Eduard Harunjen, procurorul general interimar, susține că noua Lege a Procuraturii, care va intra în vigoare la 1 august curent, va spori independența procesuală a procurorilor pe cauze penale, va asigura o formă mai avansată de selectare și numire în funcții a procurorilor și va spori independența procurorului general, numirea căruia va fi detașată de factorul politic. În același timp, Harunjen se arată sceptic că va putea fi asigurată o majoritate de 2/3 din deputați pentru modificarea Constituției și alegerea unui nou șef al Procuraturii Generale conform noilor prevederi. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Ziarul de Gardă.
Potrivit lui Eduard Harunjen, a fost instituită o nouă structură a Procuraturii, astfel reducându-se numărul procurorilor de la 150 la 90. În același timp, unele subdiviziuni au fost lichidate. Astfel, relațiile cu mass-media, serviciile de petiționare, securitatea internă, serviciul personal au fost transmise unor subdiviziuni create din funcționari publici. „Procurorii urmează să se axeze doar pe investigații pe cauze penale. Noua structură va funcționa începând cu 1 august, când va intra în vigoare legea. Atunci, șefii subdiviziunilor vor fi plasați pe principiul de interimat, după care vor fi inițiate concursuri. După această etapă, urmează să consolidăm capacitățile a două procuraturi despre care se vorbește foarte mult și pe care mizăm foarte mult: Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale”, a subliniat procurorul general interimar.
Acesta a mai declarat că, în condițiile actuale de instabilitate politică, este puțin probabil că va fi asigurată o majoritate parlamentară, care ar vota pentru modificarea Constituției și ar permite numirea noului procuror general de către președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). „Legea prevede două modalități de alegere a procurorului general. Una, care implică modificarea Constituției și care prevede că CSP selectează candidatura și o remite președintelui, și a doua, care are elemente din legea nouă, dar și din cea veche. În acest caz, procedura de selectare a candidaturii revine CSP-ului, doar că actele nu sunt remise șefului statului, ci președintelui Parlamentului, care urmează să propună candidatura la vot. Fără îndoială, această modalitate mai păstrează amprenta politicului, deoarece e vorba de votul deputaților. Deși, ținând cont de realitățile noastre, aceasta este singura soluție reală care poate fi implementată. De ce spun asta? Deoarece, și nu este un secret pentru nimeni că astăzi, în condiții de instabilitate politică, e greu de declanșat procedura de modificare a Constituției și de asigurat o majoritate calificată,de 2/3 din deputați”, a explicat Harunjen.
El a precizat că deocamdată nu a decis dacă va candida sau nu la funcția de procuror general. „E o provocare serioasă. Aș putea lua o decizie sigură atunci când voi vedea cum va funcționa modelul pe care l-am implementat până acum. Să vedem cum vor reacționa procurorii la noua structură. Dacă lucrurile vor merge bine și dacă vom avea susținere din partea Parlamentului, vom vedea”, a punctat șeful interimar al Procuraturii Generale.
Interviul integral poate fi citit aici.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.
Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Finanţatori:
Parteneri: