Achiziţii publice

Bani publici pentru veselă de cristal, cremă de încălțăminte și tractor de tuns... troscot

Foto: CIJM
Autor: Natalia Cozma, Viorica Lupan
17/09/2016 3883

Milioane de lei se risipesc în fiecare an pentru achiziții care nu își au rostul, mai ales într-o perioadă de criză. Contracte pentru sădirea florilor în perioada de iarnă, procurarea veselei de cristal sau utilaje noi care zac la depozit pentru că nu pot fi folosite - sunt doar câteva exemple că unele autorități cheltuie aiurea și puținii bani de care dispun. Potrivit Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Reponsabilă, achizițiile inutile se ascund, de cele mai multe ori, în contractele de mică valoare, care sunt cel mai greu de monitorizat.

Gazon cu iarbă uscată

Anul trecut, primăria din satul Mereni, Anenii Noi, a cumpărat la licitație un tractor de tuns iarba, pe care a cheltuit aproape 60.000 de lei. Noua achiziție a fost luată pentru a îngriji terenul de fotbal al localității, ne spune primarul Eugeniu Salcuțan. „L-am cumpărat și lucrează. Și am mai cumpărat un tractor pentru salubrizare. Avem gazon pe terenul sportiv. Înainte pășteau vacile pe terenul sportiv, dar acum se joacă meciuri la nivel național. Noi am încercat cu cositoarele, dar oamenii trebuiau să lase lucrul și să cosească acolo, era de lucru trei zile, că-s hectare”, menționează edilul.

Pe terenul de fotbal crește troscot, iar iarba despre care primarul spune că este tunsă cu tractorul era toată uscată la începutul lunii septembrie, când echipa CIJM a fost la Mereni.  În luna mai, aici a fost organizată o Spartachiadă. Din pozele afișate pe pagina de FB a localității se vede clar că terenul nu are un gazon bine pus la punct.

Sădim flori iarna

O altă primărie, cea din Călărași, a cumpărat acum doi ani servicii de sădire a copacilor și florilor, care urmau a fi executate, în perioada rece a anului. În acest scop ar fi fost cheltuiți peste 172 mii de lei. Valoarea totală pentru  servicii de amenajare se ridica la 1,5 milioane de lei. Într-un raport al Curții de Conturi se arată că „de fapt, au fost achitate câte 131,2 mii lei lunar, în lipsa confirmării prestării efective a acestora”. 

Flori de mii de lei pentru procurori și arhitecți

poză-simbol

La Florești, angajații secției Cultură Turism Tineret și Sport obișnuiesc să ofere flori cu orice ocazie colegilor din alte subdiviziuni. În anul 2014, aceștia au cheltuit peste 8 mii de lei ca să cumpere flori pentru ziua profesională a procurorilor, asistenților sociali, profesorilor, arhitecților etc.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, din bugetul local al raionului Florești sunt achitate până și colindele cetelor de urători. 

Utilaje noi se prăfuiesc la depozit 

Și autoritățile din Soroca au cheltuit milioane de lei pe lucruri pe care nu le pot utiliza, arată datele Curții de Conturi. Aici au fost procurate contoare de apă, un miniescavator și o cisternă, care sunt ținute la depozit pentru că fie au fost achiziționate în cantități prea mari, fie nu sunt adaptate la infrastructura din satele Moldovei. Utilajele au fost cumpărate pentru Regia „Apă-Canal” din teritoriu, care în locul utilajelor noi preferă să le folosească pe cele vechi întrucât acestea sunt accesibile pe drumurile rurale. „Autoritatea publică locală s-a arătat puțin informată  de cei care administrează proiectul, care au cumpărat utilajele fără să întrebe de ce este nevoie. Cisterna e foarte sensibilă și iarna se blochează și de asta nu o folosesc. Miniexcavatorul nu poate fi folosit în sate. Au cumpărat și contoare prea multe, care sunt depozitate pentru că nu au fost extinse rețelele de apă. Curtea de Conturi a stabilit că aceasta s-a întâmplat din cauza lipsei de comunicare între cei din proiect, APL și cei de la regie. Dacă aceștia comunicau între ei, atunci problema nu ar fi existat”, precizează Sofia Ciuvalchi, șefă de direcție la Curtea de Conturi.

Utilaje care n-au fost folosite niciodată

Și la Călărași sunt utilaje costisitoare care nu au fost folosite niciodată. Autoritățile de aici au făcut achiziția pentru prelucrarea deșeurilor din masă plastică. Banii, aproape  400 de mii de lei, au fost alocați din Fondul Ecologic Național și urmau să pună bazele unui parteneriat public-privat în domeniul utilizării deșeurilor plastice.  La trei ani de când au fost procurate, utilajele nu au fost puse în funcțiune și riscă să degradeze.

Consilierii își repară veceurile pe timp de criză

În luna aprilie, Consiliul raional Ungheni a decis să facă licitație pentru contractarea unei firme care să repare două veceuri – de la etajele doi și trei ale clădirii. Pentru aceasta, din bugetul public s-au alocat peste 118 mii de lei. Iar la Cahul consilierii au decis să-și creeze condiții mai bune de muncă. Astfel, în luna martie, curent aceștia și-au cumpărat mobilă în valoare de 59. 300 de lei.

„Elemente chimice” pentru Pruncul

O achiziție mai ciudată a făcut în luna mai Penitenciarul nr.16 de la Pruncul. Acesta a încheiat 5 contracte de achiziție cu 5 firme de la care a cumpărat „elemente chimice”. Un contrat prevede suma de peste 20.000 de lei, altul –15.655, unul - aproape 19.000 lei, iar alte două – în jur de  9.000. La fel, se duc zeci de mii de lei pe timbre sau filmări. Peste 80.000 de lei a achitat la o singură licitație Compania Națională de Asigurări în Medicină. Aceasta a cumpărat, în luna mai 2016, timbre de la Poșta Moldovei. În aceeași lună, primăria din Soroca a dat 60.000 de lei pentru servicii de filmare.

Monitorizarea presei la BNM, de sute de mii de lei

Foto: business24.ro

Banca Națională a Moldovei este una dintre instituțiile unde lectura este în capul mesei, judecând după numărul de ziare și reviste abonate. Astfel, în urmă cu doi ani, BNM a încheiat două contracte privind achiziția serviciilor de monitorizare și analiză mass-media, potrivit cărora a cheltuit aproape 800 mii de lei. „În urma analizei listei publicațiilor, revistelor și paginilor web monitorizate în cadrul contractelor respective, auditul a constatat că un șir de reviste și pagini web monitorizate nu publică informații referitor la indicatorii macroeconomici, inflație și activitatea BNM. În contextul acestor constatări, în opinia auditului, este necesară revizuirea surselor informatice contractate, întru optimizarea cheltuielilor pentru serviciile prestate”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Banii copiilor cu nevoi speciale, cheltuți pentru Ziua Vinului

Poză-simbol

Autoritățile din Fălești au lipsit copiii cu nevoie speciale de suma de 820 de mii de lei. În loc să îi utilizeze conform destinației, adică pentru crearea condițiilor mai bune pentru copii cu dizabilități în școli și grădinițe, responsabilii au decis să îi cheltuie pentru alte necesități.

Astfel, aproape 130 de mii de lei au fost cheltuiți pentru transportarea a 2 autobuze marca Iveco din Italia. Alți peste 270 de mii de lei au fost alocați pentru  achitarea datoriei ce ține de reparația clădirii consiliului raional și pentru procurarea jaluzelelor. Peste 25 de mii de lei au ajuns la petrecăreții care au participat la Ziua Vinului.

Veselă și șervețele ajurate pentru Parlament

Șirul achizițiilor inutile sau de care autoritățile s-ar putea lipsi pe timp de criza nu se opreste aici. În urmă cu patru ani, Direcția pentru deservirea Parlamentului a cumpărat veselă și șervețele ajurate. Achiziția s-a făcut prin licitație publică și a costat 32.600 de lei.

Foto: romaniaTV.net

Alți 92.000 de lei s-au dus pe farfurii decorative cumpărate, în urmă cu cinci ani, de către Universitatea de Medicină.

Totodată, în anul 2014, Consiliul raional Cahul a achiziționat suvenire, veselă din cristal și ceramică, în sumă de peste 10.000 lei. Toate acestea au fost cumpărate pentru organizarea și desfășurarea sărbătorii Ziua lucrătorului din agricultură și industria alimentară. Tot prin achiziții se procură produse de igienă personală, lenjerie de corp sau cremă de încălțăminte. 

AGER: Achzițiile inutile, ascunse în contractele de mică valoare

Experții spun că cei mai mulți bani din bugetul public se risipesc din cauza procurării bunurilor inutile și de calitate proastă. Olesea Stamate, presședinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), susține că o parte dintre achiziții, cele de mică valoare, sunt foarte greu de monitorizat, și, de regulă, acestea sunt inutile.

Olesea |Statame, presedinta AGER

„Și atunci rămâne la discreția autorității să facă ce vrea cu banii. De regulă aceste achiziții sunt de valoare mică, divizându-le pentru a evita procedurile mai transparente. Și din păcate aici nici cetățenii nu pot face mare treabă decât la mijlocul sau sfârșitul anului pentru a afla pe ce a cheltuit banii primăria sau instituția publică și atunci poate să ceară socoteală sau în discuții publice să constate că acești bani au fost cheltuiți ineficient”, afirmă experta. Potrivit ei, mult mai simplu este de monitorizat achizițiile care nu cad sub incidența contractelor de mică valoare și din start se poate vedea unde vor merge banii publici. „Când e anunțat concursul, cetățenii pot vedea dacă localitatea are nevoie de bunurile sau serviciile ce urmează să fie achiziționate și daca în planul de achiziții acestea au fost prevăzute”, precizează Olesea Stamati.

Expert Transparency International: „Astfel de achiziții ar trebui sistate"

Foto:europalibera.org

La rândul său, Iana Spinei de la Transparency International Moldova consideră că achiziționarea de către instituțiile publice a unor bunuri sau servicii inutile ar trebui sistată. „Ma miră situația asta, deoarece nu sunt doar cazuri modeste, când autoritățile își permit să cumpere vase de cristal sau abonamente la reviste și ziare destul de costisitoare, dar sunt cheltuieli inutile și atunci când Parlamentul “a găsit” o variantă inventivă de a cheltui 9 milioane de lei pentru a instala niște bare de protecție sau când se decide alocarea unor mijloace pentru a consolida sistemul de sanitație și canalizare în clădirea guvernului, mă scuzați,  dacă este o reglementare pentru a fi sistate, atunci trebuie să fie oprite toate aceste achiziții”, conchide experta de la Transparency International Moldova.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii