Suntem deja în șapte-opt luni de pandemie în Europa. Multe necunoscute au devenit cunoscute, medicii au căpătat experiență, au fost realizate nenumărate studii.

Și iar despre măști... Cât de mult ne pot ele totuși apăra, de care măști să purtăm - medicale, respiratoare sau simple de bumbac?

Partea I.

O serie de studii, inclusiv de laborator, realizate recent în SUA și alte țări au demonstrat că:

Măștile au capacitatea de a bloca stropii respiratorii - un experiment cu video înregistrare a constatat că sute de stropi generați în timpul unei discuții în care s-a pronunțat calm o frază, cu o mărime cuprinsă între 20 și 500 micrometri, au fost aproape toate blocate când gura era acoperită de un prosop umed (publicat în New England Journal of Medicine).

Un alt studiu (publicat în Nature Medicine) efectuat asupra persoanelor care au avut gripă sau răceală a constatat că purtarea unei măști chirurgicale a redus semnificativ cantitatea virusurilor respiratori, emiși cu picături și aerosoli.

Cele mai puternice dovezi în favoarea măștilor provin din studiile scenariilor din lumea reală. Cel mai important lucru sunt datele epidemiologice, au spus oamenii de știință.

Un alt studiu realizat în 198 țări (publicat în ResearchGate) a constatat că în țările cu o cultură mai înaltă a purtării măștilor, dar și politici guvernamentale care favorizează purtarea măștilor, s-au înregistrat rate de deces mai mici. Motivul e simplu - a fost agățată o cantitate mai mică de virusuri care nu au avut o forță de atac atât de agresivă.

Un grup de cercetători din SUA (Center for Economic Policy Research’s Covid Economics) a ajuns la concluzia că o politică obligatorie de purtare a măștii ar fi redus noile cazuri și decese de COVID-19 cu mai mult de 10% doar în aprilie, și ar fi putut duce la mai puține decese (de la 17% la 55%) la nivel național până la sfârșitul lunii mai, ce aproximativ ar fi însemnat între 17 mii și 55 de mii de vieți salvate.

Ne întrebăm - câți oameni trebuie să poarte măști pentru a reduce transmiterea comunitară? Într-o simulare, cercetători din mai multe state (SUA, Marea Britanie, Franța, Finlanda) au calculat că dacă 80% din populație ar purta măști acolo unde se cere, ei ar face mai mult pentru a reduce răspândirea COVID-19 decât un blocaj strict de restricții totale.

Cea mai recentă prognoză de la Institute of Health Metrics and Evaluation, SUA, sugerează că 33.000 de decese ar putea fi evitate până la 1 octombrie dacă 95% dintre oameni ar purta măști în public. Directorul IHME Dr. Christopher Murray a declarat că oamenii trebuie să știe că purtarea măștilor poate reduce transmiterea virusului cu până la 50%, iar cei care refuză își pun viața, familiile, prietenii și comunitățile în pericol.

Deși majoritatea recomandărilor pentru purtarea măștilor se concentrează pe aspectul altruist al neinfectării altora (mai ales având în vedere prezența asimptomaticilor care pot disemina ușor și neștiut virusul), o meta-analiză a 172 de studii din 16 țări publicată în Lancet pe 1 iunie a indicat faptul că măștile pot reduce riscul de a se infecta pentru purtător cu până la 65 la sută.

O altă întrebare care apare: contează tipul de mască pe care îl purtăm?

Studiile au comparat diverse materiale de mască, și au ajuns la concluziile:

pentru publicul larg, cea mai importantă considerație poate fi confortul - cea mai bună mască este cea pe care o poți purta confortabil și consecvent - dacă masca nu este purtată corect, ea nu ajută la nimic

respiratoarele N95 sunt necesare numai în situații medicale, cum ar fi intubația și alte proceduri pacienților cu COVID.

măștile chirurgicale sunt, în general, mai protectoare decât măștile din pânză, iar unii oameni le consideră mai ușoare și mai confortabile de purtat, dar ele desigur, au un cost mai înalt.

Conceptul purtării măștii este mai degrabă reducerea riscurilor decât prevenirea absolută, a declarat prof. în maladii infecțioase Chin-Hong de la UC San Francisco. Nu ridici mâinile dacă crezi că o mască nu este 100% eficientă. Ar fi o prostie. Nimeni nu ia un medicament pentru reducerea colesterolului ca o garanție că niciodată în viață nu va face un atac de cord, dar ia medicamentul pentru a reduce substanțial riscul.

Specialiștii nu recomandă măștile N95 cu supape utilizate în construcții pentru a preveni inhalarea prafului, deoarece nu îi protejează pe cei din jur. Aceste supape unidirecționale se închid atunci când utilizatorul inspiră, dar se deschid atunci când purtătorul expiră, permițând evacuarea aerului și a picăturilor nefiltrate. Dacă purtătorul are COVID-19, infecția va fi diseminată ușor în jur.

Mulți oameni susțin că măștile de pânză nu pot fi eficiente, deoarece nu pot filtra particulele virale, care sunt extrem de mici. Dar, trebuie să cunoașteți că majoritatea virusurilor părăsesc gura și nasul împreună cu picături/stropi mult mai mari care se prind de mască și se depun pe fibrele ei. Virusul nu are aripioare să zboare singur, el călătorește în aer cu picături și stropi. Iar prinderea picăturilor cu masca înseamnă că nu scapă atât de multe particule virale ca noi să le inhalăm.

Astfel, purtați cu îndrăzneală maștile din bumbac - ele oferă protecție bună.

Și ultima întrebare: dacă practicăm distanțarea socială, mai trebuie să purtăm măști? Da. Specialiștii remarcă trei condiții de bază care pot să te protejeze - purtând o mască, spălându-vă mâinile cât mai frecvent și păstrând distanța. Dar dintre cele trei, cel mai important lucru este purtarea unei măști.

A purta mască în spațiul public înseamnă a doborî pandemia și a ne întoarce la modul normal de viață. Cu cât mai mult ne vom împotrivi, cu atât mai mult ne vom chinui - noi, copiii în școli, pedagogii la ore, medicii în spitale etc., purtând și povara celor pierduți.

Sper că am răspuns la o parte de întrebări.

Faceți un efort și purtați mască în spațiul public. Nu fiți ca Președintele Dodon care oferă zilnic exemple greșite!