Ambasadorul României la Chișinău, Excelența Sa, Daniel Ioniță, a avut amabilitatea de a acorda un interviu în exclusivitate pentru Evenimentul Zilei, ediția de R. Moldova, în care am discutat pe larg despre aspirațiile europene ale R. Moldova și despre ajutorul concret pe care îl dă România pentru îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor dintre Prut și Nistru. Am mai vorbit și despre cartea României care începe să fie utilizată tot mai mult în campania pentru alegerile prezidențiale din R. Moldova și despre riscurile și amenințările cu care se confruntă Chișinăul în actualul context regional.

Diplomatul român ne-a dezvăluit că acomodarea sa la postul din Chișinău a fost ușurată și de către membrii echipei Ambasadei României din R. Moldova, cărora a ținut să le mulțumească. Oficialul a mai afirmat că Bucureștiul este „comandat la succes” în realizarea proiectelor pe care și le-a propus în continuare peste Prut. Vă redăm în continuare discuția integrală avută cu diplomatul român:

Sunteți de câteva luni în R. Moldova, care sunt prioritățile mandatului Dvs. la Chișinău și care sunt primele impresii de aici?

Mi-am prezentat scrisorile de acreditare pe 7 iulie anul curent. Am avut ocazia ca până acum să mă întâlnesc cu toți absolut liderii partidelor parlamentare și extraparlamentare din Republica Moldova. Am avut ocazia să întâlnesc și să am discuții cu toții membrii cabinetului Pavel Filip. În această perioadă relativ scurtă, întreruptă și de o scurtă perioadă de vacanța în România, am reușit să organizăm o foarte bună vizită a premierului României, Dacian Cioloș, care pe data de 25-26 august s-a aflat la Chișinău, împreună cu o delegație de miniștri din cabinetul de la București.

Vizita aceea a reprezentat un moment de vârf al relațiilor dintre România și Republica Moldova pentru că momentul a fost bine ales, fiind la doar o zi distanță după ce România a eliberat o prima tranșă de 60 de milioane de euro din împrumutul rambursabil acordat Republicii Moldova de către România, iar cu acel prilej au fost discutate proiectele pe care le avem în vedere pe perioada următoare. M-ați mai întrebat cum m-am acomodat în R. Moldova. Cred că nu au avut nevoie de nicio perioadă de acomodare, m-am simțit în R. Moldova ca acasă. Vorbim aceeași limbă, respirăm același aer, avem și ne bucurăm de aceleași mâncăruri, avem și operăm în același spațiu comun de valori. Nu am fost obligat să trec prin niciun fel de „șoc cultural”.

Evident, asta vine să completeze ceea ce știam despre R. Moldova înainte să ajung aici, deoarece știam R. Moldova din rapoarte și din informări, fiind secretar de stat pentru afaceri strategice în MAE, am avut în aria de responsabilitate inclusiv dosarul R. Moldova. Însă vreau să vă spun că realitățile de aici sunt mai complexe, mai nuanțate, mai interesante, de multe ori mult mai frumoase sau mai divers colorate decât realitățile pe care le poți citi în diverse analize, reportaje sau știri despre R. Moldova.

Va continua Bucureștiul principalele proiecte ale României în R. Moldova, mă refer aici la repararea de școli și grădinițe, continuarea lucrărilor la gazoductul Ungheni – Chișinău și a liniilor de înaltă tensiune și dezvoltarea SMURD. Ce ne puteți spune despre fiecare?

Pe toate aceste proiecte suntem condamnați la succes. Avem doar o singură opțiune și aceasta este să reușim împreună. Pentru gazoductul Iași-Ungheni există discuții tehnice foarte bune la nivel de experți dintre compania românească Transgaz și echivalentul din R. Moldova, VestMoldGaz. Se lucrează la identificarea unei formule potrivite prin care proiectul tehnic să poată fi realizat, iar pe baza acestuia să se treacă la extensia ulterioară a gazoductului pe tronsonul Ungheni – Chișinău. Gazoductul respectiv trebuie văzut într-o logică de securitate energetică regională. Este important pentru România pentru că în felul acesta ne extinde legăturile către est, dar este important și pentru R. Moldova pentru că în felul acesta Chișinăul se conectează în domeniul energetic la piața europeană. Totodată, există în diverse stadii de elaborare proiectele unor linii electrice de interconexiune pe înaltă tensiune, de 400 de kV. Avem și proiecte de interconectare rutieră între România și R. Moldova.

În ceea ce privește proiectul referitor la grădinițe de asemenea s-a dovedit a fi unul de succes. După cum știți, una din două grădinițe din R. Moldova este în momentul de față renovată și modernizată cu bani de la Guvernul României. Deci, pe baza succeselor înregistrate, Guvernul României a alocat o tranșă suplimentară de 3 milioane de euro prin care vor fi incluse în acest program un număr de 85 de grădinițe. Evident, ne-am dori ca acei banii să ajute la renovarea tuturor grădinițelor. În același timp trebuie să avem și abordări realiste și trebuie să judecăm astfel de proiecte nu numai cu inima, dar și cu capul, ca să vedem exact care dintre aceste proiecte sunt realiste și aș spune că, pe includerea în diverse programe de renovare, este o responsabilitate exclusivă a autorităților din R. Moldova.

În ceea ce privește proiectul SMURD, a fost semnat recent un acord de colaborare cu extensiei către orizontul anilor 2020. Proiectul SMURD este important pentru cetățenii R. Moldova pentru că orice viață salvată, mai ales în condiții dificile, este o viață importantă și este un câștig pentru viitorul acestei țări.

Să trecem un pic și la viața politică internă de la Chișinău. Cum vedeți parcursul implementării reformelor de către actuala guvernare de la Chișinău și care credeți că sunt domeniile-cheie unde ar trebui apăsată pedala de accelerație?

Din start, ca diplomat, dați-mi voie să nu mă refer asupra persoanelor, personalităților și numelor existente în politica internă din R. Moldova pentru că nu este, în esență, rolul unui diplomat străin să se refere asupra persoanelor. Însă mă pot referi la niște principii și la niște mecanisme. De la începutul anului curent și până acum, am constatat că pe fondul existenței unei stabilități politice benefice pentru R. Moldova, guvernul Pavel Filip a înregistrat o serie de progrese pe unele domenii importante. Domeniile respective, evident, au vizat inclusiv măsurile care au fost atașate Acordului dintre România și R. Moldova privind împrumutul rambursabil de 150 de milioane de euro și tocmai datorită îndeplinirii acelor recomandări ale Guvernului României, s-a putut elibera prima tranșă a acelui împrumut.

Evident, vorbim de o etapă de parcurs, iar succesul aici doar pe termen mediu și lung. Și depinde cum definim succesul. Dacă îl definim ca realizarea acelor politici prin care cetățenii acestei țări să aibă o viață mai bună, în ceea ce privește viața economică, participare socială, implicare și recunoaștere în treburile cetății. Credem că acest viitor poate fi obținut doar prin continuare cu strictețe a parcursului european al R. Moldova. Însă, pentru a ajunge acolo, evident că mai trebuie parcurse etape, trebuie implementate legile care au fost adoptate în Parlament. Trebuie adoptate și alte legi pe baza cărora, de exemplu, mediul de afaceri din R. Moldova să fie mai favorabil, inclusiv investițiile străine, deci și a celor din România. Este nevoie de continuarea reformelor din domeniul social, cel al administrației publice și este nevoie întotdeauna nevoie de continuarea luptei anti-corupție. Este nevoie de seriozitate pentru a transmite mesajele care să ofere, în primul rând, încredere cetățenilor acestei țări.

Recent, ați avut o întrevedere cu viceministrul de Externe, doamna Daniela Morari în care ați discutat despre intensificarea colaborării interministeriale între guvernele de la Chișinău și București. Care ar fi domeniile în care ați dori intensificarea cooperării?

Am avut o foarte bună discuție cu doamna viceministru Daniela Morar, în care am trecut practic în revista toate proiectele subsumate agendei de asociere a Republicii Moldova. Și, în acest context mai larg, ne-am concentrat asupra mecanismelor bilaterale de cooperare în domeniul Afacerilor Europene. După cum știți, avem o comisie parlamentară mixtă de integrare europeană, avem acel mecanism comun al ședințelor de guvern prin care pot fi discutate absolut toate problemele ce țin de cooperarea bilaterală. Avem, totodată, mecanisme de colaborare directă între ministerele de linie dintre România și din Republica Moldova și nu cred că există vreun domeniu anume în care să nu existe cel puțin un exemplu bun de proiect de succes.

Vă dau exemplul justiției, în luna noiembrie se va organiza la Chișinău un forum pe linie de justiție, care va aduce la aceeași masa a dialogului juriști, magistrați, procurori, specialiști în lupta anti- corupție, membrii ai Consiliului Suprem al Magistraturii din cele două țări, prilej prin care toți cei implicați vor vedea ce anume poate fi făcut pentru întărirea acestei cooperări.

Avem de asemenea posibilitatea unor schimburi directe între experții noștri din ministerele de Externe de pe cele două maluri ale Prutului, avem totodată în vedere inclusiv susținerea împreună cu partenerii noștri europeni, de data aceasta, a unei noi reuniuni, și sper că va fi organizată până la sfârșitul anului curent, a unei noi reuniuni a Grupului de Acțiune Europeană pentru Republica Moldova. În marja, probabil, a unei reuniuni ministeriale a Consiliului Afacerilor Externe. Avem multa treabă, dar sunt în același timp optimist și sunt în continuare încurajat de faptul că vom avea succes în toată aceasta întreprindere comună, de faptul că există, nu numai bunăvoință de colaborare din partea capitalelor noastre. Dar exista în același timp și proiecte concrete pe baza cărora putem construi succesele viitoare.

S-a intrat în linie dreaptă în campania pentru alegerile prezidențiale de la Chișinău. Tema României și cea a unei eventuale Uniri este tot mai utilizată în discursurile candidaților intrați în cursă, fie de o parte, fie de cealaltă. Credeți să acest lucru este unul dăunător sau poate crea o temă de dezbateri sincere și în afara populismului de campanie?

În fond, orice dezbatere existentă la un moment dat în societate, indiferent de tema este în esență utilă pentru clarificarea opțiunilor asupra acelei teme. Era firesc ca această campanie să atingă și temele acestea sensibile, cum de altfel este firesc ca în această campanie să se discute despre toate problemele care preocupa cetățeanul de rând.

În ciuda protestelor Chișinăului, militarii ruși staționați în regiunea separatistă fac tot mai dese exerciții militare alături de cei transnistreni și s-a ajuns inclusiv la trecerea Nistrului în cadrul acestora. Ar trebui să ne dea de gândit acest lucru? Ce riscuri de securitate vedeți pentru întreaga regiune în cazul unor astfel de manevre militare?

Nu este un secret pentru nimeni faptul că România urmărește cu deosebită preocupare situația din Transnistria. Să nu uitam ca de fapt, în Transnistria, o armată, așa-numita armată de ocupație se află staționată acolo, să nu uitam că în Transnistria se află depozite importante de armament și să nu uităm că de fapt Transnistria este la mai puțin de 150 km distanță de granițele României. Așadar, orice se întâmplă în Transnistria este urmărit cu deosebita atenție și la București. Noi sperăm ca aceste exerciții, de fapt, să nu se înscrie într-o logică de acțiune serioasă, ci mai degrabă sunt semnale care vor sa susțină anumite teme care pot fi folosite într-o campanie electorală.

Folosesc acest prilej pentru a afirma, o data în plus, faptul că România susține reglementarea pașnică a conflictului din Transnistria, iar singurul format fiabil de acțiune este formatul „5+2”, cu implicarea tuturor actorilor internaționali și cu susținerea observatorilor internaționali. Rezultatul trebuie evident să fie produsul unor negocieri directe intre parți, iar pentru ca acel produs să fie unul durabil în timp, trebuie să țină cont de suveranitatea, integritatea și independența Republicii Moldova.

Zilele trecute au fost prezentate cifre oficiale legate de exporturile RM în UE care au urcat până la 64%, România fiind principala tară de destinație din UE a mărfurilor moldovenești. Este loc și de mai bine și ce ar trebui făcut în această direcție?

Întotdeauna, în orice criza există și o oportunitate și datorită închiderii unor granițe către est, R. Moldova a început să-și orienteze piața către vest, iar cifrele prezentate de dumneavoastră demonstrează o data în plus că, iată, drumul către Europa al R. Moldova trece și prin România.

Ce trebuie făcut? În primul rând, aș reveni la ce încercam să vă spun anterior, trebuie în continuare încurajate reformele și trebuie în continuare create condițiile pentru asigurarea unui mediu de afaceri stabil și predictibil la Chișinău. În același timp trebuie, poate, mai multă asertivitate în prezența investitorilor români, dar și altor investitori europeni pe piața din R. Moldova. Însă pentru ca aceasta asertivitate să fie cu adevărat pusă în aplicare este din nou nevoie de un cadru legislativ și de un cadru de operare stabil și predictibil. În același timp este nevoie de o întărire a legăturilor la nivelul mediului de afaceri de pe cele două maluri ale Prutului. Astăzi am avut o întâlnire cu un om de afaceri și am aflat cu mare plăcere că în perioada următoare va fi organizat, la Iași, un mare eveniment prin care brand-ul „Made in Moldova” urmează să fie prezentat oficial și în România.

S-a vorbit intens în ultimele luni despre crearea unui spațiu informațional comun România – R. Moldova. Credeți că este nevoie de mai multă prezență a mass-media de limbă română aici la Chișinău?

Cu siguranță, da. Este mai degrabă paradoxal faptul că operam în același spațiu comun de limbă, valori, cultura, tradiții, religie, pe de o parte, și pe de altă parte, dacă te uiți în grila de programe a televiziunilor din R. Moldova, cel puțin pe cablu, poți să îți dai seama că prezența televiziunilor din România este susceptibilă de îmbunătățiri majore. Deci este cu siguranță loc aici de mai mult și mai bine.

Este motivul pentru care, de altfel, Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE a avut această idee foarte bună a creerii spațiului comunicațional comun, tocmai în ideea de a pune împreună, de a pune la aceeași masa operatorii de media de pe cele două maluri ale Prutului și pentru a găsi soluții comune. Avem nevoie de mai multă limbă românească aici pentru că, odată cu limba romanească, sunt convins că vor veni și valorile europene care vor avea potențialul să schimbe spre bine destinele acestei țări.

Cum credeți că afectează cursul politic din această regiune propaganda rusă? Occidentul este acuzat frecvent că nu ia măsuri în consecință în UE și SUA, deoarece funcționează după alte principii? Este oare sănătos acest lucru pentru țările din Europa de Est?

Nu cred că e un secret pentru nimeni faptul că R. Moldova este un fel de „playground”, un câmp de joacă, pentru tot soiul de riscuri și amenințări clasice sau hibride. Mai devreme m-am referit la situația din Transnistria, acolo vorbim clar de o amenințare de natură clasică, propaganda la care ați făcut dumneavoastră referire poate intra mai degrabă în categoria amenințărilor de natură hibridă, iar acest lucru este o realitate și în Republica Moldova și în alte state. Nu cred că există în momentul de față o soluție unică de contracarare pe linia aceasta, din simplul fapt că ne aflam într-o situație total asimetrica.

Nu poți să combați propaganda cu o contra-propagandă. Întotdeauna, în lumea democratică, noi operăm cu adevăr și întotdeauna, propagandei venite dintr-o direcție anume, trebuie să-i contrapui un mesaj bazat pe sinceritate, bazat pe transparență, bazat pe adevăr. De aici pe undeva dificultatea obținerii unor rezultate pe termen scurt. Adevărul, ca să-și facă loc în mintea și sufletul oamenilor, trebuie să fie multiplicat de vectori credibili. Și aici, din nou, mass-media are un rol esențial și trebuie totodată să poată fi receptat ca atare de oameni care au încredere, deci ai nevoie și de încredere în societate, tocmai pentru a putea sa obții aceste rezultate. Este o realitate, așa cum am spus, a secolului XXI.

În prag de alegeri prezidențiale, ați avea și un mesaj pentru cetățenii R. Moldova?

Cum spuneam, nu doresc să intru în campania aceasta electorală, însă cred sincer că viitorul Republicii Moldova este înăuntrul Uniunii Europene, cred sincer că singura cale de urmat este calea Europeană, cred sincer că la capătul acestei căi pot fi obținute beneficiile atât de așteptate pentru toți cetățenii țării și cred sincer că acolo putem ajunge doar printr-o munca susținută, prin hotărâre și asumare de responsabilitate.