medicamente care, deși se administrează rar, sunt foarte necesare. „Aceste medicamente sunt ieftine și nu sunt necesare în cantități mari, astfel că agenților economici nu le este convenabil să le importe”, a explicat medicul.

Şi Viorica Bargan, șefa farmaciei de la Institutul de medicină urgentă din Chișinău, afirmă că s-a confruntat cu situații când au fost aduse produse, în special parafarmaceutice, necalitative. „Ne străduim să reparăm situația imediat, împreună cu agentul economic. De obicei, sunt receptivi și reacționează de fiecare dată la pretențiile înaintate de noi”, a declarat farmacista.

Mama unui pacient de la oncologie: „Mi-au spus să cumpăr medicamente de peste hotare dacă vreau să-mi salvez copilul”

Larisa Catrinici, directoarea Institutului Oncologic, ne asigurări că instituția este aprovizionată medicamente suficiente și produse parafatmaceutice de calitate.

Larisa Catrinici. Sură foto: Facebook.com 

„Nu ne-am confruntat cu astfel de probleme. La noi în țară totul este foarte bine pus la punct în privința achizițiilor și controlului medicamentelor. Sunt instituții în care lucrează profesioniști și își fac meseria. În cadrul instituției noastre este farmacie specializată, achizițiile sunt verificate, nu s-au depistat medicamente necalitative”, a spus directoarea.

Totuși, Catrinici recunoaște că anul trecut a fost nevoită să returneze un lot de instrumente chirurgicale pe motiv că nu avea documente de proveniență. Întrebată dacă pacienții pot să-și procure medicamente în afara țării, de la alți producători, Larisa Catrinici a declarat că sunt admise doar preparatele înregistrate și verificate de Agenția Medicamentului. „Nu putem risca”, a argumentat directoarea de la Institutul Oncologic.

O altă situație ne-a descris-o mama unui copil internat de mai multe luni în secția de hematologie pediatrică a Institutului Oncologic. Femeia a rugat să îi păstrăm anonimatul: „Diagnoza a fost un șoc pentru noi. I-am rugat pe medici să-mi spună ce depinde de mine şi ei mi-au spus că trebuie să procur medicamente din afara țării. Ne-am mobilizat cu toată familia, rudele, prietenii și am procurat aceste medicamente. Acum copilul se simte mult mai bine. La fel au procedat și alți pacienți de la oncologie. Am făcut o investigație proprie şi am aflat că aceiași substanță activă este folosită de diferiți producători la fabricarea medicamentelor pentru chimioterapie, dar tehnologiile sunt diferite, se folosesc diferite substanțe auxiliare, care acționează diferit asupra organelor interne ale pacientului”. Mama copilului mai spune că  la Institutul Oncologic nu ar fi admise medicamentele cumpărate de pacienți în afara țării. Aceasta, pentru că nu se dorește să se renunțe  la medicamentele impuse prin achiziție, pentru care se achită sume mari și cine beneficiază are de câștigat în plan finaciar, crede femeia.  

Cine sunt principalii importatori de produse farmaceutice și utilaje medicale

De ani buni, cele mai multe și mai costisitoare contracte de achiziții în sănătate le câștigă societatea comercială Dita Estfarm care aparține omului de afaceri Iurie Chirtoacă, proprietarul rețelelor de farmacii „Farmacia familiei” și „Farmacia ta”. În 2018, întreprinderea a câștigat mai multe licitații pentru procurarea medicamentelor, produselor farmaceutice și utilajelor medicale în valoare totală de 273,7 mln de lei.

De-a lungul anilor, firma respectivă a fost implicată în mai multe scandaluri de pe piața farmaceutică autohtonă, dar și în străinătate. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, arata că în 2015 firma a câștigat 992 de concursuri de achiziții publice, în valoare de 243,5 milioane de lei, adică o treime din suma totală a achizițiilor în medicină. Asta în condițiile în care pe 27 martie 2015, urmare a scandalului provocat de criza medicamentelor în spitale, Agenția de Achiziții Publice, la solicitarea Agenției Medicamentului, a decis să includă firma în lista de interdicții pentru participarea la licitații publice până în martie 2018. Dita EstFarm a fost însă radiată din această listă peste doar patru zile, în baza unei decizii judecătorești. 28 și 29 martie au fost zile de week-end, iar compania a avut la dispoziție mai puțin de două zile pentru a contesta în instanță decizia AAP, pentru ca cererea să fie repartizată unui judecător și pentru ca acesta să decidă suspendarea Dita EstFarm din lista de interdicție până la examinarea în fond a cererii depuse de firmă.

Presa a mai scris că Dita EstFarm a ajuns în vizorul procurorilor din Bosnia și Herțegovina, care au calificat drept suspecte o serie de tranzacții derulate între compania farmaceutică Bosnalijek și directorul Dita Estfarm-Moldova. În total, în baza unor contracte anuale, Dita Estfarm a vândut pe teritoriul Republicii Moldova medicamente în valoare de peste 2,5 milioane de euro de la întreprinderea Bosnalijek.

Cea de a doua poziție în clasamentul firmelor cu cele mai multe contracte de achiziţii în medicină o deține societatea comercială Esculap farm, care în 2018 a câștigat 98,7 mln de lei din afacerile cu statul. Întreprinderea, care deține în proprietate rețeaua de farmacii „Apoteca”, aparține omului de afaceri Oleg Sîli.

Esculap Farm a fost sancționată de Consiliul Concurenței pentru că nu și-a onorat obligațiile contractuale în ianuarie 2015, nelivrând în termen medicamente pentru Institutul de Cardiologie. Amenda în valoare de 1,4 milioane de lei a fost suspendată de către Curtea de Apel, iar mai apoi și de către Curtea Supremă de Justiție.

A treia poziție la contractele cu statul îi revine SRL Data control. Compania a câștigat în 2018 licitații în sumă de 61,4 mln de lei. Firma aparține omului de afaceri Alexandru Grabazei.

Infografic: CIJM (În baza datelor https://tender.gov.md)

Importatorii neagă acuzaţiile

Solicitaţi de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, reprezentanţii principalilor importatori de medicamente şi utilaje pentru spitale afirmă că problemele apar din cauza că agenţii economici trebuie să propună cel mai mic preţ pentru a câştiga o licitaţie. Iată ce spune Alexandru Grabazei, directorul companiei Data control SRL: 

Alexandru Grabazei. Facebook.com

„Se impun niște specificații neflexibile și beneficiarii nu au posibilitatea să-și expună opțiunile lor, să spună ce doresc. Anunțăm cel mai mic preț posibil, câștigăm licitația, aducem utilajul și încep problemele, că trebuia să aibă mai multe opțiuni, care nu au fost indicate în caietul de sarcini. Dar beneficiarul spune că a solicitat această opțiune. În final nu se semnează factura, iar problema rămâne pe seama agentului economic. Nu există un contact direct între beneficiar și agentul economic. Agentul economic este pus în situația să ofere un preț cât mai mic pentru a câştiga licitația. Sunt mai multe probleme, le-am semnalat, dar nu ne aude nimeni. Problemele persistă de câțiva ani și sunt necesare schimbări la nivel de lege”. 

Pe de altă parte, Laurita Matveiciuc, specialista Departamentului farmacovicilență al Companiei Dita Estfarm, susține că toate medicamentele și produsele parafarmaceutice pe care le importă întreprinderea sunt de calitate și este imposibil ca pe piață să ajungă medicamente necalitative, deoarece acestea sunt testate riguros de către Agenția Medicamentului,

Ea recunioaște că  au existat cazuri când au parvenit reclamaţii din partea spitalelor, însă în urma investigațiilor s-a demonstrat că de vină ar fi personalul medical, care nu știa cum să folosească un utilaj sau să aplice un dizolvant la medicament.

Şi reprezentanţii firmei Esculap Farm neagă că ar exista probleme legate de calitatea medicamentelor. Sofia Cerlat, specialist principal în cadrul serviciului farmacovigilență al SRL Esculap Farm, susține că responsabilitatea pentru calitate aparține producătorului sau Agenției Medicamentului. 

Agent economic: „CAPCS permite achizițiile produselor farmaceutice fără a fi înregistrate la Agenția Medicamentului”

Societatea comercială Sarvn a participat la licitația din 4 septembrie 2018, în cadrul căreia au fost desemnate firmele care în 2019 vor aproviziona cu medicamente și produse parafarmaceutice spitalele din Moldova.

Alexandru Slobodeanu, directorul întreprinderii, susține că a propus tifon calitativ, cu certificat de calitate, însă a fost eliminat din licitație pentru o greșeală minoră în ofertă. „Noi am propus tifon calitativ, ce-i drept la un preț un pic mai mare. Dar am fost eliminați și au câștigat alte firme. Mai mult, produsul oferit de o firmă câștigătoare nu era înregistrat la AMED. Agentul economic și-a asumat obligațiunea să-l înregistreze până vor începe livrările. Dar cine va mai controla atunci calitatea? Astfel în spitale ajunge tifon din fibră sintetică, produs în China sau tifon din Uzbekistan, înălbit cu Fenol, substanță chimică care provoacă arsuri la piele”.

Agentul economic a declarat că unii concurenți au propus prețuri exagerat de mici, care nu acoperă cheltuielile. „Nu înțeleg care e sensul să câștigi licitația, dacă ești în pierdere? Cred că la licitații se prezintă unele mostre, iar în realitate se importă altceva. Nu găsesc altă explicație”, a declarat Slobodeanu.

Instituțiile statului susțin că situaţia e sub control

Datele Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate arată că graţie aplicării principiului ”prețul mai mic” la desemnarea câştigătorilor licitaţiilor, în anul 2018 s-au făcut economii de peste 84 milioane lei la achiziţionarea centralizată a medicamentelor şi articolelor parafarmaceutice necesare pentru anul 2019. Tendinţa de diminuare a prețurilor se menţine de mai mulţi ani. Astfel, comparativ cu anul 2016, în anul curent această cifră a scăzut de două ori – de la 642,6 mln de lei, la 303 milioane 139 mii de lei.

Urmăriți infograficul interactiv.

 

Reprezentanți ai CAPCS și ai Agenției Medicamentului susțin că medicamentele și produsele parafarmaceutice achiziționate pentru spitalele din țară sunt de calitate, iar cazurile când nu corespund standardelor sunt foarte rare. Directorul CAPCS, Ivan Antoci, bunăoară, recunoaște că în spitale a ajuns tifon de calitate dubioasă: „În anul 2018 au fost recepționate de către Centru câteva sesizări în care am fost informați despre necorespunderea calității pentru tifon, însă, după discuțiile la această temă, cu operatorul economic desemnat câștigător pentru această poziție, s-a constatat că a fost importată o partidă de tifon cu defect. În rezultat, partida neconformă a fost retrasă și înlocuită cu tifon calitativ”. Antoci explică motivul pentru care permite agenților economici să participe la licitație cu produse neînregistrate: ”În cadrul procedurilor de achiziție, preponderent sunt achiziționate produse autorizate în Republica Moldova, însă, în unele cazuri specific, sunt acceptate și oferte cu bunuri neînregistrate în nomenclator. Aceste bunuri sunt acceptate în condițiile în care sunt incluse în Lista medicamentelor esențiale sau sunt absolut necesare pentru tratamentul bolnavilor, însă din motive diverse nu sunt autorizate. Acest lucru lărgește concurența și duce la diminuarea semnificativă a prețurilor”.

Conducerea Agenției Medicamentului susține că nu cunoaște despre problema calității medicamentelor din spitale pentru că nu au parvenit sesizări din partea medicilor și pacienților: Într-un răspuns oficial la solicitarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice, agenția menționează că nu poate cunoaște despre existența problemei atâta timp, cât din partea medicilor, pacienților nu vor parveni raportări despre reacțiile adverse la medicamente. „Doar analizând minuțios fiecare caz, se poate constata, dacă într-adevăr există probleme la capitolul calitate sau este vorba de alți factori (condiții de transport, de păstrare, răspunsul individual clinic la acțiunea medicamentului etc) care influențează eficacitatea medicamentului”, se arată în răspuns.

Ministerul se spală pe mâini

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale ne-a răspuns că „achiziționarea medicamentelor și dispozitivelor medicale pentru instituțiile medico-sanitare se realizează de Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate, în temeiul Legea 131 din 03.07.2015 privind achiziţiile publice”. „Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale monitorizează continuu calitatea medicamentelor și reacțiile adverse ale acestora. În acest sens, în cadrul Agenției, funcționează secția farmacovigilență și utilizarea rațională a medicamentelor, care are drept sarcină recepţionarea, înregistrarea, sistematizarea şi gestionarea cazurilor de reacţii adverse medicamentoase, precum şi cazurilor privind ineficacitatea medicamentelor raportate de personalul din sistemul de sănătate şi de pacienţi”. În răspunsul oferit la solicitarea Centrului de Investigații Jurnalistice, Ministerul cheamă conducătorii instituțiilor medicale „să raporteze cazurile când medicamentele sunt ineficiente, astfel încât Agenția, după o analiză detailată, să transmită datele despre reacţiile adverse înregistrate în Republica Moldova deţinătorilor certificatelor de înregistrare sau reprezentanţilor oficiali ai acestora”. 

Experți: „Nu este corect să se facă economii pe sănătatea cetățenilor”

Mai mulți experți cu care am discutat sunt de părere că nu este corect ca la achiziționarea medicamentelor și produselor farmaceutice să se facă economii pe sănătatea oamenilor și optează pentru amendamente la Legea achiziților publice, astfel încât această categorie de mărfuri să aibă un statut special, iar accentual să fie pus pe calitate.

Victor Ghicavîi. jc.md

Președintele Societăţii farmacologilor din Republica Moldova, Victor Ghicavîi, profesor universitar, specialist în farmacologie clinică, spune că la înregistrarea medicamentelor trebuie să existe cerințe mai mari și foarte clare centrate pe calitate și eficiență, dar și față de profesionalismul persoanele care iau decizii în acest sens: „Calitatea medicamentelor depinde de producător, dar și de instituția care le-a înregistrat. La noi există cea mai învechită modalitate de achiziționare și înregistrare a medicamentelor. În Comisia medicamentului trebuie să fie profesioniști adevărați, care se pricep, care cunosc literatură. Eu înțeleg că firma vine cu medicamentul la înregistrare, că dorește să-l înregistreze cât mai repede și să încaseze banii. Medicii sunt cei care trebuie să determine care medicamente sunt necesare. Se speculează cu substanța activă din componența medicamentului, că de ce să se plătească mai mult pentru un medicament care are aceeași substanță dacă se poate cumpăra altul mai ieftin? Este categoric greșit. Eficacitatea unui medicament depinde de cine îl produce, cum îl produce, ce substanțe auxiliare conține și cum se administrează”, susţine expertul.

Ghenadie Țurcanu, expert la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate afirmă că de mai mulți ani se discută în contradictoriu în mediul protecției sănătății despre consecințele cerințelor stabilite pentru achizționarea de medicamente, dar situația nu se schimbă: 

Ghenadie Țurcanu. Mednews.md

Din păcate, așa e legea la noi, ca și medicamentele să fie achiziționate la cel mai mic preț posibil. De câte ori s-a discutat și s-au făcut propuneri de scos medicamentele și produsele parafarmaceutice din Legea cu privire la achiziții și să fie altă procedură, să fie pus în prim-plan sănătatea omului. Nu s-a acceptat. Niciun Guvern nu a vrut să accepte acest lucru. În alte domenii publice se fac excepții la unele produse. Problema asigurării cu medicamente de calitate în instituțiile medicale persistă de mai bine de 15 ani. Medicii sunt învinuiți că nu sunt capabili să descrie specificațiile tehnice pentru un medicament sau altul. Dar este imposibil, este o iluzie ca să descrie aceste specificări astfel ca să nu se încadreze acele companii care importă produse de calitate dubioasă. Cred că aici sunt interese de clan și se operează cu mite enorme”, a spus Țurcanu.

Și Stela Pavlov, expertă în cadrul Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”, spune că prevederile cadrului normativ trebuie modificate, astfel încât procesul de achiziție să fie monitorizat ca să obținem produse de calitate și nu să perpetuem problemele în sistemul ocrotirii sănătății:  

Stela Pavlov

 „Având în vedere că o mare parte din autoritățile contractante nu au nici capacități și nici resurse umane suficiente ca să desfășoare proceduri de achiziții publice eficiente, achiziționarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale de către o autoritate specializată pare a fi un lucru binevenit. Totuși, doar transferarea atribuțiilor de achiziții și separarea acestora într-o structură nouă nu garantează eliminarea problemelor cu care s-a confruntat pe parcursul ultimilor ani sistemul de sănătate. Centrul ar trebui să-și intensifice atribuțiile de evaluare și supraveghere a executării contractelor de achiziții publice pentru necesităţile sistemului de sănătate. Deși Legea privind achizițiile publice prevede că, fără a aduce atingere dispoziţiilor legale sau administrative privind preţul anumitor bunuri ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţii publice/acordul-cadru ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, atunci când este vorba de sănătatea populației, accentul nu ar trebui pus pe prețul medicamentelor, altor produse de uz medical sau dispozitive medicale, ci pe eficiența acestora”.

Această investigație a fost realizată în cadrul proiectului „Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Această investigație a fost finanțată de UE și co-finanțată de UK aid cu suportul Guvernului Marii Britanii. Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția UE și a Guvernului Britanic.​

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii