Hotărâri fără explicaţii şi promovări suspecte la CSM. Membru al Consiliului: "Se creează impresia că CSM trebuie distrus"

Anticoruptie.md
23/05/2016
Raportul a fost lansat luni, 23 mai. Foto: CIJM

Pe parcursul anului 2015, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat 18 concursuri pentru posturile vacante de judecător. În mai multe cazuri însă, fără a motiva hotărârile, CSM a propus şefului statului sau Parlamentului numirea candidaților cu un punctaj mai mic obținut la Colegiul de Selecţie şi Carieră a Judecătorilor decât cel al altor pretendenţi la aceleaşi fotolii. Consiliul nu a oferit explicaţii nici atunci când a insistat pe candidaturile a trei magistraţi pe care şeful statului a refuzat iniţial să-i promoveze, invocând, între altele, că aceştia au discreditat Justiţia, au fost neobiectivi sau deţin averi nejustificate. Detaliile se conţin într-un nou raport al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) privind activitatea CSM, lansat luni, 23 mai.   

"Observăm o practică tot mai frecventă, care îngrijorează. Se creează impresia că avem două instituții care se află în rivalitate: președintele țării refuză candidatura unui judecător pentru promovarea în funcție, iar CSM îl propune repetat. Societatea civilă se află în dilemă pentru că nu știm pe cine să credem: fie pe președintele Nicolae Timofti, fie membrii Consiliului Superior al Magistaturii. Avem cazul judecătorului Serghei Gubenco, despre care s-a scris că ar fi implicat în spălătoria rusească, dar și că are legături cu lumea interlopă. Noi nu cunoaștem argumentele pentru care candidatura lui a fost propusă repetat, ca ulterior să fie promovat în funcția de președinte al Curții de Apel Comrat”, a menționat Nadejda Hriptievschi, expert în cadrul CRJM. 

Potrivit aceluiaşi document, în perioada ianuarie 2015 - martie 2016 președintele Republicii Moldova a eliberat din funcție 24 de judecători. Cea mai mare parte a magistraţilor care au plecat din sistem au depus cerere de demise în legătură cu vârsta de pensionare. Experţii CRJM constată că în mai multe cazuri, CSM le-a acceptat cererile, deși în privința acestora era dispusă începerea unei proceduri disciplinare sau a procesului penal. "Legislația în vigoare trebuie să fie modificată astfel încât să existe posibilitatea de suspendare din oficiu al judecătorului de către CSM, în cazul în care s-a dispus începerea unei proceduri disciplinare sau a unui proces penal", recomandă autorii studiului.

Potrivit documentului, membrii Consiliului au numit în 14 instanţe, fără vreo justificare, judecători de instrucție care aveau o experiență în poziția de magistrat mai mică de trei ani. Juriştii CRJM recomandă CSM să optimizeze procedura de numire a judecătorilor de instrucție de bază și supleanți prin numirea acestora concomitent în toate judecătoriile din țară și numirea tuturor judecătorilor de instrucție pentru un mandat fix de trei ani, fără posibilitatea de prelungire.

Studiul se referă şi la felul cum votează membrii CSM. De exemplu, votarea hotărârilor are loc aproape în toate cazurile în ședințe închise, adică în deliberare, la care participă doar membrii CSM. Experţii susţin că CSM nu are o practică constantă privind indicarea numărului de voturi în hotărârile adoptate. Astfel, autorii raportului sugerează CSM să indice în fiecare hotărâre numărul de voturi pentru fiecare soluție pusă la vot, iar în cazul concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante să fie indicat numărul de voturi, "pro" sau "contra", pentru fiecare dintre candidați.

"Am pledat şi pledez ca votul în CSM să fie deschis. Camera de deliberare nu este pentru CSM. Societatea trebuie să vadă cine, care membru şi pentru ce decizie a votat. Asta ar însemna o transparenţă reală şi un proces democratic. Nu trebuie să ne ascundem în spatele deliberării, cu şu-şu-şu prin colţuri", a comentat Tatiana Răducan, membru CSM, prezentă la discuţiile pe marginea raportului. 

Aceeaşi opinie a fost împărtăşită şi de Dumitru Visternicean, un alt membru CSM. "Sunt propuneri foarte bune, dar ele nu pot fi calificate drept recomandări, ci trebuie introduse la capitolul "modificarea legislaţiei". CSM nu are iniţiativă legislativă. În principiu, s-ar putea trece la votarea deschisă, ca în Parlament, dar atâta timp cât legea cu privire la CSM stipulează că hotărârile se adoptă în camera de deliberare, noi nu putem depăşi prevederile legale. Chiar dacă puteţi spune că CSM se ascunde după un copăcel după care adoptă hotărâri", a remarcat judecătorul.

Regulamentul de activitate al CSM indică faptul că hotărârea CSM trebuie să fie legală, întemeiată şi motivată. "În majoritatea cazurilor ce țin de numirea în funcție a judecătorilor, CSM invocă faptul că exprimarea votului pentru un candidat sau altul este un drept exclusiv al membrului CSM fără să motiveze soluția adoptată", susţin autorii, precizând că CSM ar trebui să renunţe la practica de invocare doar a numărului de voturi exprimat de membrii CSM în locul motivării propriu-zise a hotărârii.

Totodată, din totalul contestațiilor depuse împotriva hotărârilor CSM, Curtea Supremă de Justiţie a anulat doar două hotărâri ale Consiliului. "CSM nu a revenit însă la cele două hotărâri anulate de CSJ și, respectiv, nu a înlăturat neajunsurile constatate şi a lăsat fără examinare hotărârile. Acestea se refereau la eliberarea din funcție în legătură cu incompatibilitatea unui judecător și lipsa de motivare a unei hotărâri a CSJ care a dus la eliberarea din închisoare a unei persoane afiliate lumii interlope", potrivit raportului.

"Ştiţi, se creează impresia că CSM trebuie distrus. Pentru că în afară de rău, acesta nu mai face nimic. Când se face o monitorizare, cred că trebuie văzute şi alte momente. Nu vrem să ne lăudăm, dar s-au făcut foarte multe în acest domeniu, iniţiative, propuneri, acţiuni care merită să fie apreciate. Dar atunci când zi de zi repetăm unele şi aceleaşi probleme - transferuri, promovări, PIGD etc - nu ştiu la ce se va ajunge", a remarcat Dumitru Visternicean.

Documentul făcut public în cadrul evenimentului a fost transmis către CSM pentru comentarii, iar ulterior va fi plasat pe pagina web a CRJM.

Anticoruptie.md
23/05/2016




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii