Călătorie spre Moldova pe timp de pandemie

Ana Pîrţac-Potlog
27/06/2020

Pe data de 15 iunie, Moldova a reluat oficial zborurile în regim normal dinspre și spre mai multe regiuni. Această hotărâre pare a fi luată cam în pripă, ținând cont de situația din țară, pentru că recordurile care ating cifre tot mai mari de la o zi la alta demonstrează scurt și clar că poporul nostru nu este suficient de pregătit pentru urgia pe care o reprezintă Covid-19. Undeva se comit erori grave, dar unde anume, rămâne la îndemâna experților să își spună părerea.

După patru luni de carantină petrecute în Italia, 70 de zile închiși în casă, iar restul, înconjurați de zeci de restricții și echipați cu măști și dezinfectanți, am reușit să ajung în sfârșit acasă, în Moldova. Cu mii de întrebări, cu răspusuri greu de aflat, multe dubii și frică, am pornit la drum. Zborul a decurs foarte bine. În aeroportul din Bergamo m-am simțit extrem de protejată, ca în oricare alt loc din Milano și periferiile sale în care m-am deplasat în ultimele săptămâni. Aeroportul gigant și aglomerat în mod normal părea și mai spațios în lipsa numărului mare de persoane și cozilor cu care eram obișnuită. Distanța de aproximativ 40 de minute pe care o parcurgeam de la zona de check-in și până la poarta de îmbarcare s-a redus considerabil, pentru că spațiul aeroportului a fost modificat pentru a exclude posibilitatea de a se crea aglomerație de persoane; magazinele, cu mici excepții, au fost închise, iar intrarea în aeroport a persoanelor fără bilet de călătorie este absolut interzisă. Dezinfectanții și urmele de piciorușe amplasate strategic pentru a indica distanța dintre persoane au umplut fiecare loc din aeroport, iar personalul care îi ajută pe călători să circule în siguranță este foarte amabil și disponibil. Măsurarea febrei la intrarea în aeroport este obligatorie și se ralizează pentru orice călător, fără excepție. Toate măsurile întreprinse în Italia, inclusiv amabilitatea și responsabilitatea populației au reușit să câștige teren în fața pandemiei, iar statistica demonstrează că am învățat toți o lecție importantă, și chiar de va urma un al doilea val de infecții, de această dată sunt sigură că Italia va fi pregătită.

Caption

Zborul a decurs foarte bine. Distanța spre aeronavă a fost parcursă pe jos, cu respectarea strictă a distanței sociale. Pe rând, grijulii, protejați și în siguranță, un număr considerabil de cetățeni moldoveni s-a îmbarcat pentru zbor. Dar mare mi-a fost surpriza când după un zbor liniștit și frumos am aterizat la Chișinău. După mai multe minute de așteptare s-a deschis o singură ușă a avionului, și cam fricoși, dar și dornici de casă, călătorii s-au îmbulzit să coboare. La ușa avionului - SURPRIZĂ - un agent al serviciului vamal cam încruntat aștepta nerăbdător să ne verifice dacă nu cumva nu avem completată fișa epidimiologică (un document distribuit în timpul zborului, pe care călătorul este obligat să îl semneze și prin care acesta se obligă să își asume cele 14 zile de autoizolare impuse de stat, fără niciun fel de excepție), care evident, pare mult mai importantă decât faptul că suntem sau nu protejați, dezinfectați sau că se păstrează distanța socială.

O altă surpriză, și mai „îmbucurătoare” a fost faptul că am fost toți - copii, adulți, bătrâni - urcați în același autobuz, al cărui număr maxim de persoane admis la bord probabil a fost depășit considerabil, și aduși până la trecerea frontierei, unde au urmat alte protocoale executate cu „politețe”.

După mai multe minute și proceduri ale protocoalelor în vigoare am părăsit interiorul aeroportului din Chișinău în fața căruia nu aveai unde să arunci un ac de înghesuială.

Distanțiere socială, măști de protecție, pericol de infectare cu Coronavirus? NU, NOI NU AM AUZIT! Cel puțin cu așa impresie am ajuns eu acasă, după patru luni de carantină responsabilă în care mi-a fost frică să nu cumva să aduc virusul în țară. Acum îmi e mai frică să nu cumva să îl iau de aici cu mine înapoi!

Ana Pîrţac-Potlog
2020-06-27 19:31:00

Comentarii