Deconspirarea scopului real al intenției de transformare a miliardului furat în datorie de stat internă.

Dezvăluirile care apar în ultimul timp, legate de furtul miliardului, cu siguranță indică că de jefuirea sistemului bancar au fost preocupate două centre de comandă din Moldova. Unul ar fi al dlui Vlad Plahotniuc, iar al doilea ar fi al dlui Vlad Filat. Alte surse informează că există încă două centre financiare Platon-Shor, care și-au adus aportul la procesele de spălare și furt al miliardelor din/și prin sistemul bancar moldovean.

În contextul insistenței persoanelor, care țin statul în captivitate, de a transforma miliardul de dolari furat în datorie de stat, dar și noii conjuncturi formate în jurul furtului banilor din sistemul bancar, vin să aduc unele argumente legale despre neadmiterea convertirii furtului în datorie de stat.

Analiza minuțioasă relevă că banii bugetului nu au nimic absolut comun cu banii din Banca Națională. Iar convertirea datoriei miliardului furat nu este altceva decât o schemă, prin care se încearcă ștergerea urmelor miliardului furat, cu o valoare adăugată de minimum două ori mai mare decât miliardul furat. Adică, pe lângă miliardul furat din BNM, care a aparținut cetățenilor, oamenii vor fi impuși să achite adăugător încă un miliard de dolari ca datoria miliardului furat și încă o dată procentele pentru datoria creditului care ar atinge aproximativ 550,0 milioane dolari.

Pentru informație! Banii din bugetul de stat nu au nimic comun cu banii de la BNM, precum afirmă experții falși ai exponenților furtului. Banca Națională nu este banca de stat, după cum afirma aceiași experți și nici agent economic, ci este bancă națională – regulator monetar – autoritate monetară centrală, care răspunde de legalitatea activității bancare în economia națională, iar banii din ea aparțin tuturor cetățenilor. Mai simplu, dacă Republica Moldova dispare ca stat, atunci toți banii din BNM se împart egal la toata populația, iar banii bugetului nu, fiindcă ei sunt strict pentru a acoperi nevoile de funcționare a statului, iar din momentul dizolvării statului, bani în buget nu mai vin și nu se mai acumulează.
În așa fel, falșii experții de vată a exponenților furtului miliardului mint când vorbesc de la televizor precum că banii din buget, îndreptați pentru achitarea datoriei miliardului furat, se duc în alt buzunar al statului, cum este BNM, și precum că vin ca ajutor pentru cetățeni prin credite.

Aceasta este un neadevăr total, nu are nimic cu normele legale și poate fi luată drept manipulare a populației.

Miliardul furat nu poate fi sub nicio formă sau cale legală transformat în datorie de stat internă. O să explic de ce nu poate fi transformat furtul miliardului în datorie de stat, cum poate fi oprită această operațiune ilegală și care sunt soluțiile reale.

În ultima perioadă o armată întreagă de „experți” susțin și promovează convertirea miliardelor de lei furate din sistemul bancar în datorie de stat internă. Majoritatea acestor cvasi-experți slujesc autorii și beneficiarii furătorilor/hoților miliardului.

Pe de altă parte societatea civilă, cetățenii simpli și majoritatea agenților economici sunt îngrijorați și optează împotriva transformării miliardului furat în datorie de stat. Acest subiect se discută de cel puțin 1,5 ani, iar sfârșitul lui nici nu se prevede. Majoritatea celor ce susțin transformarea miliardului furat în datorie de stat sunt exponenții celor care se fac vinovați de furt.

În continuare vom analiza mai detaliat situația și mă voi expune asupra lucrurilor cu calcule reale, trimiteri la legi și algoritmul corect de rezolvare a acestei mari probleme.

Să le luăm pe rând.

Ce se schimbă dacă statul nu întoarce cele 14,7 miliarde lei? Nu se va întâmpla absolut nimic. Guvernul are dreptul legal de a emite o simplă hotărâre, prin care poate renunța la executarea angajamentelor care recurg din hotărârea precedentă adoptată dubios de Guvernul Leancă, prin care se garantează creditul acordat băncilor falite. Motivul este ilegalitatea acelei hotărâri, care poate fi ușor de demonstrat.

Ca să fie clar, banii furați au fost întorși deja, însă economiștii neștiutori continuă să facă lobby pentru cei care au furat miliardul. Scopul este de a se mai înfrupta din procesele ce urmează.

Cel mai „simplu” economist, nu doar simplu prim-ministru, ar trebui să cunoască din legea clasică a contabilității, orice sumă înscrisă în credit are înscriere dublă și se înregistrează și în debit.

Se pare că economiștii susținători ai furtului miliardului nu cunosc că există balanță cu active și pasive și registre cu înregistrare dublă. Eu bat numai în partea de activ și debit al registrelor, ca și când numai eu sunt hâtru, iar toată populația o masă critică de oameni simpli, care habar nu au despre adevăr.

Astfel Banca Națională, când a acordat suma de 9,5 miliarde lei, peste o zi a scos din rezervele valutare echivalentul acestui credit în dolari SUA, pentru a acoperi excesul de lichidități pe piața monetară. În așa fel BNM a sterilizat piața monetară de lei moldovenești.

Prin această acțiune BNM a acoperit în cea mai mare parte datoriile celor trei bănci cu probleme. Suma de 9,5 miliarde lei a inclusiv și sumele depozitate la BEM, BS și UB, cu o zi înainte, de către Moldagroindbank, Victoriabank și Moldindconbank, în valoare de aproximativ 4 miliarde lei, care au fost imediat rambursate acestor bănci din acest credit considerabil. De fapt aceasta demonstrează și poate servi drept probă în dosar, că furtul din sistemul bancar a fost bine planificat, iar acele 3 bănci care au plasat bani în depozite bancare, au știut despre furt, intenția lor reală fiind de a scoate bani din BNM prin plasamentele depozitare la băncile lichidate. Astfel aceste bănci depozitare prin schemele de spălare a banilor au furat cele 4 miliarde de dolari și adăugător au beneficiat de banii restituiți de băncile falite din creditul BNM.

De ce Banca Națională nu a avut dreptul să acorde credite  celor 3 bănci în proces de insolvabilitate?

Conform Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.1995, articolul 4, obiectivele fundamentale al BNM sunt:

Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

Fără prejudicierea obiectivului său fundamental, Banca Naţională promovează şi menţine un sistem financiar bazat pe principiile pieţei şi sprijină politica economică generală a statului.

Astfel prin acordarea creditului celor 3 bănci, BNM a format situație de susținere a unei mici părți a pieței bancare, ce este interzis de aceste articole. Reieșind din acest articol este clar că BNM nu a avut dreptul să acorde credit celor 3 bănci problematice.

Reieșind din atribuțiile BNM prevăzute la articolul 5 lit. e) este foarte clar că BNM poate acorda credite băncilor fără garanții de stat. Aceasta ne demonstrează faptul că BNM a vrut prin garanția guvernamentală să redirecționeze responsabilitatea de la sine spre guvern.

Totodată articolul 71 a aceleiași legi, prevede activităţile interzise ale BNM. Astfel  aliniatul (1) prevede că cu excepţia cazurilor prevăzute prezenta lege, Banca Naţională nu poate:
a) să acorde nici un fel de asistenţă financiară, fie în forma unui împrumut direct sau indirect, fie prin cumpărarea unui împrumut, participarea în cadrul unui împrumut sau utilizarea oricărui instrument din care rezultă oricare obligaţiuni, preluarea unei datorii sau alte acţiuni analoage.

Mai mult, BNM a încălcat prevederile de instituire a administrării speciale la cele 3 bănci lichidate. Despre situația cu deficitul de lichidități și creditele neperformante BNM cunoștea. Indiferent de aceasta, BEM și celelalte 2 bănci, în perioada 01 ianuarie 2013 și 01august 2014, acordă credite neperformante în valoare de aproximativ încă 7 miliarde lei. În aceiași perioadă valoarea creditelor compromise întrec suma de 5,2 miliarde lei. Cu toate acestea Banca Națională nu întreprinde nici o acțiune pentru a pune sub supraveghere specială sau să numească administrare specială pentru a lua sub control procesele la cele 3 bănci lichidate.

Toate aceste fapte ne vorbesc despre faptul că BNM a știut despre situație și nu a acționat. În concluzie se poate afirma că BNM nu a vrut să întreprindă nicio măsură, așteptând ca situația să se înrăutățească și mai mult la acele 3 bănci.

Banca Națională a Moldovei cu bună știință a încălcat propria lege acordând credite celor 3 bănci, deja jefuite și aflate în stare de insolvență la acel moment, în loc să instituie în vara anului 2013 administrare specială și să nu admită trecerea pachetului de control de acțiuni ale BEM în proprietatea unor firme fantome.

Mai mult ca atât, BNM nu a avut niciun drept să purceadă la inițierea procesului de acordare a creditului de 9,5 miliarde lei prin garantarea emisă de Guvern, încălcând orice normă de drept financiar în vigoare în RM.

De ce Guvernul nu a avut dreptul să garanteze creditul acordat în mod fraudulos de către BNM celor 3 bănci lichidate în valoare de 14,7 miliarde lei?

Conform Constituției RM, Titlul IV, articolul 126, aliniatul (1) prevede că economia RM este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă, iar prin aliniatul (2) litera c) prin Constituție, Statul protejează interesele naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară.

Începând cu anul 1997, Guvernului R.Moldova i s-a interzis emiterea garanțiilor de stat pentru agenții economici.

Legea cu privire la Guvern nr.64 din  31.05.1990 conform articolului 3, aliniatul 51) prevede în mod obligatoriu protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară.

Tot în această lege, articolul 13. aliniatului 1, interzice Guvernului de a emite garanții financiare Băncii Naționale și prevede doar  1) asigurarea, în limitele competenţei sale, a transpunerii în viaţă a politicii unice a statului în domeniul finanţelor, creditelor şi circulaţiei monetare.

Având în vedere prevederile Constituției și reieșind din Legea privind Guvernul RM, dar și Regulamentul de funcționare a Parlamentului RM, chestiunea legată de emiterea garanției bancare pentru cele trei bănci jefuite, ținea exclusiv de competențele și atribuțiile Parlamentului, fapt ocolit intenționat sau nu de către Guvernul Leancă de atunci. Aceasta este o încălcare a normelor constituționale și tuturor actelor legislative, ce reglementează funcționarea, competențele și atribuțiile Guvernului din acea perioadă.

Astfel, Guvernul Republicii Moldova încălcând atribuțiile și competențele sale prevăzute de norma constituțională și legală a acordat prioritate și le-a creat condiții mai avantajoase și favorabile unor agenți economici în raport cu alții.

Mai mult ca atât, conducerea Guvernului în frunte cu dl ex-prim-ministru Leancă și toți membrii cabinetului de atunci au fost informați despre situația reală din sectorul bancar, despre algoritmul acordării creditului de către BNM și despre interzicerea emiterii unei așa garanții. Cu toate acestea Guvernul Leancă a dat frâu ilegalității.

Din conjunctura formată se poate face unica concluzie corectă:

Guvernul a avut interes în protejarea schemei de acoperire financiară a furtului miliardului de dolari din sistemul bancar.

Din cele menționate se formulează următoarele concluzii:

A fost încălcată procedura de acordare a creditelor pentru cele 3 bănci falimentate și procedura de adoptare a normei legale privind garanțiile de stat.

Banca Națională nu a avut dreptul de a acorda credite celor 3 bănci lichidate.

BNM nu a avut dreptul să atragă Guvernul în procesul formare a unor avantaje pentru unii agenți economici în raport cu alții.

BNM, intenționat sau neintenționat, nu a instituit administrare specială la cele 3 bănci lichidate, cunoscând foarte bine situația și știind că ele întrunesc toate condițiile pentru așa decizie.

Guvernul RM în frunte cu Leancă nu a avut dreptul, conform legislației în vigoare de a emite Garanție de stat pentru rambursarea creditelor acordate de BNM și nu a avut nici un drept de a semna vre-un acord cu BNM.

Cunoscându-se din start că cele 3 bănci sunt în stare de faliment Guvernul nu a avut dreptul să emită Hotărâre de Guvern prin care sa admită cedarea pachetului de acțiuni de la BEM.

Deoarece era informat despre situația reală la cele 3 bănci, cunoscând și faptul că unele bănci au plasat mijloace bănești importante în băncile falimentate, Guvernul Leancă nu a avut nici un drept de a emite Hotărâre de Guvern secretă pentru a garanta rambursarea creditelor acordate de BNM, din start cunoscându-se că vor fi furate.

Guvernul Leancă a încălcat norma de drept privind procedura de adoptare a actelor legislative și normative. Cunoscând că așa decizii pot fi adoptate numai de Parlament, ex-premierul Leancă și-a depășit cu mult atribuțiile și impune cabinetului de a vota o Hotărâre de Guvern din start ilegală.

Câteva elemente importante

Cine are măcar cunoștințe elementare în contabilitate cunoaște că nu există cheltuieli dacă nu sunt surse de acoperite. În cazul miliardului furat:

1. Banca Națională a acordat celor 3 bănci falite 14,7 miliarde lei.
2. La Banca Națională, în rezultatul acordării creditelor, a apărut o creanță față de băncile căror au fost acordate creditele, ci nu față de guvern sau ministerul finanțelor.
3. Creditul acordat în valoare de 14,7 miliarde lei o dată a fost rambursat Băncii Naționale din rezervele valutare, care le deținea și care au fost reduse exact cu valoarea miliardelor de lei furate din sistemul bancar. Populația trebuie să știe că emisiunea de monedă nu poate fi făcută dacă nu există surse de acoperire. Acoperire au servit rezervele valutare ale BNM.
4. În cazul lipsei rezervelor valutare BNM era să recunoască datoria celor 3 bănci și inițiau procedura de insolvență și lichidare fără mare gălăgie în conformitate cu legislația.
5. BNM dorește ca datoria furtului să fie plasată pe umerii cetățenilor și a agenților economici, pentru ca să fie recuperată suplimentar încă de 2 sau 3 ori, ulterior aceste mijloace să fie furate.
6. Evidența rezervelor valutare se face aparte la BNM și poate fi luată ca sursă aparte. Astfel BNM își datorează 14,7 miliarde lei în valută străină, care poate fi stinsă exact după formula când face emisiune pe piața valutară.

Cele relevate demonstrează că miliardul furat a fost stins imediat după ce BNM a acordat credite celor 3 bănci în mărime de 14,7 miliarde lei, prin scoaterea din rezervele valutare a unei sume care a fost aruncată pe piața valutară.

Soluții

Conform Legii privind BNM, Banca Națională își formează venitul din activitatea sa, iar rezervele valutare servesc drept amortizator al situației financiare pe piața bancară. Ca să fie clar, BNM mărește masa monetară în cazurile când este exces de monedă străină pe piața valutară. Masa monetară este aruncată pe piață prin scoaterea bancnotelor din depozite în măsura excesului valutar. De aceea nu este necesar ca să fie dublată răscumpărarea sumelor acordate ca credit celor 3 bănci din alte surse decât sursele creditoare. Deci datoria celor 3 bănci față de BNM trebuie să fie stinsă în timp și în rezultatul activităților de lichidare.

1. Ce ține de valoarea sumelor posibil recuperate în rezultatul lichidării celor 3 bănci, depinde de arta gestionării procesului de lichidare și nu trebuie să aibă nimic comun cu bugetul de stat și cu plătitorii de impozite.
2. Dacă în rezultatul lichidării celor 3 bănci, în timp se va forma o datorie care nu va putea fi recuperată, aceasta trebuie să fie pusă pe seama Băncii Naționale. Concomitent aceasta nu are nici un fel de conexiune la obligativitatea bugetului de stat de a o transforma în datorie de stat.
3. Banca Națională trebuie să gestioneze foarte atent procesele de lichidare a celor 3 bănci ca în timp cât mai restrâns să-și recupereze cât mai multe mijloace din creditele acordate celor 3 bănci.
4. Banca Națională este obligată să publice toată lista companiilor celor care au luat credite, pentru a profita de ajutorul persoanelor fizice și juridice în procesul de recuperare a creditelor.
5. Banca Națională este obligată să depună toate eforturile pentru ca Compania Kroll, angajată în investigarea recuperării banilor, să recupereze cât mai mulți bani și cât mai repede.
6. Guvernul în mod deschis poate repara greșeala, prin adoptarea altei Hotărâri de guvern prin care să anuleze angajamentele ”fraudulos asumate de guvernul Leancă”, conducându-se de legislația în vigoare.
7. Parlamentul trebuie să ia act de această situație și să adopte o Hotărâre prin care anulează hotărârea de guvern emisă de guvernul Leancă privind garantarea creditelor ilegale.
8. Actualul Parlament sau Guvern trebuie să depună o sesizare la Curtea Constituțională prin care să fie declarată neconstituțională Hotărârea guvernului Leancă prin care s-a garantat creditele ilegale.
9. Procuratura trebuie să emită un dosar prin care să ceară instanțelor de judecată să fie anulată hotărârea guvernului Leancă pentru garantare a creditelor ilegale fraudulor acordate.

Momente importante:

• Au fost furat un miliard de dolari, în perioada anilor 2013-2014, în rezultatul tranzacțiilor celor 3 bănci lichidate.
• A fost scos din țară aproape un miliard de dolari din rezervele valutare, aruncat de BNM pe piața valutară în rezultantul acordării creditor celor 3 bănci falite.
• Deoarece cele 3 bănci luate împreună nu au active proprii de nici a 7-a parte din valoarea furtului de un miliard de dolari, valoarea imposibil de recuperat trebuie aruncată pe seama BNM.
• Cursul de schimb a jucat principalul rol în posibila achitare a creditelor acordate ilegal, însă situația a luat o altă întorsătură, autorii furtului neluând în calcul faptul că totul se va face public. Eu au contat pe jonglarea cursului de schimb al leului pentru a echivala valoarea creditelor în lei maximum minimală, astfel ca miliardul de dolari furat să fie rambursat îl lei cheltuind cel mult 1/5 din miliardul furat în dolari.
• Scenariu de rezervă a inclus și posibilitatea de a fi convertită valoarea furtului în datorie de stat, motivând obligațiunea de fi rambursată suma furtului din bugetul de stat prin garantarea emisă de guvernul Leancă. După esența sa economică și financiară aceasta nu poate avea loc, deoarece suma furtului a fost rambursată de BNM în interior, imediat după ce a scos valuta străină din rezervele valutare. Pe exterior aceasta va atârna ca creanță față de cele 3 bănci până la lichidarea deplină, restul fiind stinse prin acte de judecată, după cum prevede legislația în vigoare.
• Autorii furtului au scontat pe posibilitatea de a mai scoate cu timpul aproximativ un miliard de dolari adăugător, în cazul transformării creditului în datorie de stat și continuă să mizeze pe acest fapt. Afirm că nu mai există nici un motiv pentru ca aceasta să se întâmple.
• Autorii mai mizează să se înfrupte și a patra oară din contul ratei dobânzii la datoria pe care ei așteaptă să fie convertită în datorie publică, care ar însuma mai mult de jumătate de miliard de dolari pe parcursul a celor 25 de ani de rambursare.

În experiența internațională există cazuri, când guvernele au refuzat să-și îndeplinească angajamentele asumate de a recupera datorii, inclusiv străine.

Întrebări:

1. De ce persoanele de decizie de la Guvern și Ministerul finanțelor nu au ieșit la momentul respectiv cu declarați să facă public infracțiunea?
2. De ce conducerea BNM nu a sensibilizat opinia publică și organele responsabile de investigare despre fenomenele legate de spălare și furt a banilor în valori fantastic de mari?
3. De ce CNA cunoscând toate etapele și detaliile schemei de furt și spălare a banilor publici nu a intervenit și nu a acționat respectiv?
4. De ce CNPF nu a informat și nu a ținut sub control legal tranzacțiile de schimbare a proprietarilor instituțiilor financiare?
5. De ce Iurie Leancă ca Prim-ministru și fiecare membru al guvernului lui nu au reacționat și au luat decizie cu miros criminal?
6. De ce nici un membru al Comitetului de stabilitate financiară nu s-a opus acestor fenomene și nu au întreprins măsuri pentru a nu permite furtul din sistemul bancar?
7. De ce Procuratura Generală nu a reacționat la interpelările unor funcționari de stat?