Marii beneficiari ai fraudei bancare se împart în două grupuri - primul e format din antreprenori și membri ai Consiliului de Administrare al Băncii de Economii, în frunte cu Gacikevici, iar al doilea este reprezentat de Veaceslav Platon, Vlad Filat și Ilan Șor. Despre asta au anunțat miercuri, 13 iunie, procurorul general Eduard Harunjen, șeful Centrului Național Anticorupție (CNA), Bogdan Zumbreanu, și adjunctul procurorului-şef al Procuraturii Anticorupţie, Adriana Bețișor. Aceștia au prezentat Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din Banca Socială (BS), Banca de Economii (BEM) și Unibank (UB). Până la această oră, potrivit lor, ofițerii CNA și procurorii Anticorupție au descoperit peste 90% din schema prin care a fost realizată frauda bancară care a prejudiciat statul cu 13,34 de miliarde de lei, majoritatea beneficiarilor finali fiind deja identificați. Șefii organelor de drept au precizat că în prezent au loc acțiuni inclusiv peste hotarele țării, pentru identificarea bunurilor celor care au beneficiat de pe urma prejudicierii băncilor.

Potrivit lui Eduard Harunjen, până în prezent ofițerii CNA și procurorii Anticorupție au instrumentat peste 200 de cauze penale, majoritatea dintre care sunt finalizate sau se află la ultima fază a urmăririi penale.

Valoarea mijloacelor spre recuperare de către Banca Națională a Moldovei (BNM) ca rezultat al lichidării BEM, BS și UB constituie 2,6 miliarde de lei, conform Adrianei Bețișor. Este vorba despre bunurile imobile gajate de companiile care au beneficiat de credite de la cele trei bănci. Până în prezent, din mijloacele fixe au fost recuperate 477 de milioane de lei sau 3,5% din suma prejudiciului cauzat statului.

Alte 10,7 miliarde abia urmează să fie recuperate. „Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată cauze penale cu identificarea beneficiarilor finali, în cadrul cărora a fost deja investigat cu certitudine un prejudiciu de 5,6 miliarde de lei. Actualmente, alte 43 de cauze penale se află la faza urmăririi penale, în care se investighează suma prejudiciului de patru miliarde de lei, în cadrul cărora sunt deja identificate persoane. În același timp, un miliard 60 de miloane de lei este suma prejudiciului pe cauze aflate la faza urmăririi penale în cadrul cărora abia urmează a fi identificați beneficiarii finali”, a declarat Adriana Bețișor.

Potrivit ei, dintre cauzele expediate în instanță decizii definitive, pasibile de a fi puse în executare îi vizează pe condamnații Ion Rusu, Caravita & CO SRL și Business Estates Investments SRL, care trebuie să întoarcă 52 de milioane. Alte 472 de milioane urmează a fi recuperate de la condamnatul Vlad Filat și 869 de milioane de lei - de la Veaceslav Platon. „Alte două sentințe de condamnare, emise de prima instanță, îi vizează pe Ilan Șor, care ar urma să restituie 2,7 miliarde de lei și pe Chiril Lucinschi, de la care urmează a fi recuperate 10 milioane de lei. Aflate pe rol în instanța de fond sunt cauzele penale ce vizează grupul Gacikevici și conducerea Unibank, de la care vor fi recuperate puțin peste un miliard, respectiv 485 de milioane de lei”, a mai declarat adjunctul lui Viorel Morari. 

Pe lângă Procuratura Anticorupție și Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale, instituțiile responsabile de executarea Strategiei de Recuperare sunt Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Servicii Publice, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Banca Națională a Moldovei și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.