Deputat: „Procuratura neglijează sesizările Curții de Conturi privind delapidarea banilor publici”

Cornelia Cozonac
12/06/2021

Procuratura neglijează sau respinge sesizările parvenite de la Curtea de Conturi despre gestionarea frauduloasă a banilor publici, constatată în cadrul auditelor efectuate de această instituție. Concluzia a fost făcută public de deputatul Patformei DA Igor Munteanu, care a analizat o notă a Procuraturii Generale asupra cauzelor de urmărire penală inițiate între 2016-2020 la sesizarea Curții de Conturi pe faptul administrării și întrebuințării resurselor financiare și a patrimoniului public. 

„Se știe doar că auditorii Curții pot doar constata niște infracțiuni sau neconformități, dar nu le pot sancționa, ceea ce înseamnă că numai în urma unei instrumentări riguroase a faptelor constatate de auditorii publici de către procurori, fraudele și neregulile vor fi penalizate. Nota este o hârtie de turnesol asupra interacțiunii Procuratură - Curtea de Conturi în perioada 2016-2020. Ce găsim aici?

1. Majoritatea absolută a urmăririlor inițiate de Procuratură între 2016-2018 nu s-a finalizat cu nimic, iar sesizările Curții de Conturi au fost neglijate ori s-au emis ordonanțe de refuz. Deși Curtea a sesizat organele de anchetă pe auditurile legate de HCC nr.16, 21, 22, 30, 33, sesizările în 2016 au rămas fără nici o finalitate. În 2017, Procuratura a fost sesizată pe auditurile Nr.61, 62, 63, 43, 32, 30, 22, însă cauzele inițiate au fost din nou clasate. În 2018, Procuratura a fost sesizată de Curte în cazul HCC nr.63, 5, 2, 11, 71, 29, 12, 55, 39, 94; din nou au fost inițiate cauze penale, care au fost fie clasate, fie s-a dispus refuz în urmărirea penală. Procuratura a răspuns Curții de conturi că ”nu poate începe urmărirea penală în cazul fraudelor în achiziții la SA Apă Canal-Chișinău”, dar și a ”neregulilor la plata pt arenda funciară și a vânzărilor de teren în cadrul DGAURF din Primăria Chișinău”, executarea defectuoasă a bugetului primăriei Chișinău (773 mln lei), decontarea cu încălcări a activelor în curs de execuție (124 mln lei).

2. În 2019,are loc un dezgheț al Procuraturii (după 15 iunie), care este sesizată de Curte în cazul auditurilor nr.1, 32, 37, 20, 41, 46, 57, 71, la care aceasta răspunde cu refuz. Doar câteva urmăriri penale sunt inițiate, cum ar fi: anumite nereguli la construcția unor stații de epurare/ canalizare din Sipoteni, însă dosarul ajunge la Procurorul din Călărași și pus la ”murat”; același lucru are loc și cu contractele dubioase din 2019 la nivelul direcției educație Strășeni. Tot în anul 2019, Procuratura Anticorupție dispune clasarea cauzei penale pe faptul licitațiilor trucate la Centrul Medicină Legală. O singură sentință soldată cu amendă de 50.000 lei este aplicată pe un caz de infracțiuni în transportul de mărfuri. În rest, Procuratura a sistat urmărirea pornită la MAI pe cheltuielil de zeci de mln lei înafara legii bugetului, trenează urmăririle penale deschise în cazul Gărilor și Stațiilor Auto și Tutun CTC.

3. În 2020, Procuratura e sesizată în HCC N.74, 76, 32, 22, 1, 4, 5, 3, 15 și 34, la care sunt inițiate 4 cauze pe abuzurile comise la Air-Moldova, favorizarea unui agent economic în cadrul concursului, cauzele sunt instrumentate de CNA, sub conducerea Procuraturii Anticorupție. Însă Procuratura a emis refuz în privința licitațiilor dubioase din 2019 la CEC, sistează investigarea executării neconforme a bugetului și gestionării patrimoniului DGLC/Chișinău. Concomitent, CNA inițiază 3 procese penale (484, 485, 486), iar Procuratura Anticorupție altele 2 pe concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, situația lor nu este limpede. O cauză penală este inițiată la Moldsilva, dar Procuratura refuză să pornează urmărire penală la ilegalitățile comise de Apele Moldovei. Este ”iertat” și MAI, în ciuda unor abuzuri financiare semnificative”, scrie deputatul  pe pagina sa de Facebook. 

În concluzie, deputatul menționează că tabloul anchetelor penale pe cazurile grave raportate de Curtea de Conturi este extrem de modest. „De fapt, ai impresia că auditorii Curții de Conturi și procurorii din Procuratura Generală trăiesc în lumi paralele. Auditurile atestă multiple abuzuri, fraude și corupție fără ca cei vinovați să plătească pentru neglijență sau complicitate. Avem pierderi de miliarde de lei din sectorul public, iar organele de anchetă suspendă urmărirea, scot de sub urmărire învinuiții ori pur și simplu refuză să examineze sesizările Curții. Este evident că are loc o justiție selectivă, iar abuzurile rămân ne-taxate”, menționează Igor Munteanu.

Deputatul mai precizează că există lacune grave în capacitatea procuraturii de a pune sub învinuire și de a obține condamnări în raport cu cei care sifonează avutul public, care fraudează licitații ori lucrează în complicitate cu grupuri ale crimei organizate, cum ar fi cazul privatizării Air-Moldova sau a concesionării Aeroportului Internațional Chișinău. Sunt utilizate „tertipuri” și „artificii” juridice pentru a evita cauzele de rezonanță, eludând o funcție centrală a organelor de anchetă de a investiga, preveni și combate schemele de preluare frauduloasă a activelor statului, iar tergiversarea reprezintă un business bine pus la punct.

„Actualul sistem este anchilozat și nu funcționează. Avem nevoie de un DNA care să preia cele mai grave cauze penale, lăsând la o parte interesele ”corporatiste” ale castei procurorilor și lucrând în interesul public, cu mai multe competențe și credibilitate. Cazurile de corupție mare trebuie aduse în fața unui Tribunal (Curți) specializat Anti-Corupție. Flagelul trebuie stârpit din rădăcină, nu oblojit cu descântece. ”Nimeni mai presus de lege” - asta ne dorim noi, cetățenii implicați care susținem aceste idei în Platforma DA”, precizează Igor Munteanu. 

Cornelia Cozonac
12/06/2021



Become a Patron!

Comentarii