Accesul  la informațiile despre achizițiile publice continuă să rămână problematic, chiar dacă în ultimii ani s-au făcut anumite reforme în acest domeniu.  Astfel, unele  instituții de stat continuă să țină în secret datele despre achizițiile publice pe care le efectuează.  La această concluzie au ajuns mai multe ONG-uri care monitorizează un număr de 30 de autorități  contractante din țară în cadrul proiectului ”Banii Publici Sunt și Banii Mei!”, implementat de Asociația pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER) și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM). Totalurile primei etape de monitorizare au fost prezentate marți, 24 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit echipei de proiect, fiecare a doua autoritate contractantă la nivel central refuză să ofere reprezentanților societății civile orice gen de informații privind achizițiile publice pe care le desfășoară.  Astfel,  Întreprinderea de Stat ”Calea Ferată” și Agenția Relații Funciare și Cadastru nu au răspuns în niciun fel la scrisoarea prin care membrii echipei de monitorizare au solicitat accesul la informațiile despre achizițiile publice. În același timp, alte instituţii, printre care  Banca Națională a Moldovei și  Cancelaria de Stat, au refuzat accesul la dosarele privind achizițiile publice, invocând secretul comercial sau confidențialitatea informațiilor, precum și faptul că  legea nu îi obligă să asigure accesul la acest gen de informații. 

Situația este ceva mai bună  la nivel local, unde doar unele dintre consiliile raionale și alte autorități ale statului refuză să prezinte reprezentanților societății civile acces liber la informațiile despre modul în care sunt cheltuiți banii publici.

Potrivit Olesei Stamate, președintele  AGER,  Legea cu privire la achizițiile  publice are prevederi ambigue cu privire la informațiile care pot fi puse la dispoziția solicitanților, în timp ce accesul la informații de inters public este asigurat de alte documente legislative. 

”Suntem ferm convinși că Legea cu privire la accesul la informație este de partea noastră, or, achizițiile publice se fac din banii publici și în interes public. În consecință, informația legată de participanții la procedura de achiziții, evaluarea ofertelor și prevederile de bază ale contractului încheiat constituie informație cu caracter public. Dat fiind faptul că achizițiile publice se fac din banii publici și în interes public, datele despre acestea trebuie să fie publice, în măsura în care nu aduc atingere drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice”, a subliniat Olesea Stamate.

La rândul său, Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, a menționat că atât presa, cât și reprezentanții societății civile trebuie să solicite și să obțină acces la orice informație de interes public, în special cele ce țin de gestionarea banilor publici.

 ”Achizițiile publice sunt domeniul cel mai vulnerabil ce ține de banii publici, fapt recunoscut și de  Curtea de Conturi.  Pentru a obține o transparentizare mai mare a întregului proces de achiziții publice, atât jurnaliștii cât și monitorii din cadrul societății civile trebuie să urmărească achiziţiile publice în timp real. Asta înseamnă să aibă acces la întregul pachet de documente, inclusiv la contracte, astfel încât să poată urmări cum se execută lucrările, dacă se respectă  termenele stabilite, calitatea lucrărilor, costurile etc”, a menționat Cornelia Cozonac.

 Totodată, președinta CIJM a subliniat că o monitorizare atentă a întregului proces de către reprezentanții societății civile, pe de o parte, și de jurnaliști, pe de altă parte,  va impune autoritățile să respecte regulile și legile. ”Este nevoie ca întreg procesul de achiziții să fie transparent ca să putem urmări cum se cheltuie banii publici, eficiența acțiunilor autorităților. Aceste acțiuni se înscriu în spiritul transparenței decizionale, guvernării deschise către cetățeni, principiu invocat frecvent de către autorități”,  a mai spus Cornelia Cozonac.

Campania ”Banii publici sunt şi banii mei!” a demarat la 1 aprilie 2015 şi va dura până la 31 martie 2017. Proiectul este sprijinit de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracracy (NED). În cadrul proiectului sunt monitorizate achiziţiile efectuate de 30 de autorități contractante din ţară, inclusiv 20 -  din afara Chişinăului. Totodată, un grup de jurnaliști  realizează  investigații jurnalistice pe cazuri problematice, scheme de corupție, conflicte de interese, cazuri de trafic de influență, favoritism și alte ilegalități  depistate în procesul de achiziții publice.