Până la alegerile parlamentare din 24 februarie au rămas 11 zile. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat listele candidaților în circumscripțiile uninominale și vă prezintă trecutul, interesele și averea celor care vor lupta pentru un loc în Legislativ.​ În circumscripția nr. 20, Strășeni, în cursa electorală s-au înscris cinci candidați. Primul în buletinul de vot este prim-ministrul Republicii Moldova, democratul Pavel Filip. Îi vor face concurență reprezentantul PSRM, Veaceslav Anghel, candidatul Partidului Șor, Valeriu Tabacaru, Igor Grosu, înaintat de blocul electoral ACUM și liberala Nicoleta Malai.

Primul în buletinul de vot în circumscripția nr. 20 este prim-ministrul Republicii Moldova, democratul Pavel Filip. Acesta a fost propus la funcția de premier ex-președintelui Nicolae Timofti după ce au eşuat cu candidatura lui Vlad Plahotniuc. În aceeași zi a fost desemnat. Guvernul Filip a fost învestit în după-amiaza zilei de 20 ianuarie, în cadrul unei şedinţe speciale a Parlamentului. Cabinetul de miniştri a primit votul a 57 de deputaţi din 68 prezenţi la şedinţă, care a durat circa 30 de minute, fără audierea programului de guvernare şi dezbaterea acestuia, pe fundalul protestelor din stradă, dar și a disensiunilor dintre deputaţii socialişti, care au blocat tribuna Legislativului, şi câţiva democraţi care au rupt pancartele celor din fracţiunea PSRM. Jurământul a fost depus o zi mai târziu, aproape de miezul nopții. Evenimentul a fost unul secretizat, având loc departe de ochii presei.

Pavel Filip a ajuns în fotoliul de ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor în 2011. Este fost director al Fabricii „Bucuria”, în fruntea căreia a fost din 2001 până în 2008. Până atunci, timp de zece ani, a ocupat mai multe funcţii în aceeaşi întreprindere. Ulterior, în 2008, a preluat conducerea întreprinderii "Tutun-CTC", până când a fost numit ministru. 

Numele lui Pavel Filip a figurat anterior în câteva anchete ale Centrului de Investigaţii Jurnalistice în care am scos la iveală că familia demnitarului deţine mai multe firme, dar şi faptul că ministrul arendează pădure în zona Dănceni-Sociteni. Ziarul de Gardă a scris despre casa de lux în care premierul desemnat locuieşte în prezent, imobil înregistrat pe numele unuia dintre cei doi fii ai săi.

Anterior, Filip a ajuns în vizorul CNI după ce Ziarul Național a scris că Pavel Filip a scos la mezat o casă din Chişinău, trecută pe numele soţiei sale, la prețul de 179.000 de euro. Asta deşi în declaraţiile pentru 2012 şi 2013 oficialul a indicat că valoarea cadastrală a locuinţei este de circa 943 de mii de lei (aproximativ 50 de mii de euro). Comisia a clasat cauza, constatând că oficialul nu a încălcat legea. Potrivit declaraţiei pe venit, casa a fost vândută în anul 2014 pentru o sumă de trei milioane de lei. 

Potrivit declarației de avere pentru 2017-2018, în ultimii doi ani politicianul a avut venituri de un milion de lei din salariul său de premier și cel al soției. El mai raportează opt terenuri extravilane și două intravilane, o construcție și două case de locuit, una de 54 de metri pătrați și alta de 316 metri pătrați, evaluată la 2,8 milioane de lei. Toate bunurile imobile sunt în posesie și folosință. Din 2007 premierul are în proprietate un BMW X5, evaluat la 400 de mii de lei. 

Veaceslav Anghel, consilier orășenesc și ales local în Consiliul Raional Strășeni, este candidatul PSRM la funcția de deputat în circumscripția nr. 20 și se regăsește în buletinul de vot pe poziția a doua. Pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, acesta este prezentat ca jurist al SRL Exclu­siv Media, companie afiliată socialiștilor, care deţine două posturi de televiziune, Exclusiv TV și NTV Moldova, dar și ziarul de limbă rusă „Argu­mentî i Faktî”, la care lucrează Galina, soţia lui Igor Dodon, dar şi Lud­mila, soţia lui Cor­ne­liu Fur­culiţă, deputat socialist. SRL Exclusiv Media a fost de fapt fondată de Anghel, în prezent însă Furculiță este asociat unic al companiei.

Candidatul socialiștilor în circumscripția Strășeni a fondat și compania Hunter Elit Club. Potrivit unei investigații realizate de Ziarului de Gardă în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice, firma, înregistrată într-un apartament de pe str. Asachi, al soților Furculiță, care a fost cumpărat de la Igor Dodon, ar fi afiliată intereselor actualului președinte al Republicii Moldova. Portalul Anticoruptie.md a scris că Hunter Elit Club încearcă să obțină, prin judecată, recuperarea unei datorii în valoare de peste 24 de milioane de lei de la Fabrica de conserve din Călărași. Inițial, firma a pretins o datorie de peste 13 milioane de lei de la fabrică. Suma a fost însă majorată ulterior cu încă 11 milioane de lei, penalități impuse în baza unor prevederi contractuale dubioase.

Veaceslav Anghel este și fondator al SRL Con­sac­ces, spe­cia­li­zată în con­stru­cţii. El a fost candidatul cu numărul 46 în lista socialiștilor la alegerile din 30 noiembrie 2014 și unul dintre finanțatorii PSRM în campania electorală, el donând 77 de mii de lei.

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, Veaceslav Anghel declară venituri de 123 de mii de lei din salariu și indemnizațiile de consilier. El a mai raportat un teren agricol și o cincime dintr-un apartament de 86,2 metri pătrați. Are în proprietate un BMW pe care l-ar fi cumpărat în 2008 cu doar 10 mii de lei (!) și conduce prin mandat un Opel Astra Universal.

Următorul în buletinul de vot este reprezentantul Partidului Șor, Valeriu Tabacaru, președinte al Organizației Teritoriale Strășeni a formațiunii politice. De profesie este economist. În declarația depusă la CEC pentru ultimii doi ani, candidatul arată că a câștigat 85 de mii de lei din salariu și indemnizații. Tabacaru mai raportează două terenuri și un Subaru Forester, în posesie din 2018. Potrivit declarației de avere, nu are o locuință. 

Sub numărul patru în buletinul de vot la Strășeni se regăsește Igor Grosu, înaintat de blocul electoral ACUM. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, în mai–decembrie 2003, Grosu a exercitat funcția de coordonator de proiect la Ministerul Economiei, Unitatea de implementare a grantului Băncii Mondiale, Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. În decembrie 2003– iunie 2004, a fost manager de proiect la Ministerul Economiei, Unitatea de implementare a grantului Băncii Mondiale, Strategia de creștere economică și reducere a sărăciei. În 2004–2008, a ocupat postul de șef al Secretariatului Consiliului pentru Participare din cadrul Ministerului Economiei. În august–septembrie 2008, Igor Grosu a fost șef al Secretariatului Consiliului pentru Participare, Departamentul pentru Analiza Politică al Cancelariei de Stat, PNUD. În 2009–2012, a fost expert principal în cadrul Cancelariei de Stat. În perioada 2005–2012, a deținut funcția de membru al Consiliului de Administrație Amnesty International Moldova. Între 2012 și 2015 a fost viceministru al Educației.

Este secretar general al Partidului Acțiune și Solidaritate din 2016. În paralel, este angajaț al Centrului de Analiză și Evaluare a Reformelor, organizație specializată în implementarea proiectelor în domeniul educației.

Conform declarației de venit și interese personale pentru 2017 și 2018, secretarul general al PAS a menționat un venit în valoare de 321 de mii de lei de la Fundația Konrad Adenauer, Partidul Acțiune și Solidaritate și de la o asociație obștească, la care se adaugă salariul soției, în mărime de 145 de mii de lei. În aceeași perioadă, Grosu a avut un venit de 950 de euro din vânzarea automobilului și alte 400 de euro din darea în chirie a apartamentului. În plus, soția sa a înregistrat un venit în valoare de 238 de mii de lei din partea ICS Constr-Prim-Locuința în urma executării unei decizii judecătorești. Candidatul blocului electoral ACUM a mai raportat patru terenuri agricole și două intravilane, un apartament, un spațiu comercial și două case de locuit, una de 121,7 metri pătrați, și a doua cu suprafața de 82,3 metri pătrați obținută prin donație, precum și alte trei construcții dobândite de asemenea prin donație. În 2017, Grosu și-a cumpărat cu 7.800 de euro un autoturism de model Volkswagen Touran, fabricat în 2009.

Nicoleta Malai, primarul comunei Ghelăuza, exponentă a Partidului Liberal, este ultimul nume de pe buletinul de vot în circumscripția nr. 20, Strășeni. În noiembrie 2017, nouă persoane, printre care primarul satului Ghelăuza, Nicoleta Malai, au fost reţinute de CNA şi procurorii Anticorupţie. Aceștia erau bănuiți de obținere, în mod fraudulos, a asistenței financiare de la Fondul Ecologic. Procurorii au documentat un şir de licitaţii publice privind construcţia sistemelor de canalizare şi staţiilor de epurare în mai multe localităţi, în urma cărora au câştigat companiile gestionate din umbră de un singur beneficiar. Acesta ar fi gestionat întreaga schemă infracţională care consta în negocierea cu factorii de decizie din cadrul Fondului Ecologic Naţional al Ministerului Mediului asupra aprobării finanţării proiectelor, care urmau să fie atribuite primăriilor din ţară.

Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat anterior o anchetă care vizează fraudele admise la implementarea unui proiect de aprovizionare cu apă a localității Ghelăuza, din raionul Strășeni. Jurnaliștii descriau acolo modul în care o companie care a câștigat un proiect de construcție a apductului a mimat lucrările.

La 12 martie 2018, Nicoleta Malai a fost plasată în arest prevetiv. Ulterior, instanța a decis plasarea acesteia în arest la domiciliu. În prezent primarul comunei Ghelăuza are statut de învinuit în acest dosar.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Nicoleta Malai indică un venit în mărime de 135 de mii de lei din salariu și premii, un apartament primit drept donație în 2015 și o casă de locuit moștenită în 2013.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova. Infograficul a fost realizat cu susținerea Fundației Soros-Moldova.