Adevărul despre Memorandumul între FMI și RM

Gheorghe Costandachi
26/10/2016
seenews.com

În ultimele zile au apărut mai multe informații, comentarii ale unor ”experți”, care mai de care distorsionate cu diferite puncte de vedere pe alocuri ambigue, despre un refuz/întrerupere a programelor și proceselor de susținere a RM de către FMI și despre refuzul FMI de a semna un Memorandum cu RM.

Toate acestea nu corespund adevărului

Republica Moldova va avea un Memorandum semnat cu FMI, iar până la sfârșitul anului și suportul financiar pentru 2016 prevăzut va fi alocat.

Totodată trebuie de înțeles faptul că împrumuturile de la FMI trebuiesc rambursate, chiar dacă sunt la o rată a dobânzii simbolică și pe termene îndelungate. Aceasta ar trebui să pună pe jar orice guvernare a RM, pentru a găsi/identifica surse interne financiare, ca mai puțin să fie dependenți de sursele străine, fără de care în prezent este imposibil. Sursele interne pot apărea numai în cazul, dacă autoritățile, indiferent de culoare politică sau perioadă de guvernare, vor depune maximum eforturi ca să fie create și implementate politici economice adecvate. Astfel sectorul real al economiei ar putea genera surse noi pentru buget.

Pentru Memorandumul care urmează a fi semnat între Republica Moldova și FMI au fost prevăzute spre îndeplinire 16 recomandări/condiții. Până la data de 21 octombrie au fost realizate toate cele 16 condiții, înaintate de FMI autorităților.

În mod normal, pentru semnarea unui Memorandum între FMI și alte țări, mai mult de 5-7 condiții nu sunt înaintate. Se pare pentru prima dată în istoria FMI au fost înaintate 16 condiții.

Îmi asum responsabilitatea să afirm că la plecarea misiunii FMI din Moldova, în vara trecută, s-a ajuns la acceptarea unui conținut a Memorandumului între RM și FM la nivel de experți, în condițiile îndeplinirii celor 16 condiții înaintate. De la 25 iulie până la data de astăzi, 26 octombrie, nu a fost anulată sau amânată nicio ședință a Consiliului de directori al FMI cu privire la adoptarea unei decizii față de RM, în legătură cu semnarea Memorandumului.

Ședința Consiliului de directori (CD) ai FMI va avea loc la data de 7 noiembrie, unde se vor discuta mai multe chestiuni, printre care și acordarea undei verzi pentru semnarea Memorandumului între FMI și RM.

Din experiența FMI, dacă s-a ajuns ca la ordinea de zi ai ședinței CD să fie pusă in discuție și chestiunea legată semnarea Memorandumului cu o oarecare țară, atunci aceasta înseamnă o decizie pozitivă prealabilă de sută la sută. Aceasta înseamnă că Memorandumul dintre FMI și RM va fi semnat, iar ulterior în maximum 2 săptămâni va fi făcut public.

Se poate de afirmat că după ședința CD al FMI din data de 7 noiembrie, în maximum 4-5 zile Moldova va primi asistență financiară de la FMI, în valoare de 142,0 milioane DST sau la cursul zilei aproximativ 180 milioane dolari SUA. Această sumă va fi un împrumut foarte avantajos pe un termen de 15 ani, la o rată a dobânzii simbolică de numai ~0,1%, pentru programele următorilor 3 ani.

Suportul financiar de 180 milioane dolari, acordat de FMI pentru Moldova, este destinat pentru suplinirea rezervelor valutare a BNM. Din aceste 180 milioane dolari, 25,0 milioane dolari SUA sunt destinate bugetului de stat.

Memorandumul semnat între FMI și RM are un impact foarte puternic pentru alte organizații financiare internaționale, dar și pentru partenerii de dezvoltare. Astfel, semnarea Memorandumului între FMI și RM este un indiciu clar pentru Banca Mondială, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, BERD și altele.

În rezultat vor fi dezlegate unele tranșe din suportul financiar prevăzut de aceste organizații pentru Moldova, inclusiv pentru anul 2016.

Până la sfârșitul anului 2016 Moldova va primi un suport financiar de ~40 milioane dolari de la Banca Mondială cu destinația pentru finanțarea deficitului bugetar și altele ~45,0 milioane dolari SUA de la Comisia Europeană.

Pentru informație!

Pentru a face unele clarificări, voi deschide unele informații exacte obținute din primele surse, mai puțin cunoscute de cetățeni și unii ”experți”:

    1. Dacă Moldova semna Memorandumul cu FMI în anul 2013 sau cel târziu în primăvara anului 2014, devastarea sistemului bancar, acordarea creditului de urgență băncilor lichidate, convertirea acestui credit în datorie publică și aruncarea RM cu cel puțin 10 ani în urmă din punct de vedere social-economic nu se producea. Vina, de situația prezentă și comiterea devastării sistemului economic din Moldova, o poartă, exclusiv, numai partidele care au guvernat țara din anul 2009 până în prezent.

    2. Analiza situației permite de a concluziona că lipsa unui Memorandum între RM și FMI a fost provocată intenționat de către autoritățile moldovene, în procesul de guvernare în perioada anilor 2013-2016, cu bună cunoștință de cauză. Scopul final a fost lipsa răspunderii față de organizațiile internaționale, ceea ce dezlega mâinile pentru a promova o politică populistă și a efectua unele procese macroeconomice fără acoperire financiară, manevrarea unor modificări bugetare în așa manieră ca să pară evident o guvernare eficientă. De exemplu, majorările de salarii unor categorii de salariați bugetari, pensiile unor categorii de pensionari, anularea unor controale, privatizarea unor obiective de stat, etc.

    3. La momentul celor două asumări de răspundere a guvernului Iurie Leancă, vara-toamna anului 2014, ex-prim-ministru Iurie Leancă, ministrul economiei, finanțelor și alte persoane cheie din guvern, au fost avertizați de către organizațiile internaționale din Moldova, despre un impact foarte dăunător, de lungă durată asupra dezvoltării, ca rezultat al asumării răspunderii de guvern, însă au fost ignorate.

    4. La sfârșitul verii anului 2014, FMI a publicat raportul despre starea sistemului bancar din RM, unde au fost semnalate principalele avertizări și neajunsuri, însă toate acestea au fost ignorate de autoritățile moldovene. În acel raport se spune clar despre o eventuală prăbușire a sistemului financiar-bancar.

    5. Din informațiile exacte menționăm că FMI a avertizat autoritățile moldovene, precum că creditul de urgență nu trebuie să includă altceva în afară garanțiilor de protecție a deponenților persoane fizice de la cele 3 bănci lichidate, care valora maximum 1,5 miliarde lei. Instantaneu s-a recomandat ca creditul de urgență imediat să fie transformat în datorie publică. La început autoritățile moldovene de atunci, în frunte cu ex-premierul Leancă, ministrul economiei Candu și cel al finanțelor Arapu, personal au fost avertizați, iar ca răspuns ei au acceptat recomandările FMI. Însă după aceea, aceste recomandări totalmente au fost ignorate în mod obraznic de autoritățile moldovene.

         Aceasta denotă numai o singură concluzie: Modificările legislației operate prin cele 2 asumări de răspundere de guvernul Leancă și acțiunile ce au urmat după alegerile parlamentare, au avut ca scop protecția și ascunderea furturilor din sistemul bancar.

    6. Transformarea furtului miliardului în datorie publică nu a fost impus de FMI în volumul și forma cum s-a procedat. Aceasta a fost la inițiativa autorităților moldovene.

    7. Rata de 5% asupra creditului acordat transformat în datorie publică nu a fost impusă de FMI, ci adoptată la inițiativa guvernului și ministrului finanțelor .

    8. Un alt aspect foarte important este legat de celelalte 3 bănci care până în prezent sunt sub monitorizare specială a BNM. La Moldindconbank până la începutul anului 2016 atârna o gaură financiară foarte mare, care de fapt întrunea toate condițiile de a fi lichidată. Una din condițiile FMI a fost eliminarea lacunelor din această bancă, care până la urmă, în cea mai mare parte, au fost sterilizate.

    9. Din cele 16 condiții înaintate de FMI pentru semnarea unui nou Memorandum, 80% din ele sunt legate de eliminarea problemelor legate de furtul miliardului. Aici se includ unele modificări la legea cu privire la BNM, legea privind emisiunea obligaţiunilor de stat, privind rectificarea bugetului de stat 2016, privind instituțiile financiare și bănci ce e legat de beneficiarii finali ai proprietarilor băncilor și transparența, adoptarea unor noi legi cum este legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor, etc.

    10. La momentul descoperirii furtului miliardului, dar și în perioada în care au dispărut banii din sistemul bancar, RM nu avea nici un memorandum semnat cu FMI, ce însemna că prezența FMI în RM a fost simbolică și în stare de standby. De aceea autoritățile moldovene nu se prea grăbeau să semneze un Memorandum cu FMI.

 

Gheorghe Costandachi
2016-10-26 09:54:00

Comentarii