În circumscripția nr. 14, Telenești, în cursa electorală s-au înscris șase candidați. Primul în buletinul de vot este democratul Vadim Lelic, urmat de reprezentantul PSRM, Alexandru Isac, candidata blocului electoral ACUM, Maria Ciobanu și reprezentantul Partidului Șor, Valerian Cristea. Sub numărul cinci se regăsește comunistul Veaceslav Căpățină, urmat în buletinul de vot de liberalul Mihail Moldovanu.

Primul în buletinul de vot în circumscripția nr. 14 este candidatul PDM, Vadim Lelic. Acesta este primar al orașului Telenești al treilea mandat consecutiv. Anterior a făcut parte din Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD), în 2008 însă organizația din Telenești a PPCD, condusă de Vadim Lelic și Tudor Rotaru, a trecut la PLDM. În 2018 Vadim Lelic a părăsit rândurile liberal-democraților și a aderat la PDM. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 arată că în Telenești, pe durata mandatului lui Vadim Lelic, lucrările de reparație a unor drumuri, desfășurate în 2016, au costat mai mult decât se planificase inițial, după ce autoritățile locale au contractat o firmă a unui consilier democrat dintr-un sat din raion. Firma se angajase să livreze pietriș pentru reparația străzilor din oraşul  Telenești și din satele Mihalașa Nouă şi Mihalașa, fiind singura admisă la concurs după ce alți trei concurenți care au depus ofertele au fost descalificați ori s-au retras.

În declaraţia pentru ultimii doi ani depusă la CEC în calitate de candidat electoral, Lelic a indicat un venit cumulativ de 307 mii de lei din salariul său de primar şi salariul soţiei, obținut de la CSV LeVaM SRL, firma familiei. În această perioadă, în bugetul familiei au intrat și 308 mii de lei din darea în arendă a unui spațiu. În declaraţie sunt trecute trei loturi intravilane și unul agricol, o casă de locuit, un apartament și un spațiu comercial, precum și un automobil de model Skoda, cumpărat cu 400 de mii de lei. 

Alexandru Isac, ales local în consiliul satului Chiștelnița, raionul Telenești, este candidatul PSRM pentru circumscripția Telenești. La alegerile prezidențiale din 2016, el a făcut o donație în mărime de 74.760 de lei către Igor Dodon.

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, Alexandru Isac nu indică niciun venit din salariu, ci doar o pensie de la Ministerul de Interne în mărime de 92 de mii de lei și indemnizații de 1.300 de lei. În schimb, consilierul de la Chiștelnița a moștenit în ultimii ani 180 de mii de lei și a primit donații în mărime de 450 de mii de lei (!). Acesta mai raportează șapte terenuri arabile, o casă de locuit și șase construcții accesorii, toate moștenite în 2012. În 2016, Isac a luat în leasing un automobil de model Nissan Qashqai, în valoare de aproape 19 mii de euro. 

Următorul în buletinul de vot este reprezentanta blocului electoral ACUM, Maria Ciobanu, deputată în fracțiunea PLDM din Parlament. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, până în anul 2010, când a fost aleasă în Parlament pe listele PLDM, Maria Ciobanu a făcut carieră în învățământul public. Potrivit CV-ului ei, publicat pe pagina web a Parlamentului, de la profesoară începătoare în 1977, a ajuns de două ori (1992-1994, 2007-2010) în funcția de director general al Direcției Generale Învățământ, Tineret și Sport Nisporeni. Cariera politică a Mariei Ciobanu a început în anul 2007, an în care a devenit membră a Partidului Social-Liberal (PSL), condus de Oleg Serebrian. După ce în februarie 2008 PSL a fuzionat cu Partidul Democrat din Moldova, Maria Ciobanu a aderat la Partidul Liberal-Democrat din Moldova, la care este acum vicepreședintă. Pe parcursul activității parlamentare, Maria Ciobanu s-a remarcat prin declarații dure în adresa deputaților care și-au lăsat partidele cu care au intrat în Parlament și au trecut la PDM, contribuind astfel la formarea majorități parlamentare dominate de PDM. În februarie 2018 ea anunța că ar fi fost amenințată cu răfuiala fizică dacă își mai permite să-și expună părerile critice. Deputata a depus o plângere la procuratură, în legătură cu acest caz.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Maria Ciobanu a raportat venituri de 436 de mii de lei din salariul de deputat, pensie și indemnizație, precum și un cont bancar în care păstrează economii în mărime de 170 de mii de lei. Ea mai deține un teren, o casă de locuit și un apartament.

Sub numărul patru în buletinul de vot se regăsește exponentul Partidului Șor, Valerian Cristea, viceprimar al orașului Orhei. La alegerile din martie 1998, Valerian Cristea este ales deputat pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, activând în calitate de președinte al Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie. În februarie 2001, el obține cel de-al doilea mandat de deputat, iar la 6 martie 2005, ce-l de-al treilea mandat de parlamentar din partea PCRM. La alegerile președintelui Republicii Moldova din 4 aprilie 2001 a fost contracandidatul lui Vladimir Voronin la funcția de președinte, obținând doar trei voturi. La distanța de două săptămâni, Valerian Cristea devine viceprim-ministru în Guvernul Tarlev – 1. La  15 noiembrie 2006, prin decretul președintelui Voronin dânsul este revocat din funcția de viceprim-ministru și peste câteva luni numit Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Cehă. Rechemat din funcția de ambasador în 2010, revine la postul de președinte al Comitetului republican al sindicatelor din energetică și electrotehnică din Moldova („Sindenergo"), iar în iulie 2015 vine împreună cu Ilan Șor la Orhei unde este ales viceprimar pentru probleme sociale.

Pentru 2017-2018, Valerian Cristea a declarat încasări de 493 de mii de lei din salariu și pensii. El a mai trecut pe hârtie un lot de pământ și un apartament cu suprafața de 145 de metri pătrați, în valoare de 75 de mii de euro.

Comunistul Veaceslav Căpățină va lupta pentru un loc în Parlament de pe poziția a cincea. El activează în funcția de prim-secretar al Comitetului raional Telenești al PCRM. Totodată, Căpățină ocupă postul de director comercial la SRL Eduardprosper. În declarația de avere și interese personale pentru 2017-2018, prezentată la CEC, Veaceslav Căpățină a trecut veniturile în mărime de 396 de mii de lei din salarii și pensia de invaliditate. El a mai declarat un teren extravilan și unul agricol, precum și o construcție, evaluată la 267 de mii de lei. Deși oficial nu declară nicio locuință, Veaceslav Căpățină a trecut pe hârtie 11 automobile, cu o valoare totală de 26.400 de euro.

Mihail Moldovanu, înaintat de Partidul Liberal, este ultimul nume în buletinul de vot în circumscripția Telenești. Și-a început activitatea profesională în 1986, în calitate de felcer la Spitalul de Urgenţă din Chişinău. În 1992 a devenit medic generalist la Spitalul Clinic Municipal nr.1, iar un an mai târziu a fost numit în funcția de medic terapeut la Policlinica Asociaţiei curativ-sanatoriale şi de recuperare a Aparatului Guvernului. Din 2007 până în 2018, a exercitat funcția de șef al Direcției Sănătate a Primăriei mun. Chișinău. Între timp, a fost și deputat (2009-2010) și viceprim-ministru pe probleme sociale (2011-2013), potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În 2013, Ziarul de Gardă a scris despre casa de lux, care valora șase milioane de lei, și afacerile familiei șefului de Direcție de la Primăria Chișinău. Jurnaliștii precizau că Moldovanu este proprietarul unei case care ar costa milioane de lei, cu două nivele şi mansardă, amplasată pe str. Cetatea Chilia din sectorul Botanica. Atunci, Mihail Moldovanu declara că imobilul l-a cumpărat și reparat din economii și din banii acumulați pe parcursul activității sale profesionale, iar o contribuție importantă a venit din partea soacrei sale, care a muncit peste hotare. Despre firme, acesta declara că sunt mai mult un hobby decât business, pentru că nu avea profit din ele.

În 2015, Mihail Moldovanu a devenit subiectul unei verificări efectuate de fosta Comisie Națională de integritate (CNI), demarate după ce actualul președinte Igor Dodon, pe atunci deputat din partea PSRM, a depus o sesizare privind verificarea veniturilor și proprietăților funcționarului. La 12 martie 2015, CNI a clasat cauza, invocând că „s-a constatat că nu există circumstanțe din care să rezulte încălcarea regimului juridic în declarația cu privire la venituri și proprietate a datelor inexacte sau incomplete”. În același an însă, la 2 iulie 2015, CNI a mai emis un act de constatare în privința lui Mihail Moldovanu. De această dată, Comisa a stabilit că funcționarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în 2014, prin faptul că Direcția pe care o conducea a dat în locațiune un spațiu din incinta Spitalului Clinic Municipal pentru Copii nr.1 firmei Medclinic International SRL, în care fiica sa deținea o cotă-parte. CNI a decis remiterea materialelor către Centrul Național Anticorupție. Mihail Moldovanu a contestat în instanță actul, invocând că în perioada respectivă era suspendat din funcție, iar decizia a fost luată de adjunctul său. Actul CNI a fost anulat de Judecătoria Chișinău, iar decizia a fost menținută și de Curtea de Apel Chișinău.

În declarația de avere pentru 2017-2018, depusă la Comisia Electorală Centrală, Mihail Moldovanu raportează venituri de 387 de mii de lei din salariul său și al soției și din indemnizații. El a trecut pe hârtie două terenuri intravilane și cinci extravilane, două case de locuit și trei apartamente, cu o valoare totală de 4,7 milioane de lei. Moldovanu mai are în proprietate două autoturisme, în valoare de aproape jumătate de milion de lei. În 2016, liberalul a luat două împrumuturi, în valoare de 25 de mii de euro fiecare, pe care trebuie să le întoarcă în 2019. 

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova. Infograficul a fost realizat cu susținerea Fundației Soros-Moldova.