În Republica Moldova ar urma să fie înființată Agenția recuperării bunurilor infracționale (ARBI), un organ de urmărire penală cu statut de subdiviziune autonomă în cadrul Centrului Național Anticorupție, potrivit unei inițiative legislative recente. Rolul noii structuri va fi, între altele, cel de a întoarce statului bunurile dobândite prin infracțiune, în special în urma actelor de corupție și spălare de bani. 

Proiectul a fost înregistrat de către democrații Andrian Candu, Sergiu Sîrbu, Eugeniu Nichiforciuc, Corneliu Padnevici, Constantin Țuțu, liberalul Ion Casian și neafiliații Ștefan Creangă și Artur Reșetnicov. Anterior, la 13 octombrie, vicedirectorul CNA, a propus Parlamentului pentru dezbateri un proiect de lege privind recuperarea bunurilor infracționale și de modificare a legislației conexe. 

„Necesitatea acestei legi este motivată de faptul că în Republica Moldova, deși există un șir de instituții abilitate cu competențe de identificare, urmărire, recuperare și administrare a bunurilor provenite din infracțiuni, totuși, activitatea acestora este disparată, nu există o coordonare și o comunicare coerentă între ele. De asemenea, în prezent, nu acționează nicio instituție-cheie care ar asigura de o manieră adecvată investigațiile financiare, ceea ce reduce substanțial din eforturile și eficiența întregului lanț al instituțiilor abilitate să combată criminalitatea financiară și recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni”, potrivit notei informative a proiectului. 

Deputații susțin în nota informativă că Republica Moldova este „restanțieră” în acest sens. Potrivit proiectului, bunurile ajunse în vizorul ARBI vor trebui să rezulte din infracțiuni săvârșite cu intenție, dintre care cel puțin una să fie prevăzută de Codul penal: finanţarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale; încălcarea regulilor de creditare, a politicilor de acordare a împrumuturilor sau a regulilor de acordare a despăgubirii/indemnizaţiei de asigurare; gestiunea defectuoasă sau frauduloasă a băncii, a societății de investiții, a societății de asigurări; manipularea unui eveniment; pariurile aranjate; spălarea banilor; finanțarea terorismului etc.  

„Prevederile legii se vor aplica și în cazul în care există circumstanțe care înlătură răspunderea penală a persoanei, atunci când există bănuiala că faptele săvârșite au cauzat prejudicii patrimoniului public în proporții mari sau deosebit de mari”, potrivit notei informative. 

În cadrul Agenției vor activa ofițeri de urmărire penală, experți și specialiști în contabilitate și audit, precum și ofițeri de investigații speciale. Instituția va avea un buget separat, asigurat de CNA. 

Artibuțiile de bază ale noii structuri ar urma să fie: 

• efectuarea investigaţiilor financiare paralele şi întocmirea proceselor-verbale de consemnare a rezultatelor acestora, în condițiile Codului de procedură penală; 
• evaluarea şi administrarea bunurilor infracţionale indisponibilizate;
• ţinerea evidenţei cu privire la bunurile infracţionale indisponibilizate şi confiscate, inclusiv în baza solicitărilor din partea autorităţilor similare de peste hotare;  
• negocierea repatrierii valorii bunurilor infracţionale;
• cooperarea internaţională şi schimbul de informaţii cu autorităţile competente de peste hotare;
• colectarea şi analiza datelor statistice referitoare la infracțiunile prevăzute de legea ARBI;
• elaborarea documentelor de politici naționale în domeniul recuperării bunurilor infracționale și coordonarea activității autorităților naționale responsabile de implementarea lor. 

„O obligație fundamentală a ARBI va fi elaborarea și adoptarea de regulamente, ghiduri, metodologii, în vederea asigurării punerii în aplicare a prevedeilor privind recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni, ceea ce presupune, implicit, desfășurarea instruirilor pentru alte organe de urmărire penală în domeniul identificării, urmăririi și recuperării bunurilor provenite din infracțiuni”, se mai arată în nota informativă. 

Deputații susțin că acest proiet de lege a fost elaborat în urma unui studiu analitic privind mecanismele de recuperare și confiscare a activelor în Republica Moldova al Centrului Internațional de Recuperare a Activelor din cadrul Institutului de Guvernanță din Basel, realizat la solicitarea PNUD. Potrivit datelor colectate de la CNA, Procuratura Anticorupţie şi Ministerului Afacerilor Interne, în 2015 şi primele nouă luni ale acestui an au fost comise 1.941 de acte de corupție sau asimilate corupţiei şi 5.658 de infracţiuni de crimă organizată, iar valoarea prejudiciilor ajunge la circa 8,4 miliarde de lei.