Secretarul de stat în Ministerul Apărării, Valeriu Mija, a vorbit într-un interviu pentru buletinul de politică externă al FES/APE despre planurile Republicii Moldova în ceea ce privește modernizarea armatei Republicii Moldova.

Dacă pe parcursul a mai bine de 30 de ani armata a fost neglijată din lipsă de viziune sau nepăsare, lucrurile sunt pe cale să se schimbe în contextul de securitate actual din regiune. Republica Moldova va mai beneficia în următorii ani și de un sprijin de 40 de milioane de euro din partea UE pentru a se moderniza pe mai multe direcții strategice. Vă invităm să citiți pe larg despre toate aceste în interviul cu oficialul menționat:

Domnule Mija, care este viziunea Ministerului pentru reformarea armatei naționale? Pe ce puncte v-ați dorit să insistați în acest demers?

Noi avem două documente după care ne ghidăm. Primul este Strategia Națională de Apărare și Strategia militară din 2018. Acolo sunt stipulate riscurile, amenințările sau realitățile. În baza acestora, în 2020, a fost elaborat Planul Capabilităților Militare al Armatei Naționale pentru 2030.

La aceste documente se adăugă și viziunea ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, care a intrat în funcție în august 2021. Dânsul a spus că, în viziunea sa, Armata națională trebuie să fie o armată mobilă, modulară, flexibilă și funcțională.

Cu alte cuvinte, ca să fie ușoară și rapidă, armata trebuie să îndeplinească trei funcții de bază.

Care ar fi aceste puncte?

Apărarea statului, acordarea asistenței de urgență autorităților civile în gestionarea crizelor, și participarea și contribuția la misiuni internaționale de menținere a păcii.

Toate aceste obiective trasate de ministrul Nosatîi în procesul de reformă sunt destinate dezvoltării capabilităților, pe linie modernă, ca armata să fie mai mobilă, mai rapidă și să mențină elementul de supraviețuire.

Noi dorim ca tehnica grea de luptă, pe care noi o avem din timpurile sovietice, să fie înlocuită cu una mai ușoară și mobilă, dar în același timp ne dorim să menținem capacitatea de foc. De exemplu, ne dorim ca TAB-urile pe platforme de 8x8, care sunt grele și consumă mult, să le schimbăm. Avem mașini de infanterie blindate pe șine care sunt foarte grele. Dorim să le înlocuim cu tehnică ușoară și mobilă de tipul IVECO sau Humvee.

Dar, așa cum vă spuneam, dorim să menținem elementul de foc, precum sporirea capabilităților anti-tanc. Acesta este un element defensiv și în toată concepția aceasta se menține principiu defensivei suficiente. Noi, în dilema de securitate, atunci când construim armata, să nu apelam la mărirea numărului de militari.

Acum avem 6.500 de soldați și vrem să rămână un maxim de 6.800 și circa 2.000 de civili ca personal auxiliar. Mergem pe modernizarea armatei și nu pe mărirea plafonului de personal sau tehnică.

Mobilitate crescută

Ce înseamnă mai exact modernizarea armamentului de tip sovietic. Ce veți face mai exact?

Când vorbim de modernizare, vorbim despre transportarea terestră și aeriană pentru a ridica mobilitatea. De asemenea, vorbim despre dorința de a avea o logistică mai mobilă și mai rapidă. Vrem să sporim capacitea defensivă anti-tanc. Astfel mărim capacitatea de apărare și modernizarea apărării anti-aeriene.

Vorbim de sporirea sistemul de comandă-control și comunicații. Vrem să trecem de la sistem radio analogic la sisteme digitale care sunt mai securizate. De asemenea, sporim astfel și apărarea cibernetică.

Totodată, vrem să modernizăm capacitatea de avertizare timpurie și linia noastră de echipamente de tip drone, radare terestre și apăratură optoelectronică care permite supravegherea și detectarea informației în timp real.

În ce zonă și pentru ce echipamente vor fi folosite cele 40 de milioane de euro anunțate ca ajutor din partea UE. S-a vorbit de echipament non-letal sau mai este vorba și despre altceva?

În primul rând trebuie să vă explic că există echipament și armament. Pentru că orice pistol este catalogat ca armă legală. Deci, când noi vorbim despre armament letal, el este armament care trage cu gaze, sau gaze lacrimogene, dar care se folosește mai mult la poliție. Armata are armament convențional de distrugere în masă, dar noi nu avem atfel de armament. Există armament de calibru 100 mm și armament ușor mai jos de acest calibru.

În raport cu UE, nu discutăm despre echipament și nu armament. Aceste lucruri sunt publice și transparente. Deoarece UE, alocând aceste resurse, le gestionează la capacitatea pe care noi le-am cerut-o.

Programul de cooperare cu UE se numește European Peace Facilicity. Noi am primit șapte milioane de euro în 2021 care au mers spre două proiecte: întărirea capabilităților de geniu și a capacității medicale.

Și aici am afirmat că Republica Moldova ar putea ajuta la operațiunea de post-conflict în Ucraina cu un pluton de geniu. O parte din capabilități va fi redirecționată în acest sens.

În discuțiile cu UE, noi ne-am referit la mobilitate, modernizarea unor platforme de 4x4. Am discutat despre sporirea logisticii, avertizare timpurie și apărare cibernetică. Un alt proiect va fi modernizarea sistemelor de comunicații. Pe aceste șase segmente vor fi alocate cele 40 de milioane de euro. Noi speram foarte mult ca acest program să continue pentru că anumite capabilități sunt luate din planurile de modernizare pentru Armata națională până în 2030.

Noi avem speranța că vom continua și vom continua pe etape.

Bani europeni pentru modernizare

Asistența UE de 40 de milioane a stârnit reacții de la Tiraspol cum că o modernizare a Armatei Republicii Moldova ar afecta securitatea regiunii separatiste. Cum privim astfel de declarații și dacă veți continua pe calea modernizării propuse?

Aceste declarații de la Tiraspol au pornit în urma unor declarații anteriore ale secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken și ministrul de Externe britanic, Liz Truss, cu circa două luni în urmă cu câteva luni potrivit cărora aceste țări ar fi pregătite să ofere arme letale în funcție de necesitățile Republicii Moldova.

Acesta a fost atunci un semnal politic.

Este posibil ca Tiraspolul să se fi inflamat atât de la faptul că Republica Moldova a fost inclusă în declarația finală a summitului recent al NATO de la Madrid și apoi anunțul Consiliul European că va oferi 40 de milioane de euro pentru apărarea Republicii Moldova. Știm că bugetul anual al Ministerului Apărării este de 50 de milioane de dolari și în acest moment pentru Moldova este greu să sporim bugetul.

Tocmai de aceea noi apelăm la aceste parteneriate bilaterale și internaționale pentru a moderniza capacitățile de apărare. Dar nu vorbim despre înarmare și nu vorbim despre majorarea tehnicii militare sau a efectivelor de soldați.

Mai mult, planurile noastre prevăd ca tehnica grea să fie înlocuită cu una ușoară. Aceasta este diferență.

Interoperabilitate pentru misiuni externe

Cum decurg exercițiile militare comune cu partenerii occidentali și aș dori să ne vorbiți un pic și despre interoperabilitatea cu astfel de armate?

Exerciții militare comune curg conform planurilor noastre. Ele sunt direcționate pentru interoperabilitate sau acele obiective care au fost trasate. Exercițiile au fost planificate în urmă cu mai mulți ani și se desfășoară după un calendar prestabilit și totodată pentru atingerea unor scopuri constructive.

Vorbim aici de participarea la misiunile comune de menținere a stabilității regionale sau contribuția la securitatea regională.

Militarii noștri participă acum la misiunea de menținere a păcii din Kosovo, dar se pregătesc să plece în curând și în misiuni similare în Liban. În luna februarie anul viitor urmează să fie detașat acest contigent în Liban.

 Pentru acest lucru trebuie să avem un grad ridicat de interoperabilitate în procedură, dar și în ceea ce privește tehnica militară și echipament. Noi avem echipament vechi pe care l-am moștenit din vremea URSS, fiind produs în anii `60 - `70.

Dacă vorbim de exercițiile comune cu armata română, ele sunt foarte bune și utile pentru că noi obținem experiența de comunicare și interacțiune, dat fiind faptul că România a parcurs calea de modernizare și transformare mai rapid ca mebru al UE și NATO.

Este o armată transformată. Faptul că suntem vecini, vorbim aceeași limbă și avem aceeași mentalitate este mult mai ușor să facem interoperabilitatea între armate.

Noi apelăm mereu la autoritățile din România pentru a dezvolta mai multe proiecte în comun pentru că ulterior le și putem implementa mai rapid.

Vă mulțumim!