INTERVIU// Sergiu Litvinenco: „Dodon se victimizează. Îi înţelegem starea sufletească: a fost o vreme rege, apoi a făcut-o pe nebunul, ca, până la urmă, să ajungă un biet pion”

Mădălin Necșuțu
2021-11-19 12:02:00

 

Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenco, a vorbit într-un interviu pentru buletinul de politică externă al APE/FES despre cum pregătește evaluarea externă a magistraților de peste Prut, astfel încât cei cu probleme de integritate sau compromiși vor părăsi sistemul judecătoresc după implementarea acestui mecanism.

Nu în ultimul rând, Litvinenco nu a exclus ca sistemul de justiție să acționeze și asupra unor episoade suspectate ca fiind ilegale în care a fost implicat Igor Dodon. El a mai menționat că extradarea fostului deputat PSD din România, Cristian Rizea, care în prezent se ascunde la Chișinău și are de executat o pedeapsă cu închisoare în România, este tărăgănată de instanțele moldovenești. Citiți pe larg interviul cu ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenco:

R: Dosarul intentat procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo a format și păreri că reforma justiției este pe calea cea bună, dar și că este un spectacol televizat. Ce primează mai mult în acest caz, domnia legii sau percepția publică despre cum este înfăptuit actul de justiție?

Sergiu Litvinenco: Ambele dimensiuni, domnia legii și percepția publică despre cum este înfăptuit actul de justiție nu se exclud. Pe de o parte, vedem o cerere ridicată în societate pentru actul justiţiei, fiindcă cetăţenii vor să se facă dreptate. De aceea și există o presiune publică enormă atunci când este vorba de dosarele de rezonanţă, iar oamenii, dezamăgiţi de lipsa de finalitate în cele mai multe din ele, ne cer rezultate. Şi cel mai des, oamenii vor rezultat „aici şi acum”.

Pe de altă parte, actul justiţiei, ca să fie împlinit, trebuie să ţină cont de procedurile legale şi să se producă în condiţii de maximă transparenţă. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) nu a făcut altceva decât să pună în aplicare un text de lege, care fusese blocat multă vreme, din motive pe care cu toţii le înţelegem.

Ancheta a fost demarată în perfectă concordanţă cu legea, dar mai departe ține deja de responsabilitatea organelor de resort să ducă la finalitate procesul. Dacă procurorul general suspendat va fi găsit vinovat de săvârşirea unor ilegalităţi, el va trebui să răspundă, fiindcă nimeni nu este mai presus de lege. 

R: În viziunea Dvs, este Stoianoglo unul dintre exponenții sistemului corupt endemic din Republica Moldova sau mai sunt și alți piloni importanți ai acestuia?

Nu vreau să mă pronunţ în privința vinovăţiei sau nevinovăţiei lui Stoianoglo, dacă a încălcat sau nu legea, dacă este sau nu corupt. Este treaba justiţiei. Pot doar să spun că pe parcursul mandatului său de procuror el nu a fost eficient, iar instituţia pe care o conducea a trenat – ca să folosesc un termen mai „elegant”.

Acesta nu a reuşit să crească încrederea în instituţie, mai ales graţie faptului că a sucombat la capitolul dosarelor de rezonanţă. Oamenii au rămas dezamăgiţi, pe când marii hoţi, în loc să ajungă la puşcărie, o părăseau pe bandă rulantă. Este exact inversul a ceea ce oamenii vor a fi actul justiţiei.

Ba mai mult, în societate se discută mult despre febleţea pe care o are față de  pușcăriabilul Platon, pe care nu doar că l-a eliberat din închisoare, dar a şi încercat să-l absolve de răspundere penală pe câteva capete de acuzaţie, ca într-un final, să-l lase să părăsească ţara. Va trebui, probabil, să răspundă nu doar pentru el, dar şi pentru „băiatul acela”.

R: Cum interpretați mitingul recent de susținere a PSRM, în frunte cu Igor Dodon, a unui procuror general acuzat de corupție și abuz în serviciu? Vi se pare normal că un astfel de personaj să fie susținut de partidele de opoziție?

Susținerea, după mine, este determinată, în primul rând, de acțiunile lui Stoianoglo. Sau, mai corect spus, de inacțiunile acestuia. Dacă ați observat, el nu s-a luptat cu corupția politică deloc. Deși acolo este cea mai mare problemă. El a asimilat lupta cu corupția politică – care de fapt este combaterea marii corupții sau a ”sancționării peștilor mari” – cu intentarea unor dosare politice, ceea ce este total eronat.

Prin urmare, dragostea PSRM pentru Stoianoglo se explică prin faptul că era un procuror cuminte, care nu le punea întrebări, nu le făcea probleme, chiar dacă în societate există suspiciuni rezonabile că lucrurile ar trebui să fie altfel. Nu excludem că la mijloc este și altceva. De exemplu, legătura mai multor socialiști cu personajul despre care oamenii vorbesc că ar sta în spatele lui Stoianoglo.

R: În momentul demisiei, Igor Dodon a lăsat să se înțeleagă că este posibil ca el să fie următorul luat de către anchetatori și a declarat că nu îi este frică de o eventuală reținere. În opinia Dvs, ar avea Dodon de ce să își facă griji ținând cont de „afacerea Bahamas”, casa de lux pe care o deține din salariul de bugetar la care „l-au ajutat și părinții” sau afacerile familiei sale în Rusia?

Dodon se victimizează. Îi înţelegem starea sufletească: a fost o vreme rege, apoi a făcut-o pe nebunul, ca, până la urmă, să ajungă un biet pion. Dacă se simte cu „musca pe căciulă” (sau, mai exact, „pe kuliok”), atunci, ca şahist, probabil că poate să anticipeze anumite mutări din partea justiţiei.

Dar acest lucru îl vor decide doar organele de anchetă şi nu doresc să comentez prea mult acest caz. Într-un stat de drept, oricine care încalcă legea, trebuie să se teamă de pedeapsă. Noi aceasta ne dorim, ca instituţiile statului să aplice legea oricărui care o va încălca, indiferent de poziţie. 

R: Aveți vreun feedback de la partenerii de dezvoltare despre mersul reformelor în justiție? Dacă da, ne-ați putea împărtăși și nouă câteva impresii despre cum se vede din ambasade sau de la Bruxelles?

Partenerii noştri ne susţin plenar. Suntem în permanentă comunicare şi ei înţeleg foarte bine că noi avem mandatul cetăţenilor pentru schimbări, dar şi faptul că Republica Moldova nu va putea supravieţui ca stat fără o amplă reformă a sistemului de justiţie.

Suntem în discuţie permanentă, inclusiv pe problema evaluării externe şi extraordinare, o măsură extrem de necesară şi cu care ei sunt de acord. Doleanţa lor este să nu precipităm lucrurile, deoarece o reformă de o asemenea amploare trebuie pregătită minuţios, atât la nivelul de măsuri de implementare, cât şi al modului cum o comunicăm cetăţenilor.  

R: Dacă România o va cere și instanțele din Republica Moldova nu se vor opune, are de gând Republica Moldova să-l extrădeze în România pe fostul deputat Cristian Rizea. Care sunt condițiile în prezent ca el să fie deferit organelor de drept de peste Prut?

Istoria lui Cristian Rizea este cunoscută, deoarece am mai răspuns la această întrebare. El a contestat decretul de retragere a cetăţeniei emis de Dodon. Chiar dacă pe rol se află două dosare inițiate de Ministerul Justiției – unul pe recunoașterea sentinței din România în situația în care acesta ar fi cetățean al Republicii Moldova, iar altul pe extrădarea României urmare a condamnării sale definitive acolo în situația în care Rizea ar fi cetățean român și nu ar deține cetățenia RM – , instanțele nu vor să meargă mai departe de vreme ce nu se face claritate pe marginea dosarului cu cetățenia.

Deci, în acest moment, deoarece nu este pus punct pe legalitatea decretului lui Dodon care vizează retragerea cetățeniei RM, ambele dosare sunt tărăgănate. Dar, de principiu, nu văd cum o decizie judecătorească din România să nu poate fi pusă în aplicare fie prin extrădare, fie prin recunoaştere.

R: Cum apreciați începutul acestei reforme în justiție și cum vedeți perspectivele acesteia de derulare? Care vor fi următorii pași și care credeți că este zona sensibilă a sectorului de justiție ce trebuie reformată?

Oamenii au aşteptări foarte mari faţă de reformarea justiţiei, iar PAS a câştigat alegerile în mare parte datorită angajamentelor pe care le-a făcut de a curăţa statul şi de a face dreptate cetăţenilor Republicii Moldova.

Trebuie să recunoaştem că rezistenţa sistemului este acerbă, noi însă suntem pregătiţi, savem şi răbdarea, dar şi determinarea necesară să mergem până la capăt. Primii paşi au fost făcuţi prin ajustările legislative, care ne-au permis să responsabilizăm anumite instituţii ale statului. Acum suntem în procesul de pregătiri pentru demararea evaluării externe şi extraordinare a sistemului procuraturii şi magistraturii.  

R: Se vorbește mult despre evaluarea externă extraordinară a judecătorilor. Va cuprinde aceasta toți magistrații, adică se va extinde și asupra procurorilor? Când va demara ea și care sunt rezultatele scontate? 

Ideea acestei reforme este foarte simplă. Prin derogare de la regulile generale, evaluarea judecătorilor și a procurorilor va avea loc conform unei proceduri speciale, prin instituirea unor comisii inclusiv cu experți străini, care vor evalua judecătorii și procurorii sub aspectul integrității. Și cei care nu trec testul de integritate, sunt scoși din sistem.

De exemplu, cei ce au castele prețul cărora depășesc de câteva ori veniturile lor sau care au mașini de lux și alte bunuri a căror proveniență nu poate fi justificată – vor fi scoși din sistem. Mă refer la bunurile reale pe care le dețin, nu doar cele care sunt înscrise formal pe ei. Ci și pe cele înscrise pe persoane apropiate, dar care în realitate le aparțin. Între altele, chiar și forurile internaționale recunosc legitimitatea unor astfel de reforme acolo unde sistemele de justiție sunt putred de corupte sau au fost folosite în scopuri politice. Cum ar fi capturarea lor pe timpul lui Plahotniuc.

Cine să fie evaluat? Eu mi-aș dori ca toți să fie. Evident că trebuie să începem cu capul, iar ulterior să mergem mai jos. Între altele, vrem să instituim proceduri de verificare a integrității chiar și pentru cei care vor să acceadă în sistem, nu doar pentru cei care sunt deja acolo.

R: Ce alte măsuri prioritare vor fi întreprinse ca parte a reformei justiției?

Avem un program ambițios setat chiar din prima zi de guvernare. Chiar și așa, pe parcurs pot exista unele ajustări.

De exemplu, ne gândim, mai nou, să implementăm, până la evaluarea externă, o procedură preliminară de evaluare a judecătorilor și procurorilor care aspiră la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) – un așa numit „prevetting” – , pentru ca la CSM și CSP să acceada prin adunările generale doar cei care trec testul de integritate. Scopul este ca la adunările generale ale judecătorilor și procurorilor să ajungă doar candidații fără probleme de integritate.

Un alt proiect important este legea care înăsprește sancțiunile pentru corupția politică și electorală pe care il finalizăm și îl vom propune de curând Guvernului și Parlamentului.

De asemenea, ne gândim să eficientăm cadrul instituțional pentru lupta anticorupție prin crearea unei singure instituții care să lupte cu marea corupție după modelul DNA din România.

Reforma Curții Supreme de Justiție este, de asemenea, necesară. Dar și multe alte lucruri pe care trebuie să le facem pentru ca să ajungem să realizăm obiectivele pentru care ne-a votat poporul Republicii Moldova – să instituim un sistem de justiție dreaptă.

Vă mulțumim!

 

 

 

Mădălin Necșuțu
2021-11-19 12:02:00

Comentarii