Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova se întrunește vineri, 3 iunie, în cadrul congresului IV, la care urmează să aleagă o nouă conducere și să discute problemele stringente cu care se confruntă organizațiile sindicale din Moldova.

Doi candidați concurează la funcția de președinte al CNSM, dar pe site-ul oficial al organizației în afară de o informație generală despre congres sunt doar materiale care-l promovează pe unul dintre candidați, actualul președinte interimar, Igor Zubcu, fost vicepreședinte al Sindicatului lucrătorilor din domeniul Sănătății. El a fost ales să asigure interimatul funcției de președinte, după ce a fost debarcat fostul președinte al CNSM Oleg Budza. Cel de al doilea candidat este Victor Talmaci, președintele Sindicatului Sindicons, al lucrătorilor din domeniul construcțiilor. Despre cel de al doilea candidat nu se spune nimic pe site-ul CNSM. Nu se scrie nimic despre procedură, delegați la congres, asfel încât liderii sindicatelor de ramură să fie informați corect despre procesul de alegeri. Nimic despre platformele candidaților de reformare a sindicatelor.

Nici măcar agenda congresului nu este publicată.  

Nu mă miră o astfel de atitudine, pentru că dea lungul anilor nu am văzut transparență în gestionarea banilor la această instituție care are milioane de lei numai din cotezațiile membrilor de sindicat, dar mai este și un patrimoniu enorm, rămas din timpul fostei uniuni sovietice.

Pe site-ul Federației nu veți găsi nici un raport financiar. Nici despre privatizările dubioase, nici despre salariile grase ale conducerii CNSM, nici despre credite la fel de dubioase sau împrumuturi de milioane acordate penalului Ilan Șor.

În 2011 echipa Centrului de Investigații Jurnalisticie a deconspirat într-o amplă anchetă de presă cârdășia dintre liderii de sindicate și omul de afaceri Ilan Șor, pe atunci necunoscut publicului larg, căruia i se vindeau pe bani mărunți, fără concurs,  hotelele sindicatelor. El  le punea în gaj la trei bănci, una dintre care era Banca de Economii, pentru credite, mărimea cărora depășea cu mult valoarea gajului, ceea ce mai târziu s-a constatat că erau credite neperformante, care au generat devalizarea băncilor.

Nici un organ de drept nu a pornit atunci vreun dosar. Credeți că vreun membru de sindicat, vreun lider de sindicat de ramură a cerut explicații conducerii pentru schemele deconspirate de jurnaliști? Nu. cel puțin în spațiul public nu a fost nici o reacție. 

Nimănui nu i-a păsat de banii angajaților. Bani, care, sub formă de cotezații în proporție de 1 % din venitul lunar, se rețin în mod organizat de către stat și se transmit tot în mod organizat sindicatelor. Deci, când trebuie să ia din buzunarul salariaților banii și să-i dea sindicatelor statul alocă tot suportul necesar, dar când să întrebe ce se întâmplă cu acești bani, de ce ei ajung la Șor, sub formă de credite, împrumuturi sau întreprinderi scoase la privatizare, atunci instituțiile statului se dau cu spatele la gard și spun că nu au treabă, pentru că organizațiile sindicale sunt asociații obștești. Și atunci de ce colectați de la angajați bani pentru această organizație obștească? De ce i-ați facilitat existența printr-o lege specială? Ca să fie un partener al dialogului social, veți spune, ca să apere salariații în fața patronilor, veți mai spune. Da. E așa. Dar asta tocmai că presupune multă responsabilitate și transparență în primul rând.      

Cândva i-am solicitat mai multe informații fostului președinte Oleg Budza, printre care rapoartele financiare, cu privire la venituri și la cheltuieli. El mi-a răspuns franc că nu sunt membră de sindicat și nu-mi va oferi această informație. Ulterior și membri de sindicat au solicitat rapoartele financiare și oricum nici lor nu le-au fost oferite. S-a revoltat membrii de sindicat? Au cerut să schimbe ceva? Nu prea am văzut acțiuni publice în acest sens.  

În 2021 o ditamai comisie parlamentară de anchetă a investigat cum a fost privatizat patrimoniul sindicatelor. Raportul comisiei, făcut public în iunie 2021, este doldora de scheme infracționale de proporții în beneficiul unor companii controlate de Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Numai Ilan Şor a obținut, prin scheme dubioase, circa 50 de obiective imobiliare, cu valoarea totală de peste 1 miliard de lei.  

Raportul comisiei parlamentare de anchetă nu a mai fost pus în discuție în ședința Parlamentului. Și a trecut un an de atunci. Procurorii au pornit parcă niște cauze penale, dar nu se știe la ce etapă sunt. Pentru că în spațiul public nu s-a vorbit despre aceste dosare și nici despre persoanele cercetate penal pentru schemele de la sindicate. 

Ce au făcut sindicaliștii? Nu prea multe. L-au scos pe tăcute pe Oleg Budza din funcția de presedinte, ca să astupe vorbele, dar în realitate toți cei care au fost părtași la schemele infracționale au rămas în sindicate. Încercări de a discuta problema delapidărilor, de a analiza ce au făcut sau ce nu au făcut, bunăoară, adjuncții lui Budza, că el de unul singur nu a dirijat toate schemele, au fost, dar biroul executiv nu le-a dat curs. Și după asta nu s-a întâmplat nimic.    

Credeți că ei, cei care au dirijat schemele la sindicate,  nu se îngrijesc cine va conduce mai departe CNSM? Ba da, ei sunt chiar foarte activi, fac campanie în teritoriu pentru candidatul lor. Îi determină până și pe cei mai vocali lideri de sindicat să treacă de partea lor. Pentru că urmele schemelor trebuiesc șterse, pentru că niște procurori profesioniști pot ajunge leger la toți care și-au luat bucățica din scheme. Cu cine din organele de drept sau alte instituții ale statului sunt împățite milioanele delapidate din banii salariaților, de vreme ce nimeni nu clatină piramida sindicalistă, rămâne încă să aflăm.

Deocamdată liderii sindicatelor sunt chemați mâine să aleagă o nouă conducere a CNSM. Se vor ridica din rândul sindicaliștilor lideri capabili să reformeze sindicatele, vor găsi aceștia susținere în interiorul sindicatelor, sau vor contrinua schemele de delapidare a patrimoniului sindical, rămâne să vedem.