În cadrul unui interviu acordat în exclusivitate portalului Anticoruptie.md, Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) din cadrul Centrului Național Anticorupție, dezvăluie ce se întâmplă cu ancheta penală din SUA în cazul furtului din sistemul bancar moldovenesc. Fostul angajat CNA menționează ce forțe din afara Republicii Moldova ar fi fost implicate în acest jaf, ce legătură există între companiile rusești care au primit în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău și furtul din sistemul bancar moldovenesc, dar și care ar fi adevăratele motive pentru care au fost arestați viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Emma Tăbârță, și cei doi șefi de la BNM. Gofman confirmă că Platon a reușit să transmită anchetei americane documentele pe care le deținea și spune în ce împrejurări l-a cunoscut pe controversatul businessman.

Anticoruptie.md: Domnule Gofman, se spune că ați fi implicat în anchetarea furtului din sistemul bancar moldovenesc de către instituțiile de drept din SUA. Este adevărat?

Mihail Gofman: La acest moment, eu colaborez cu serviciile speciale ale SUA. Este vorba despre anumite structuri de stat, dar după ultimele interviuri pe care le-am acordat instituțiilor mass-media din Republica Moldova, mi s-a dat de înțeles să nu mai menționez numele lor și să nu fac referire la ei. Este vorba despre instituția care cuprinde mai multe servicii specializate care se ocupă de crima organizată internațională, spălare de bani transfrontalieră și corupție transfrontalieră. Furtul din sistemul bancar moldovenesc a ajuns însă și în atenția serviciilor de profil din state europene, care își doresc elucidarea cazului. Deja se știe că am colaborat și am susținut o conferință de presă la Fundația „Heritage” din Washington, care este un institut american de cercetare. De fapt, prima colaborare cu „Heritage” am avut-o în anul 2012, când prin intermediul acestei fundații, a fost mediatizată investigația internațională legată de „Cazul Magnițkii”. Atunci, în calitate de șef-adjunct al SPCSB al CCCEC am fost responsabil de cooperarea și schimbul de informații  cu Interpol-ul din Bulgaria și serviciile similare din Federaţia Rusă, Elveţia, Cipru şi Statele Baltice. Cu serviciile speciale din Statele Unite ale Americii, SPCSB a avut o colaborare eficientă în 2010-2011, când au fost destructurate două grupări transnaționale specializate în furtul banilor cetățenilor americani prin intermediul soft-urilor electronice ilegale de  tip „Zeus” sau „Calul Troian”. Rezultatele acelei operațiuni comune au fost apreciate și de vicepreședintele SUA, Joseph Biden, în cadrul vizitei din anul 2011, la Chișinău.  

Ce exact investighează acum aceste structuri secrete?

Ele au fost curioase să documenteze mecanismul de devalizare a sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova, al cărui scop final a fost furtul a jumătate din rezervele valutare ale țării. Experți internaționali au apreciat schema aplicată în Republica Moldova drept unică. Este un caz în care structurile de stat și băncile sistemice au conlucrat pentru a realiza așa-zisul „jaf al secolului”. Totodată, nu trebuie să uităm că toate împrumuturile pe care le primește Banca Națională de la Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, alte instituții internaționale de investiții sunt achitate inclusiv de contribuabilii din SUA și UE. Spre exemplu, FMI este finanțat în proporție de peste 50 la sută de către SUA și UE. Astfel, o parte din banii delapidați din sistemul financiar-bancar moldovenesc sunt și banii contribuabililor acestor state. De aceea, interesul de a iniția o anchetă internațională în acest caz de rezonanță a fost reciproc, de pe urma elucidării cazului urmând să câștige atât Republica Moldova, cât și SUA și state ale Uniunii Europene.

Există deja o anchetă penală în SUA pe cazul furtului din sistemul financiar-bancar moldovenesc?

Veți afla asta în timpul apropiat. Trebuie să anunțe ei ce fac, nu o pot face eu în locul lor. Dar, astăzi, existența anchetei din SUA este confirmată și de unii cercetători științifici ai Consiliului Atlantic, iar ultimii știu ce știu... 

De ce atâta secretizare?

În viziunea mea, este o abordare corectă și nu cred că instituțiile de drept străine ar trebui să comenteze sau să publice măsurile care urmează a fi întreprinse în privința beneficiarilor „furtului miliardului”. Credeți că întâmplător autoritățile naționale din Letonia au amendat pecuniar cu milioane de euro băncile implicate în „jaful secolului”? Va veni momentul și vom putea vorbi cu detalii și despre cum au fost implicate băncile străine în acest caz.

Anterior, într-un interviu acordat portalului Anticoruptie.md, domnul Sagaidac declara că în curând ar urma să apară o listă de bănuiți de primul rang în dosarul miliardului furat, iar acolo vom găsi și nume noi.

Se lucrează la lista aceasta. Trebuie să faceți însă deosebire între liste de genul „Lista Magnițki”, care se adoptă de către Senat și se remite, prin intermediul Departamentului de Stat al SUA, diferitor state pentru documentare, și lista întocmită de ancheta penală, unde infractorii vor avea statut procesual. Nu exclud că o listă similară va fi întocmită și de autoritățile Uniunii Europene. Una sunt listele factorului politic și alta - listele penale.

Lista despre care a vorbit domnul Sagaidac este una a factorului politic sau este o listă penală? 

Lista despre care a vorbit dumnealui este un început de cale, doar vârful aisbergului, dar aceleași persoane sunt implicate și penal. Lista penală va fi mult mai lung decât lista politică în care vor fi incluse persoane expuse politic, adică persoane care au deținut sau încă dețin funcții publice, demnitari de prim rang, miniștri etc.

Până la urmă, de unde va veni această listă, de la societatea civilă americană sau de la instituțiile de drept din SUA?

Eu cred că și dintr-o parte, și din alta. În SUA, lucrurile funcționează altfel decât în Republica Moldova. Aici, guvernarea discută și ia în considerație opinia societății civile. În jurisprudența din SUA este importantă nu doar pedepsirea infractorilor, dar și identificarea și sechestrarea bunurilor sau mijloacelor provenite din activități ilegale. Cât privește societatea civilă americană, aceasta nu înseamnă doar „Frontier Solutions”. De furtul din sistemul bancar moldovenesc sunt interesate și alte instituții, inclusiv Fundația „Heretage”, care promovează drepturile omului pe plan mondial. În cadrul reuniunii de la Fundația „Heritage” la care am participat și eu au fost invitați savanți, experți care combină informațiile pe care le-au aflat de la mine cu cele pe care le obțin din alte surse și își fac propria viziune, iar ulterior o prezintă opiniei publice.

Serviciile Fundației „​Heritage” tot au fost contractate? Ceea ce vedem noi acum în SUA este mai degrabă un fel de campanie de sensibilizare a opiniei publice americane despre furtul miliardului prin intermediul unor articole aparute în publicații prestigioase.

Nu, desigur. Este o fundație publică. Fundația „Heritage” a pornit să investigheze cazul din proprie inițiativă și ei au mediatizat la maxim informația pe care am prezentat-o și care, în viziunea lor, este una excepțională și de rezonanță publică internațională. Articolele apărute ulterior în Forbes, Europa Libera și alte publicații americane nu au fost plătite. A fost inițiativa lor. Reprezentanții acestor publicații au fost prezenți la conferința de presă pe care am organizat-o. Multe dintre aceste ziare au avut reprezentanți și la ședința de la „Heritage”, chiar și săptămâna aceasta am primit invitații din partea altor ziare de prestigiu pentru interviuri. Eu am întâlniri cu diferite persoane, inclusiv oficiali americani, și după ce discutăm, aceste persoane sunt vizitate de reprezentanți contractați de Partidul Democrat din Moldova care încearcă să îi convingă că realitatea nu este chiar așa cum o prezintă domnul Gofman, că nu este posibil să se fure rezervele valutare ale unui stat. Noiștim însă realitatea. 

Fostul premier Ion Sturza sugera recent în cadrul unui interviu că fluxurile financiare din Republica Moldova sunt coordonate de grupări din Federația Rusă. Este vorba despre grupările lui Dod, Lobanov și Grigoriev. Există vreo legătură între acestea și furtul miliardului?

Dacă ați citi raportul meu și al lui Matei Dohotaru, la 1 noiembrie 2013, trei miliarde de lei din sistemul bancar au fost transferate în Rusia, prin plasamente interbancare fictive. Acestea au existat doar pe hârtie, pentru că la sfârșitul fiecărei luni, când banii din aceste plasamente ar fi trebuit să vină înapoi, trebuiau să fie încasate și comisioane, doar că în rapoartele financiare ale băncilor niciodată nu a fost indicat comisionul. Mai mult de atât, nu este clar dacă Gazprombank, Promstroibank și alte bănci din Rusia au întors aceste plasamente în Republica Moldova. E vorba despre unul dintre segmentele celei de-a doua etape a devalizării sistemului financiar-bancar autohton. În momentul în care urmau să înceapă investigațiile pe acest aspect, eu am fost concediat. Cu siguranță, în furtul din sistemul bancar moldovenesc au fost implicate și interesele unor grupări criminale rusești, iar asta se poate vedea și dacă analizați legătura dintre băncile la care au fost făcute plasamentele interbancare și persoanele pe care le-ați menționat. Cel mai interesant este că aceleași societăți moldovenești și străine, inclusiv companii off-shore, au fost utilizate sau au avut interconexiuni practic la toate etapele devalizării sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova și în furtul rezervelor valutare ale țării. Acum, se cunoaște că aceste persoane din Federația Rusă sunt investigate penal.

Este vorba despre interesul financiar al acestor persoane sau e mai mult de atât?

Sigur că nu e vorba doar despre interesul financiar. Nu ați înțeles ce s-a întâmplat? Din cauza așa-zisului „furt al secolului”, Republica Moldova a ajuns într-un mare colaps politic, economic și social. Încă în 2013, scriam în Raportul despre analiza situației în sistemul financiar-bancar (organele de anchetă îl numesc acum „Kroll-ul molddovenesc”) că dacă nu vor fi întreprinse măsurile de rigoare imediate, vom avea consecințe grave cu efect de domino în politică, economie și în domeniul social. Atunci noi nu bănuiam cât de complex este tabloul general, dar înțelegeam că sunt implicate forțe puternice, Parlament, Guvern, instituții de stat, societăți financiar-bancare.

Acum se vede clar că a fost o diversiune împotriva statului, pusă la cale de serviciile altor state, cu folosirea sinergiei persoanelor din autoritățile naționale, prin corupție și șantaj. La acel moment, Republica Moldova se afla într-o situație bună. Erau investiții occidentale, veneau reprezentanți ai cancelariilor europene și toți vorbeau despre o poveste de succes care într-o buna zi a dispărut.

Situația putea fi salvată în momentul când se forma prețul psihologic la Bursa de Valori al unei acțiuni a Băncii de Economii de 14 lei/per acțiune. Atunci am propus să  participăm prin intermediul unui broker sub acoperire care să cumpere acțiunile BEM la un preț de 2.000-3.000 de lei/per acțiune. Astfel am fi dat peste planurile care se urzeau. Dar nu a fost să fie. După aceasta s-a început linșarea mediatică a familiei mele.

În ce relații vă aflați cu Frontier Solutions?

Avocatul Frontier Solutions, John Sandweg, îmi oferă servicii de consultanță juridică. Pentru mine, serviciile dumnealui nu sunt scumpe. El mi-a fost recomandat de prietenii mei americani cu care am lucrat pe dosarele din anii 2010-2011 despre care am menționat mai sus. Am nevoie de serviciile acestui avocat pentru că unii încearcă să mă sustragă de la lucrurile importante pe care le-am început. Domnul Sandweg îmi oferă consultanță juridică și consider că este necesar și pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că la Chișinău avocații care mă reprezintă sunt  intimidați, ca să mă exprim mai diplomatic, ca să nu se  ocupe de cauzele mele civile. Mai mult ca atât, știu că pe numele meu au fost intentate dosare penale, iar atunci când eram invitat cu insistență la Procuratură se dorea audierea mea în cazul „jafului secolului”, ci arestarea și izolarea mea ca să nu se cunoască adevărul. Problema lor este însă că investigațiile serviciilor speciale de peste hotare au început mai demult, iar eu am fost intimidat pentru a nu le consulta. Printr-o scrisoare din 25 februarie 2016, am solicitat conducerii CNA să-mi fie acordată pază de stat, drept răspuns, pe 16 martie m-am trezit cu Dorin Damir la ușă.

Cum se explică faptul că tot Frontier Solutions a intervenit și pe lângă procurorul general al Ucrainei pentru a cere amânarea extrădării businessmanului Veaceslav Platon?

Nu cred că există vreo legătură directă între companie și această persoană. Problema este că persoana în cauză, care se află în arest în Ucraina, urma să depună depoziții destul de serioase în legătură cu furtul miliardului, mai ales că și el a participat la furtul acestui miliard. Dacă v-ați uitat atent la schema prin care a fost devalizat sistemul bancar și cum au ajuns la rezervele valutare ale Băncii Naționale, atunci ați putut vedea că principalii beneficiari au fost Plahotniuc, Filat, Platon, Șor și Iaralov, care a coordonat furtul. Cred însă că cel mai bine ar fi să contactați Frontier Solutions pentru comentarii.

Cine are interesul să cheltuiască o sumă impresionantă de bani pentru serviciile Frontier Solutions? Domnul Sagaidac spunea, în cadrul aceluaiși interviu acordat portalului Anticoruptie.md, că serviciile companiei ar costa peste 600.000 de dolari.

Eu consider că această companie a fost contractată de către serviciile secrete americane și nu cred că ea realizează o anchetă paralelă cu cea a instituțiilor de drept americane. E părerea mea și cred că și acest aspect va fi elucidat în curând. Mai degrabă domnul Sagaidac a făcut o paralelă între Frontier Solutions și comapania Podesta, ultima fiind plătită cu 600.000 de dolari pentru a  promova  imaginea Partidului Democrat. Informațiile care apar prin spațiul public despre faptul că serviciile Frontier Solutions au fost contractate de Plahotniuc, Platon, Șor sau nu știu cine sunt niște aberații. Cum puteau ei să plătească pentru a fi investigat „furtul secolului” în care au fost implicați?

Totuși, Platon a fost gata să facă un denunț deși a fost implicat în furtul miliardului?

Este un lucru foarte bun, iar motivul pentru care a decis să vorbească abia acum urmează să-l aflăm de la el. Ce s-a întâmplat însă până pe 11 iulie 2016, când am ieșit în direct la emisiunea TV? Nimic. Ei au vrut să treacă tacit, înainte de concediu, o hotărâre de Guvern prin Parlament ca să pună pe spatele cetățenilor Republicii Moldova obligația de a restitui banii furați, dând aparența de legitimitate acțiunilor celor care au participat la „jaful secolului”.  Asta în loc să întreprindă acțiunile de rigoare pentru a recupera banii furați. Dar nu doar Platon a fost gata să depună mărturii. A făcut-o și Ilan Șor. Doar că el a depus acel autodenunț în condițiile care i-au convenit lui și la indicație. N-o să mă mire dacă mâine Frontier Solutions va interveni pe lângă procurorul general al Republicii Moldova pentru anchetarea cetățeanului Ilan Șor. Dacă ați vedea documentele mele, ați înțelege că în anul 2013 emisia suplimentară de 80 de milioane de lei care a avut loc la BEM a fost cumpărată tot cu banii acestei bănci. Atunci, statul a cedat cu votul său pachetul de control de 23%.

Încă în 2013, cu ajutorul serviciilor similare din Noua Zeelandă și Țările Baltice, am demonstrat circuitul acestor mijloacele financiare împrumutate de SRL Sisteme Informaționale Integrate și transferate mai multor firme off-shore. Banii, proveniți din credite de la BEM, s-au plimbat timp de cinci zile prin diferite companii off-shore care erau administrate de un oarecare Ion Cojocaru, care s-a dovedit a fi șoferul lui Ilan Șor. Ulterior, cu acești bani a fost cumpărată emisia suplimentara de la BEM.

Cel mai interesant este faptul că prin hotărârea definitivă a Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2014, această emisie a fost anulată, precum că la solicitarea a trei acționari ce dețin câteva acțiuni la BEM. În realitate, de acest scenariu a fost responsabil Serghei Iaralov. Mai mult ca atât, fratele meu, Alexei Gofman, a fost solicitat să participe la anularea acestei emisii suplimentare, el deținând o cotă mică de acțiuni în Banca de Economii.   

Când au aflat primele persoane în stat despre faptul că emisia suplimentară de la BEM urma să fie cumpărată tot cu banii băncii?

Atunci, imediat. Este vorba despre executarea hotărârilor Parlamentului 16 și 152 care se referă la situația din sistemul financiar-bancar și, în special, la situația de la Banca de Economii. În răspunsurile oferite deputatului Iurie Chirinciuc, în raportul dumnealui despre furtul din sistemul bancar, directorul CNA, Viorel Chetraru, și Ghenadie Pârlii, șeful Secției investigații financiar-economice a Procuraturii Generale, susțin că nu au primit aceste documente la executare. Este fals. Executorul acestor hotărâri de Parlament sunt chiar eu. Prin scrisoarea secretă 13/499 S din 29.07.2013 a fost informată toată conducerea țării despre ce urmează să se întâmple în sistemul financiar-bancar din Republica Moldova. A fost unul din documentele importante, premergătoare creării Grupului de lucru secret, la indicația prim-ministrului Iurie Leancă, prin dispoziția din 12.08.2014. Ulterior, dumnealui a negat cu vehemență că a existat un așa grup de lucru. Prin scrisorile Procuraturii Generale nr. 202-S din 08.08.2013 au fost solicitați reprezentanți de la toate ministerele pentru a face parte din acest grup de lucru, iar din partea CNA am fost delegat eu. Toate documentele și informațiile care se referă la devalizarea sistemului financiar-bancar și pregătirea pentru furtul rezervelor valutare erau semnate de mine personal și, prin scrisori cu antetul SPCSB al CNA, erau remise pe numele șefului grupului de lucru, Alexandru Nichita. De sistematizarea tuturor informațiilor în cadrul grupului de lucru secret se ocupa Ghenadie Pârlii. Fac aceste declarații pentru că toți membrii acestui grup secret se află în pericol și n-ar trebui să-și facă iluzii că totul va trece cu bine. Trebuie să întreprindă măsuri pentru a-și proteja familiile. 

Atunci ce înseamnă răspunsul dat de Ghenadie Pârlii deputatului Iurie Chirinciuc, că documentele au dispărut?

Documentele acestea nu pot să dispară. Ba mai mult, toate aceste documentele au fost expediate în perioada de referință de către conducerea CNA în adresa primelor persoane în stat, dar și a secretarului Consiliului Suprem de Securitate, Alexei Barbăneagră. La fel, au fost diferite decizii ale Consiliul Suprem de Securitate legate de asigurarea securității sectorului financiar-bancar. Au existat și mai multe scrisori ale Aparatului Președintelui, spre exemplu 14-01r din 13.01.2014 privind asigurarea securității sectorului bancar referitor la fluxurile financiare între Moldova și zone off-shore. Aceste documente cu siguranță sunt, doar că ei nu știu ce să facă cu ele și cum să le plaseze într-o lumină bună. Nu văd cum ar putea falsifica acum registrele de la Procuratura Generală. Eu și alți membri ai grupului de lucru suntem, indiferent de ceea ce spun „simplii prim-miniștri” și alții, dar și de câte dosare penale ne vor fi intentate.

Eu cred că răspunsurile lui Pârlii și Chetraru erau un semnal că apele s-au liniștit. Cine a trebuit a fost eliminat, alții au fost neutralizați. Ei nu s-au așteptat că acele documente au rămas în mâinile diferitor guvernanți care se șantajează reciproc cu ele, iar noi vom ieși și vom vorbi.  De asemenea, nu ar trebui să uite de faptul că investigațiile în privința emisiei suplimentare au fost efectuate în colaborare cu serviciile speciale din Noua Zeelandă și Țările Baltice și dacă la noi probele pot dispărea, acolo nu. În plus, aceste probe au venit la SPCSB prin intermediul sistemului închis și se află în arhiva Grupului Egmont, organizație internațională de profil în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.

Cel mai interesant este că în presa autohtonă au apărut mai multe documente secrete prin care sunt afectate interese ale diferitor grupuri criminale, punând în pericol mai multe persoane care s-au ocupat de „jaful secolului”. La fel, peste hotare sunt documente care trebuiau să fie doar în anumite instituții, urmând să protejeze colaboratorii, fapt destul de suspect. Eu nu înțeleg de ce domnul Chirinciuc și alți deputați care cunosc multe despre furtul din sistemul financiar-bancar au ales să tacă, deși știu ce s-a întâmplat cu mulți dintre cei care s-au ocupat de aceste investigații.

La ce alți deputați vă referiți?

Vedeți ce nume mai apar în Raportul domnului Chirinciuc. Este vorba și despre Oleg Reidman care a condus anterior o altă comisie parlamentară de anchetă privind situația în sistemul bancar. Acest deputat ținea acasă documente importante pentru investigație și nu le-a transmis Parlamentului. Acum ni se spune că aceste documente în general nu au existat. Eu am lucrat la acele documente. Am făcut primul așa-zis Kroll moldovenesc. Matei Dohotaru a făcut primul raport al BNM legat de devalizarea sistemului bancar de 7,4 miliarde de lei de către gruparea Șor prin 124 de companii deschise pe persoane interpuse și fotbaliști Milsami, pe Platon, care a scos 1,2 miliarde de lei prin intermediul a 26 de companii. Este vorba despre prima etapă a furtului, când au fost devalizate cele trei bănci.

Există probe concrete, așa ca în cazul lui Șor sau Platon, că Vlad Plahotniuc a beneficiat de bani de la cele trei bănci lichidate?

Cu siguranță. Mai mult de atât, multe documente care reprezintă probe sunt semnate de mine și au fost remise organelor de drept. De ce credeți că au apărut aceste atacuri mediatice masive împotriva mea și a membrilor familiei mele? Problema acestora este că erau atât de încrezuți, încât nici nu au schimbat companiile care participau la atacuri raider, beneficiau de credite toxice sau de banii din rezerva valutară a țării. Aceste companii autohtone sau străine sunt documentate și se țin lanț una de alta, chiar dacă la moment multe și-au schimbat proprietarii. De altfel, la fel ca și cu Aeroportul Chișinău.

Ce se întâmplă cu Aeroportul?

Dumneavoastră nu știți că firmele care au primit în concesionare Aeroportul din Chișinău nu mai sunt acolo? Beneficiarii reali ai Aeroportului se ascund în spatele unor companii off-shore din Aruba, Insulele Virgine Britanice, Belize și Marea Britanie. Când a fost arestat pentru prima dată Ilan Șor, atunci când a refuzat să cedeze 39% din acțiunile de la Victoriabank, tot atunci a fost schimbați și o parte din proprietarii Aeroportului, prin schimbarea proprietarilor companiilor din off-shore. Când se schimbă administratorii, off-shore-urile fondatoare sau adresele acestor off-shore-uri, acesta e semn că s-au schimbat beneficiarii. Actualii beneficiari ai Aeroportului Chișinău sunt TB Team Management LLP, Dilox United LTD și Valtara A.V.V. Rețineți aceste companii și în viitorul apropiat se va face lumină și în cazul Aeroportului Chișinău. Atunci va fi clar la cine din persoanele apropiate Partidului Democrat trebuie căutat. 

Ce legătură există între Khabarovskii Aeroport,  Kolomensky Zavod, Komaxavia, companii care au luat în concesiune Aeroportul, și furtul miliardului din sistemul bancar moldovenesc?

Aceste companii dispun de interconexiuni cu persoanele și companiile moldovenești, străine, inclusiv din jurisdicții off-shore, care se țin lanț și au fost implicate în „furtul secolului”. Adevărul despre furtul din sistemul financiar-bancar este deja dezvăluit în mare parte prin publicații apărute în presă, investigații, doar că e vorba despre episoade, frânturi. Toate aceste informații trebuiesc puse cap la cap pentru a vedea tabloul general. Companiile folosite în furtul miliardului au fost folosite anterior și la atacuri raider, și la devalizare sistemului bancar, și la furtul din rezervele valutare. Firmele pe care le-ați menționat au beneficiat de credite toxice de la cele trei bănci. Tot ele au fost folosite pentru tranzitarea banilor, pentru mușamalizarea transferurilor bancare interne și internaționale.

Există suspiciuni că banii furați din sistemul bancar s-au reîntors parțial în Republica Moldova sub formă de investiții făcute de unele grupuri de interese.

În perioada pe care am documentat-o eu, anul 2013, banii plecau prin credite toxice în off-shore, treceau acolo prin aceste companii străine și în aceeași perioadă se întorceau în Republica Moldova, pe conturile unor companii moldovenești. Cu acești bani se cumpărau diferite active, inclusiv cu o parte din acești bani au fost făcute achiziții și în runda de privatizări din acest an organizată de Agenția Proprietății Publice.

În ce a constat implicarea lui Serghei Iaralov în furtul miliardului?

El a fost coordonator. De fapt, ideea a venit din afara țării. El coordona acțiunile între beneficiarii efectivi și executanți, care este o construcție uluitoare. În plus, dumnealui are legături foarte bune cu băncile din Letonia, dar și cu cele din Federația Rusă. Mai corect spus le-a avut...

Dumneavoastră vă cunoașteți cu Vleaceslav Platon?

Sigur. Eu îi cunosc pe toți. Pe Platon l-am cunoscut în virtutea activității mele profesionale. S-a întâmplat mai demult. Noi avem multe dosare legate de activitatea Moldindconbank. Grupul nostru de lucru era foarte insistent în clarificarea unor aspecte legate de activitatea acestei bănci. Nu se permitea să aplicăm sechestru pe niște conturi ale unor companii care se deserveau la această bancă. Președinta băncii ne-a spus odată că fondatorul băncii vrea să discute cu noi. L-am văzut pe Platon în biroul lui de la Moldindconbank. El avea acolo un oficiu. Exact în aceeași măsură îi cunosc și pe Filat, Șor, Plahotniuc și alții. Erau în permanență în vizorul meu de activitate profesională și ei știau despre aceasta. Eu am fost concediat urmare a deciziei lor colective.

Dar pe Victor și Viorel Țopa îi cunoașteți?

Nu, nu am avut ocazia. Pe ei nu îi cunosc personal, doar din activitatea mea profesională, când efectuam anumite investigații.

Procurorul Anticorupție, Viorel Morari, a declarat anterior presei că în cadrul anchetei privind spălătoria rusească se verifică și eventuala implicare a dumneavoastră, de rând cu cea a lui Veaceslav Platon, în această operațiune.

Nu am văzut asemenea declarații, dar le doresc succes dacă este așa. Toate sumele care treceau prin sistemul bancar moldovenesc din 2010 până în 2014-2015 au fost documentate, iar rapoartele semnate de mine erau transmise către CNA și Procuratură și erau examinate în cadrul dosarelor deschise pe numele executorilor judecătorești (Anatolie Chihai, Svetlana Mocanu). Eu nu înțeleg de ce judecătorii care au emis ordonanțele sunt avansați în funcție, unii au ajuns președinți de instanță. Scopul este însă altul. Ei încearcă să mă readucă în Republica Moldova pentru a stopa ancheta internațională, care de altfel nu mai depinde de mine. Din surse demne de încredere știu cum mi-au fost intentate dosare penale, se caută persoane prin țară care ar putea să depună vreo plângere pe numele meu. Nu vreau să divulg numele pentru ca aceste persoane cărora li s-au adresat să nu fie persecutate. Unele dețin funcții publice. Acum încearcă să îmi atribuie firma „Gofma Consulting”. Eu nu am nicio atribuție la această firmă, cu toate că  știu această echipă de profesioniști în domeniul evaluării.

Recent au avut loc rețineri importante în dosarul spălătoriei rusești. În arest au ajuns fostul viceguvernator al BNM Emma Tăbârță și doi șefi de la BNM, Vladimir Țurcan și Matei Dohotaru. Ce credeți despre aceste rețineri?

Eu cred că motivul reținerii a fost altul. De ce era nevoie să aștepți până în 2016 ca să o reții pe Emma Tăbârță în cazul „Landromatului” cu companiile off-shore? Ce poate spune ea nou la acest subiect? Eu cred că intenția a fost să intimideze persoanele care știu mai multe inclusiv despre alte aspecte din sistemul financiar-bancar moldovenesc. Doamna Tăbârță știe foarte multe, iar Matei Dohotaru a elaborat primul Raport despre devalizarea sistemului bancar din anul 2013, care nu știu cum a ajuns pe rețele de socializare, punând în pericol viața lui și a membrilor familiei sale.  

Cineva dintre aceste trei persoane urma să depună mărturii în cadrul anchetei din SUA?

La sigur. Din câte cunosc, urmau să fie audiate, dar nu mă voi expune mai mult pe problema aceasta care nu ține de competența mea.

Dar Platon a reușit să transmită anchetei americane documentele pe care le deținea?

Din câte cunosc eu, da.

Este adevărat că fratele dumneavoastră, Alexei Gofman, a activat la Banca de Economii și a fost consilierul lui Grigore Gacikevici?

Da, el a avut funcția de consilier în dezvoltarea și asistența subdiviziunilor teritoriale din cadrul BEM, dar nu s-a ocupat de eliberarea creditelor bancare, așa cum se speculează în presa controlată. Apropo, recent el a fost concediat de la Moldova Agroindbank, pentru neprezentarea la lucru. Tot pe același motiv a fost concediat de la Moldovagaz un alt frate al meu. Aceste este prețul pe care ei îl plătesc pentru că eu vorbesc.

Un preț prea scump, iar argumentul „dragostea de țară”, pe care se pare că îl invocați, este greu de crezut...

Este neplăcut ce i se întâmplă familiei mele. Dar prețul plătit de mine este minor față de ceea ce fac ei din Republica Moldova. Eu am reușit să fac multe până am fost concediat. Unii mi-au reproșat că de ce am tăcut până acum. Dar eu nu am tăcut. Nu vă imaginați cât am încercat eu să le explic colegilor din serviciile speciale de peste hotare ce se întâmplă la noi și câtă mizerie au încercat cei de la noi să verse în capul meu. Mi-au căutat conturi peste hotare și nu au găsit nimic. Eu nu puteam să tac atunci când ei au venit cu legea ceea în Parlament prin care cetățenii urmau să fie obligați să restituie banii furați. Natura mea este alta. Eu merg până la capăt. Ei au vrut să mă aresteze încă pe 5 iulie. Toate informațiile astea care apar prin presă că ei mă invită ca martor sunt doar o tehnică de a mă ademeni. De ce fel de mărturii mai au ei nevoie? Eu am transmis toate documentele. Dacă nu au manifestat interes față de acele acte timp de doi ani, de ce atâta interes față de persoana mea timp de zece zile. Trenul lor a plecat și a plecat foarte departe. 

Vă mulțumim!