Transparența ANSC, „sub șapte lacăte”

Olesea Stamate
03/06/2019

De curând, deciziile emise de și publicate pe pagina ANSC nu mai conțin numele membrilor completului care au participat nemijlocit la soluționarea contestației și luarea deciziei. Coincidență sau nu, numele membrilor completului au fost scoase din decizii începând cu 18 martie 2019 (pe 15 martie acestea încă erau), după publicarea materialului despre nesoluționarea contestației în cazul achiziției de autobuze (publicat pe www.revizia.md la 16 martie 2019).

În materialul respectiv arătasem că unul dintre membrii completului a participat atât la soluționarea contestației din anul acesta (însă restituind-o fără examinare, acceptând excepția invocată de Parcul Urban de Autobuze), cât și la soluționarea unei contestații anterioare, într-o procedură cu aceeași autoritate contractantă și același obiect (însă atunci contestația fusese examinată și procedura de achiziție anulată). Așadar, am arătat că deciziile ANSC nu sunt uniforme, astfel, ridicând dubii referitoare la fundamentarea și legalitatea acestora.

Pentru a evita asemenea „incidente” pe viitor, ANSC a găsit soluția: a eliminat numele membrilor completelor și semnăturile acestora din decizii. Prin urmare, devine mai dificil de urmărit coerența deciziilor ANSC.

Conform Hotărârii Parlamentului Nr. 271 din 15.12.2016, cu privire la instituirea, organizarea și funcționarea Agenţiei Naţionale pentru Soluționarea Contestațiilor, (punctul 38): „Componența completelor de soluționare a contestațiilor, inclusiv președinții, se aprobă prin ordinul directorului general al Agenției pentru o perioadă de cel mult 12 luni calendaristice. Aceeași componență a completului, inclusiv președintele, poate fi păstrată pentru cel mult două perioade consecutive.” La moment, pe pagina ANSC nu poate fi găsită informația referitoare la componența completelor, de exemplu, or, un atare ordin nu este publicat la rubrica „Hotărâri și Ordine”.

În acest sens, am adresat o întrebare de clarificare ANSC și am primit un răspuns cât se poate de direct:

„Conform Legii privind protecţia datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011 date cu caracter personal reprezintă orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;

Prin urmare, în lipsa numelui și semnăturii pe deciziile publicate pe site-ul Agenției nu este nicio eroare fiind efectuată depersonalizarea datelor cu caracter personal, care potrivit aceleiași legi reprezintă modificarea datelor cu caracter personal astfel încât detaliile privind circumstanţele personale sau materiale să nu mai permită atribuirea acestora unei persoane fizice identificate sau identificabile ori să permită atribuirea doar în condiţiile unei investigaţii care necesită cheltuieli disproporţionate de timp, mijloace şi forţă de muncă.

Totodată, părțile și participanții la proces dispun de copii autentice ale deciziilor având aplicate semnăturile olografe.”

Este de necrezut că persoane publice, care își asumă (sau cel puțin ar trebui) deplina responsabilitate în fața cetățenilor pentru deciziile pe care le iau, încearcă să se ascundă, în asemenea mod. Prin analogie, și hotărârile instanțelor de judecată nu ar mai trebui să indice numele judecătorului care a judecat cauza?

Legea privind protecția datelor cu caracter personal nu are nimic de a face cu „ascunderea” identității persoanelor publice, or, tocmai de asta și sunt acestea PUBLICE, nu?

Însă, ca nu cumva să interpretăm noi eronat această lege, am solicitat o opinie a Centrului Național cu Privire la Protecția Datelor cu Caracter Personal, pe care o vom împărtăși imediat ce o primim.

Olesea Stamate
03/06/2019




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii