În legătură cu mai multe evenimente importante care au loc zilele acestea în Moldova aș vrea să mă expun pe marginea concursurilor organizate de Guvern, Parlament si CSM privind alegerea pentru funcția de judecător a Curții Constituționale. Primul lucru care bate la ochi este faptul că vedem aceleași fețe care erau în guvernele precedente. De fapt, se creează o impresie că funcționarii publici se schimbă cu locurile, fotoliile, funcțiile și prietenii își aleg prietenii. Altă problemă este că nu există nicio transparență în metoda de alegere a candidaților. De asemenea se creează impresia că toate discuțiile privind numirea în funcție a unor persoane se fac după culise în mod secret de societate.

Practic s-a creat o situație când societatea nu are nici o posibilitate să verifice candidații, să-și exprime opinia sau să influențeze în mod obiectiv alegerea funcționarilor publici. Acest fapt se răsfrânge negativ asupra democrației și încrederii publicului în treburile și afacerile publice. Societatea a văzut că ușile pentru funcțiile publice sunt închise pentru societate. Acolo nimeresc numai prieteni, cumătrii, colegii de serviciu ori persoanele care au bani și își pot permite procurarea acestor funcții. Acest fapt descurajează societatea să participe la treburile publice și impune migrația specialiștilor peste hotarele țării.

De exemplu concursul organizat de Guvern a avut un regulament. S-a creat o impresie că unii membri ai comisiei nici nu l-au citit, iar alții care l-au citit nu l-au respectat. S-a observat că unii și aceiași candidați au depus CV-urile la mai multe comisii cu speranța că dacă nu vor trece într-o comisie, să aibă șansa în altă comisie. Acest fapt demonstrează lipsa de bună credință a candidaților la funcția publică. Așa cum au interpretat membrii comisiei că se interzicea adresarea unui candidat la mai multe comisii concomitent. Dar totuși aș atrage atenția că după ce au fost excluși mai mulți candidați din concursul Guvernului, aceștia au explicat precum că au fost excluși pentru că au participat la toate trei concursuri.

Cu toate acestea, dacă examinăm lista candidaților care au fost admiși la concurs de Guvern, spre exemplu, Vladimir Grosu și  Nicolae Roșca la fel au depus dosarele la mai multe comisii, însă au trecut în concurs pe lista Guvernului. Asta ne demonstrează aplicarea dublelor standarde și lipsa de independență și imparțialitate. Grosu deja a fost ales de Parlament, dar a rămas și pe listele Guvernului, iar Roșca are șansa să treacă la guvern, pentru că în parlament nu a trecut concursul. Totodată observăm că  tot această comisie a exclus persoane care și-au depus dosarul doar la Guvern, cum este Doina Ioana Străisteanu și care întrunea în viziunea mea toate condițiile prevăzute de lege și regulament.

Societății i-au devenit cunoscute faptul că unii membri ai comisiilor, care au organizații personale cu interes la buget public, au făcut ședințele secrete privind alegerea candidaților și numirea în funcții publice a acestora. Acești membri ai comisiilor prin conflict de interese și în mod secret au ales candidații nu după criteriile stabilite în regulament, dar pe principiul interesului propriu.

Spre exemplu în alte țări aceste activități secrete scoase de sub controlul societății prin conflict de interese reprezintă o infracțiune și trebuie să fie investigate de organele operative și serviciul de informație și securitate.  Eu nu pot să afirm ori să infirm aceste informații deoarece nu dețin probe, dar pot să spun că există o bănuială rezonabilă că este adevărat. Pentru aceasta noi avem organe abilitate, care ar fi trebuit să se ocupe de investigarea acestor declarații și/sau afirmații după care să facă public rezultatul acestora. Dacă totuși ne dorim să aflăm adevărul și ne dorim o Curte Constituțională curată.

Anterior s-a vehiculat ideea, inclusiv reprezentanții Guvernului au declarat în mai multe interviuri că nu vor fi admiși candidați afiliați politic. Din cele întâmplate în ultimul timp suntem în prezența faptului că în cazul dat declarațiile nu corespund acțiunilor. Nu putem face doar declarații fără a acționa ferm în această direcție. S-a creat impresia că în funcții publice se aleg numai persoanele apropiate puterii, iar membrii societății nu au nicio șansă să participe la treburile publice. Mai mult, dacă se dorea ca de la bun început să nu fie afiliați politici, trebuiau să intervină în lege și să interzică prin lege candidaților afiliați politic să candideze la funcția de judecător la CC.

Eu aș mai modifica legea și aș interzice participarea la concurs a persoanelor care au deținut funcții publice, le-și pune o interdicție de a mai candida la aceste funții timp de minim 8 ani, ca să le dăm posibilitate acestora să simtă propriile reforme pe care ei le-au făcut în timpul când au deținut aceste funcții, să dăm posibilitatea altor persoane să dețină funcții publice și să verifice corectitudinea deciziilor luate a predecesorului său. În caz contrar suntem în situația în care o persoană stă în funcții publice 10-20 de ani. Astfel aceasta nici nu poate fi verificată ori sancționată pentru abuzuri ori alte ilegalități, dacă se va constata că lea comis, deoarece timpul trece, iar legea MD prevede un anumit termen de prescripție pentru ca persoana să poată fi sancționată.

Comisia de selectare a candidaților din partea Guvernului a fost alcătuită inclusiv din oameni din societatea civilă. Nu este clar însă cum au fost aleși aceștia, cât de integri sunt. Comisia trebuie să fie independentă și imparțială, să nu aibă nici un interes în promovarea candidaților săi, să nu existe nici un conflict de interese și doar astfel poate fi capabilă să selecteze candidații la funcția de judecător a CC și/sau la alte funcții publice. Nu cred că cineva a avut timp suficient ori posibilitate să examineze aceste criterii.

Doi  membri ai comisiei au indicat că au anunțat conflictul de interese cu doi candidați la funcția de judecător constituțional și nu au votat pentru ei. Nu a fost specificat însă care sunt acei candidați și care sunt legăturile lor cu membrii Comisiei. În opinia mea nu este suficient să declari un conflict de interese, acești membrii ai comisiei trebuiau excluși din comisie, deoarece nu există nici o garanție că aceste persoane nu au putut ori nu pot influența prin alte metode comisia ca să le voteze cu puncte maxime candidații pe care ei vor să îi promoveze. Nu putem fi siguri că, candidații lor nu au deja întrebările pe care le vor pune membrii comisiei în cadrul interviului, sunt multe întrebări la acest capitol. Dacă vorbim de transparență, de excluderea traficului de influență dintre membrii comisiei, trebuie să nu existe nicio bănuială rezonabilă că membrii comisiei sunt cumva compromiși și au propriile interese. În astfel de caz, societatea avea dreptul să cunoască despre aceste conflicte de interese, și relațiile între candidați și membrii comisiei.

Corupția de fapt se definește ca abuz de pe o poziție de influență în beneficiu propriu ori în contextul prietenilor, familiei ori finanțatorilor. Membrii comisiei sunt pe o poziție influentă, respectiv trebuia de exclus orice conflict de interese.

Excluderea Doinei Ioana Străisteanu din concursul Guvernului ridică mari semne de întrebare. Dacă e să analizăm dosarul ei și criteriile impuse de comisie și lege, aceasta era candidatul perfect. Doar că, prin excluderea acestui candidat ni se demonstrează public că nu au nevoie nici actualii guvernanți de oameni integri, bănuiala mea rezonabilă este faptul că de acest candidat nu putea să se apropie nimeni să o roage să emită decizii în favoarea lui X ori Y, acest candidat dacă trecea concursul era să fie „condamnare la moarte” pentru cei ce fac scheme ori planifică sa facă scheme, ori sa deservească anumite interese și era să pună capac tuturor schemelor și înțelegerilor între politicieni și judecători, între colegi și prieteni, nași și fini. Iată unde era frica lor. Străisteanu s-a manifestat mereu ca apărătoare a drepturilor omului și a vorbit mereu despre actele de corupție care au loc, nu a tolerat pe nimeni care încalcă legea, nu a tolerat acțiunile de discriminare, iar aceasta nu este convenabil multor persoane. Ea a fost apreciată prin excelența sa în apărarea drepturilor omului de către ONU și alte organizații internaționale, ea a fost auzită mereu sesizând încălcări grave, respectiv ea era candidatul de temut pentru mulți. Candidatura Doinei Ioana Straisteanu a fost un test pentru actuala guvernare să ne demonstreze că declarațiile pe care le fac corespund faptelor, dar consider că nu a trecut acest test.